Domiciliu


^[10]




Aspecte generale

1. 
   Domeniul de aplicare al notiunii de „domiciliu"
   

322. 
     Notiunea de „domiciliu" este un concept autonom, care nu depinde de incadrarea din dreptul intern
     [Chiragov si altii impotriva Armeniei
     (MC), pct. 206]. In consecinta, raspunsul la intrebarea daca o locuinta constituie „un domiciliu", intrand astfel sub incidenta protectiei prevazute la art. 8 § 1, depinde de circumstantele de fapt, si anume existenta unor legaturi suficiente si continue cu un anumit loc
     [Winterstein si altii impotriva Frantei,
     pct. 141 si trimiterile citate; Prokopovich impotriva Rusiei,
     
     pct. 36; McKay-Kopecka impotriva Poloniei (dec.); in ceea ce prive ste expulzarea fortata, a se vedea
     Chiragov si altii impotriva Armeniei
     (MC), pct. 206-207,  si Sargsyan impotriva Azerbaidjanului (MC), pct. 260]. In plus, termenul
     „home"
     utilizat in versiunea in limba engleza a art. 8 nu trebuie interpretat in mod strict, intrucat termenul francez echivalent,
     „domicile",
     are o conotatie mai ampla
     (Niemietz
     
     impotriva Germaniei,
     pct. 30).
     
323. Notiunea de „domiciliu" nu se limiteaza la un bun detinut in proprietate sau inchiriat de reclamant. Aceasta se poate extinde la ocuparea pe termen lung, in fiecare an, pentru perioade lungi, a unui imobil care apartine unei rude
     (Mente s si altii impotriva Turciei,
     pct. 73). Notiunea de „domiciliu" nu se limiteaza la acele locuinte legal stabilite
     (Buckley impotriva Regatului Unit,
     pct. 54)  si poate fi invocata de o persoana care traie ste intr-un apartament al carui contract de inchiriere nu este pe numele sau
     (Prokopovich impotriva Rusiei,
     pct. 36). Aceasta se poate aplica in cazul unei locuinte sociale ocupate de reclamant in calitate de chiria s, chiar daca, in temeiul dreptului intern, dreptul de folosinta a acesteia a incetat
     (McCann impotriva Regatului Unit,
     pct. 46), sau in cazul ocuparii unei locuinte timp de mai multi ani
     (Brezec impotriva Croatiei,
     pct. 36).
324. Notiunea de „domiciliu" nu se limiteaza la locuintele traditionale. Prin urmare, aceasta include, printre altele, rulote  si alte tipuri de domicilii mobile
     [Chapman impotriva Regatului Unit
     (MC), pct. 7174]. Aceasta include colibele sau bungalow-urile instalate pe un teren, indiferent de aspectul legalitatii ocuparii terenului in cauza, in temeiul dreptului intern
     (Winterstein si altii impotriva Frantei,
     pct. 141;
     Yordanova si altii impotriva Bulgariei,
     pct. 103). Art. 8 se poate aplica, de asemenea, re sedintelor secundare sau caselor de vacanta
     [Demades impotriva Turciei,
     pct. 32-34; Fagerskiold impotriva Suediei
     
     (dec.); Sagan impotriva Ucrainei, pct. 51-54].
325. Acest concept se extinde la biroul sau sediul profesional al unei persoane
     [[Buck impotriva
     
     Germaniei,
     pct. 31; Niemietz impotriva Germaniei, pct. 29-31), sediul unui ziar
     (Saint-Paul Luxembourg
     
     S.A. impotriva Luxemburgului,
     pct. 37), un cabinet notarial
     (Popovi impotriva Bulgariei,
     pct. 103) sau biroul unui profesor universitar
     (Steeg impotriva Germaniei
     (dec.)]. Se aplica, de asemenea, sediului social, sucursalelor sau altor spatii profesionale ale unei societati
     [Societe Colas Est si altii impotriva
     
