Venituri Realizate Din Munca Prestata In Programul Prelungit De Lucru In Constructii » Consultă Avocat
caut avocat bun
Valorificarea adeverintelor de grupa intocmite si eliberate anterior Ordinului Ministrului Muncii nr. 590/2008
1 aprilie 2020
avocat specializat
Verificarea legalitatii in raport de inscrisuri emise ulterior de autoritate dar care atesta situatii preexistente actului
1 aprilie 2020

Venituri realizate din munca prestata in programul prelungit de lucru in constructii

Venituri realizate din munca prestata in programul prelungit de lucru in constructii 2

consultanta juridica avocatura

Venituri realizate din munca prestata in programul prelungit de lucru in constructii

La stabilirea si recalcularea drepturilor de pensie se iau in considerare si veniturile obtinute pentru munca prestata in regim de lucru prelungit, in temeiul art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, al Hotararii Consiliului de Ministri nr. 2.579/1956, retinandu-se ca pentru aceste sume s-a achitat contributia de asigurari sociale.

O asemenea concluzie are la baza o analiza a masurii in care veniturile obtinute prin regim de lucru prelungit, potrivit dispozitiilor Legii nr. 3/1977, respectiv 27/1966, au intrat in baza de calcul a pensiei de asigurari sociale, ceea ce inseamna a se stabili daca au reprezentat un spor cu caracter tarifar, pentru care s-au achitat contributii la bugetul asigurarilor de stat.

Potrivit legislatiei anterioare, in constructii, timpul de lucru in regim de lucru prelungit era considerat timp normal de lucru si platit ca atare, deci orele efectuate in aceste conditii, erau platite ca ore normale.

Prin urmare, veniturile astfel obtinute aveau un caracter tarifar si trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei datorate pentru munca depusa.

Nu in ultimul rand, potrivit dispozitiilor art. 4 din legea 27/1966 fondurile necesare platii pensiilor, a ajutorului social si a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor si membrilor lor de familie se realizau din contributiile intreprinderilor, institutiilor, altor organizatii si ale persoanelor fizice care angajeaza, precum si din sumele alocate in acest scop din bugetul de stat, fara nici o retinere din salariu.

In ceea ce priveste pensia suplimentara introdusa de la 1 ian. 1967, fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formau din contributia tuturor angajatilor. Aceasta contributie era de 2 la suta din salariul tarifar lunar de incadrare si se varsa prin unitati, intr-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania. - conform art. 71 din acelasi act normativ.

In orice caz, pana la adoptarea D. 389/1972, potrivit dispozitiilor art. 106 alin. 2 din Codul muncii din 1950, cotizatiile de asigurare erau in sarcina celor care angajeaza si nu puteau fi retinute din salariile angajatilor.

  1.  Prin sentinta nr. 3380 din 4 iunie 2014, pronuntata de Tribunalul Dolj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, s-a respins ca neintemeiata contestatia formulata de contestatorul I.H., in contradictoriu cu intimata CJP DOLJ, impotriva deciziei de pensie din anul 2013 emisa de intimata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut urmatoarele: decizia de pensie contestata emisa de catre intimata este legala si temeinica, astfel incat nu se impune obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii de pensie cu luarea in calcul a adeverintei din 2013 eliberata de detinatorul fondului arhivistic al angajatorului SC C. SA.

S-a retinut ca aceasta atesta veniturile brute realizate de contestator in perioada mai - decembrie 1968 si nu specifica salariile tarifare nete sau brute, astfel ca nu poate fi valorificata la calcularea pensiei, facandu-se trimitere la dispozitiile art. 165 din legea 263/2010.

  1. Impotriva acestei sentinte, in termen legal si motivat, a declarat apel contestatorul.

Criticile sunt in esenta urmatoarele: in mod gresit instanta de fond a respins contestatia

retinand ca nu s-ar impune obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de pensie cu luarea in considerare a adeverintei in discutie, instanta facand o interpretare gresita a dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010. Veniturile brute de natura salariala mentionate in cuprinsul acestei adeverinte trebuie avute in vedere la determinarea punctajelor lunare, in conditiile in care aceste venituri au constituit baza de stabilire si de plata a contributiilor de asigurari sociale, sintagma venituri brute fiind echivalenta cu salarii brute.

Apelul este fondat
si s-a admis ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:

In baza rolului activ si pentru aflarea adevarului, instanta a dispus ca detinatorul de arhiva sa emita un act in vederea lamuririi structurii veniturilor atestate prin adeverinta in discutie.

Prin adresa din 24.11.2014, emitentul adeverintei a aratat instantei faptul ca veniturile reprezinta sume platite in regim de lucru prelungit, care se regasesc in totalul brut realizat si ca unitatea a virat CAS si pensie suplimentara, asa cum rezulta si din adeverinta in discutie.

Potrivit dispozitiilor art. 165 alin. 1 lit. a din legea 263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel: a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977.

De asemenea, conform art. 165 alin. 2 din acelasi act normativ, la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.

Curtea retine ca la stabilirea si recalcularea drepturilor de pensie se iau in considerare si veniturile obtinute pentru munca prestata in regim de lucru prelungit, in temeiul art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, al Hotararii Consiliului de Ministri nr. 2.579/1956, retinandu-se ca pentru aceste sume s-a achitat contributia de asigurari sociale.