     Frantei,
     pct. 41; Kent Pharmaceuticals Limited si altii impotriva Regatului Unit (dec.)].
326. In plus, Curtea nu exclude posibilitatea ca centrele de formare  si locurile de desfa surare a evenimentelor  si competitiilor sportive, precum  si anexele acestora, de exemplu o camera de hotel, in cazul evenimentelor in deplasare, sa fie considerate echivalente notiunii de „domiciliu" in sensul art. 8
     (Federation nationale des associations et syndicats de sportifs - FNASS impotriva Frantei,
     pct. 158).
327. De si Curtea a recunoscut existenta unui „domiciliu" in favoarea unei asociatii care s-a plans de masuri de supraveghere
     (Asociatia pentru integrare europeana si drepturile omului si Ekimdzhiev
     
     impotriva Bulgariei)
     ,
     o asociatie nu se poate pretinde ea insa si victima unei incalcari a dreptului de respectare a domiciliului, din cauza poluarii
     [Asselbourg si altii impotriva Luxemburgului
     (dec.)].
328. Curtea a stabilit anumite limite privind extinderea protectiei prevazute la art. 8. Nu se aplica in cazul unui teren pe care se intentioneaza construirea unei case sau in cazul unei persoane originare dintr-o anumita regiune
     [Loizidou impotriva Turciei
     (fond),
     pct. 66]; nu se extinde nici la o spalatorie, un bun comun al coproprietarilor unui bloc de apartamente, conceputa pentru o utilizare ocazionala
     (Chelu impotriva Romaniei,
     pct. 45); cabina de machiaj a unui artist
     [Hartung impotriva Frantei
     (dec.)]; terenul utilizat de proprietari pentru practicarea unor sporturi sau pe care proprietarul permite desfa surarea unui sport [de exemplu, vanatoarea, Friend si altii impotriva Regatului Unit (dec.), pct. 45]; cladirile  si instalatiile industriale, cum ar fi o moara, o brutarie sau un depozit, utilizate exclusiv in scopuri profesionale
     (Khamidov impotriva Rusiei,
     pct. 131) sau locurile in care sunt adapostite animale de ferma
     [Leveau si Fillon impotriva Frantei
     (dec.)].
329. 
     In plus, in cazul in care un reclamant invoca drept „domiciliu" un loc pe care acesta nu l-a ocupat niciodata sau aproape niciodata, ori pe care nu il mai ocupa de o perioada lunga de timp, este posibil ca legaturile cu locul respectiv sa fie atat de slabe incat nu mai poate fi ridicata nicio problema din perspectiva art. 8
     (Andreou Papi impotriva Turciei,
     pct. 54). Posibilitatea ca o persoana sa mo steneasca un bun nu reprezinta o legatura suficient de concreta pentru a se constata existenta unui „domiciliu"
     [Demopoulos si altii impotriva Turciei
     (dec.) (MC), pct. 136-137]. In plus, art. 8 nu se extinde la garantarea dreptului de a cumpara o casa
     [Strunjak si altii impotriva Croatiei
     (dec.)] sau la impunerea autoritatilor unei obligatii generale de a respecta alegerea unui domiciliul comun de catre un cuplu casatorit
     (Mengesha Kimfe impotriva Elvetiei,
     pct. 61). Art. 8 nu recunoa ste nici dreptul de a obtine o locuinta
     [Wardimpotriva Regatului Unit
     (dec.); Codona impotriva Regatului Unit (dec.)].
     

2. 
   Exemple de „ingerinta"
   

330. Urmatoarele exemple pot fi citate ca posibile „ingerinte" in dreptul unei persoane la respectarea domiciliului :

• distrugerea deliberata a unei locuinte de catre autoritati [Selguk si Asker impotriva Turciei, pct. 86; Akdivar si altii impotriva Turciei (MC), pct. 88; Mente s si altii impotriva Turciei, pct. 73] sau confiscarea acesteia [Aboufadda impotriva Frantei
  
  (dec.)];
• refuzul de a le permite persoanelor stramutate sa se intoarca la domiciliile lor
  [Cipru
  
  impotriva Turciei
  (MC), pct. 174], care poate echivala cu o „incalcare continua" a art. 8;
• transferul locuitorilor unui sat printr-o decizie a autoritatilor
  [Noack si altii impotriva
  
  Germaniei
  (dec.)];
• patrunderea in domiciliul unei persoane de catre agenti de politie
  (Gutsanovi impotriva
  
  Bulgariei,
  pct. 217)  si perchezitionarea acestuia
  (Murray impotriva Regatului Unit,
  pct. 86);
• perchezitii  si confiscari
  (Chappell impotriva Regatului Unit,
  pct. 50-51; Funke impotriva
  
  Frantei,
  pct. 48), fiind cunoscut faptul ca existenta unei cooperari cu politia nu inseamna ca nu a avut loc o „ingerinta"
  (Saint-Paul Luxembourg S.A. impotriva Luxemburgului,
  pct. 38)  si ca este irelevant daca infractiunea care a determinat efectuarea perchezitiei a fost savar sita de o terta parte
  (Buck impotriva Germaniei)
  ;
•  ocuparea sau deteriorarea unei proprietati
  (Khamidov impotriva Rusiei,
  pct. 138) ori evacuarea din locuinta
  (Orlic impotriva Croatiei,
  pct. 56  si trimiterile citate), inclusiv o hotarare de evacuare neexecutate inca
  (Gladysheva impotriva Rusiei,
  pct. 91; Cosic impotriva
  
  Croatiei,
  pct. 22).

331. Alte exemple de „ingerinte":

• modificarea conditiilor unui contract de inchiriere (Berger-Krall si altii impotriva Sloveniei, pct. 264);
• pierderea locuintei din cauza unei decizii de expulzare
  [Slivenko impotriva Letoniei
  (MC), pct. 96];
• imposibilitatea unui cuplu, din cauza reglementarilor privind imigratia, de a- si intemeia un camin impreuna  si de a trai o viata de familie
  (Hode si Abdi impotriva Regatului Unit,
  pct. 43);
• decizii privind planificare urbanistica
  (Buckley impotriva Regatului Unit,
  pct. 60);
• hotarari de expropriere
  (Howard impotriva Regatului Unit,
  decizia Comisiei) si decizii prin care se dispune unor societati sa permita accesul auditorilor fiscali la sediul lor si sa le permite acestora sa copieze datele stocate pe serverele lor
  (Bernh Larsen Holding AS si altii
  
  impotriva Norvegiei,
  pct. 106);
• hotarare de evacuare din rulote, baraci sau bungalow-uri, instalate ilegal pe un teren timp de mai multi ani
  (Winterstein si altii impotriva Frantei,
  pct. 143) sau din locuintele improvizate fara autorizatie
  (Yordanova si altii impotriva Bulgariei,
  pct. 104);
• stramutarea ca rezultat al unui atac motivat de ostilitatea fata de comunitatea roma
  (Burlya
  
  si altii impotriva Ucrainei,
  pct. 166);
• imposibilitatea unei persoane de a obtine eliminarea numelui sau din registrul resedintelor permanente
  (Babylonova impotriva Slovaciei,
  pct. 52);
• obligatia de a obtine o autorizatie pentru a locui in propriul domiciliu si obligarea la plata unei amenzi pentru ocuparea in mod ilegal a propriei locuinte
  (Gillow impotriva Regatului
  
  Unit,
  pct. 47).

Curtea a constatat, de asemenea, ca imposibilitatea persoanelor stramutate, in contextul unui conflict, de a se intoarce in locuintele acestora a constituit o „ingerinta" in exercitarea drepturilor garantate acestora la art. 8
[Chiragov si altii impotriva Armeniei
(MC), pct. 207; Sargsyan impotriva

Azerbaidjanului
(MC), pct. 260].

3. 
   Marja de apreciere
   

332. 
     In masura in care, in acest domeniu, problemele ridicate pot depinde de o multitudine de factori locali si de optiunile de politici de amenajare urbana si rurala, statele contractante beneficiaza, in principiu, de o marja ampla de apreciere
     [Noack si altii impotriva Germaniei (dec.)].
     Cu toate acestea, ramane la latitudinea Curtii sa stabileasca daca a existat o eroare vadita de apreciere
     [Chapman
     
     impotriva Regatului Unit
     (MC), pct. 92]. Punerea in aplicare a acestor alegeri poate incalca dreptul unei persoane la respectarea domiciliului sau, fara a ridica insa o problema in temeiul Conventiei, atunci cand sunt indeplinite anumite conditii si sunt puse in aplicare masuri adiacente
     [Noack si altii impotriva
     
     Germaniei
     (dec.)] Cu toate acestea, atunci cand dreptul aflat in joc este esential pentru exercitarea efectiva a unor drepturi intime sau fundamentale, marja de apreciere acordata autoritatilor devine mai restransa
     (Connors impotriva Regatului Unit,
     pct. 82).