Astfel, art. 1 alin. 2 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala prevedea ca pensia se stabileste in raport cu contributia adusa de fiecare persoana la dezvoltarea societatii si se diferentiaza in functie de vechimea in munca, retributia avuta si grupa de munca, iar art. 10 din acelasi act normativ prevedea ca baza de calcul care este avuta in vedere la stabilirea pensiei este retributia tarifara, respectiv media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate. Prin art. 3 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 se prevedea ca dreptul la pensia de asigurari sociale este recunoscut tuturor cetatenilor tarii care au desfasurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care unitatile au depus contributia prevazuta de lege la fondul de asigurari sociale de stat.

Inclusiv legislatia anterioara prevedea solutii legislative identice, astfel: Art. 41 din legea 27/1966 prevedea faptul ca salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 10 ani premergatori incetarii activitatii salariate.

De asemenea, potrivit art. 42 alin. 3 din acelasi act normativ, in salariul tarifar se cuprind orice sume care se includ, potrivit dispozitiilor legale, in acest salariu

Nu in ultimul rand, potrivit dispozitiilor art. 4 din legea 27/1966 fondurile necesare platii pensiilor, a ajutorului social si a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor si membrilor lor de familie se realizeaza din contributiile intreprinderilor, institutiilor, altor organizatii si ale persoanelor fizice care angajeaza, precum si din sumele alocate in acest scop din bugetul de stat, fara nici o retinere din salariu.

In ceea ce priveste pensia suplimentara introdusa de la 1 ian. 1967, fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formau din contributia tuturor angajatilor. Aceasta contributie era de 2 la suta din salariul tarifar lunar de incadrare si se varsa prin unitati, intr-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania - conform art. 71 din acelasi act normativ.

In orice caz, pana la adoptarea D. 389/1972, potrivit dispozitiilor art. 106 alin. 2 din Codul muncii din 1950, cotizatiile de asigurare erau in sarcina celor care angajeaza si nu puteau fi retinute din salariile angajatilor.

Fata de toate aceste dispozitii legale, urmeaza a se stabili in ce masura veniturile obtinute prin regim de lucru prelungit, potrivit dispozitiilor Legii nr. 3/1977, respectiv 27/1966, au intrat in baza de calcul a pensiei de asigurari sociale, ceea ce inseamna a se stabili daca au reprezentat un spor cu caracter tarifar, pentru care s-au achitat contributii la bugetul asigurarilor de stat.

Regimul juridic al prelungirii timpului de lucru, reglementat initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, prevedea ca ministerele de resort, de comun acord cu uniunea sindicala respectiva, vor putea aproba santierele de constructii si montaj pentru care se admite program normal de lucru, pana la 10 ore pe zi, iar in cazuri exceptionale, prelungirea zilei de lucru peste 10 ore pe zi, ulterior fiind adoptata in acest sens si Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.579/1956.

Or, potrivit art. 2 din aceasta hotarare, orele efectuate in aceste conditii, erau considerate si platite ca ore normale.

Ulterior, prin Legea nr. 10/1972, a fost adoptat Codul muncii al R.S.R., care in art. 116 prevedea ca in constructii, in industria forestiera, in agricultura, precum si in alte activitati cu conditii specifice, durata zilei de munca poate fi mai mare, in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Consiliului de Ministri, de comun acord cu Uniunea Generala a Sindicatelor.

Anterior, in Codul muncii din 1950 se prevedea in art. 130 ca prin hotarari ale

Consiliului de Ministrii se vor stabili conditiuni speciale de angajare si de lucru pentru angajatii care presteaza munca: sezoniera, temporara,
in constructii,
in domeniul forestier, in agricultura, la domiciliu si in orice alte domenii constituind
exceptii
de la dispozitiunile prezentului Cod, deci inclusiv cu privire la timpul de munca.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 199 alin. 1 din Legea nr. 57/1974, in cazuri exceptionale, in anumite sectoare de activitate se putea aproba efectuarea in afara programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau in raport de lucrarile executate, dispozitii legale existente si in legislatia anterioara.

Deci, timpul de munca in regim de lucru prelungit, asa cum s-a aratat, are un alt regim juridic, fiind considerat de lege ca timp normal de lucru si retribuit ca atare.

Prin urmare, se constata ca veniturile realizate din munca prestata in programul prelungit de lucru, potrivit dispozitiilor legale mai sus aratate, sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa.

Pe de alta parte, veniturile obtinute in regim de lucru prelungit nu reprezinta o forma de retribuire a muncii in
regie sau dupa timp,
pentru a fi exceptate de la luarea in calcul pentru stabilirea punctajului mediu anual, potrivit Mentiunii finale din Anexa 15 la HG 257/2010 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Legii 263/2010, deoarece art. 12 din Legea nr. 57/1974 prevedea aceasta forma de retributie pentru situatia in care retributia tarifara era stabilita pe o ora, zi sau luna si se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrala a sarcinilor de serviciu, exprimate sub forma unei norme de productie zilnica sau prin atributii stabilite concret pentru fiecare loc de munca.

In aceeasi ordine de idei, aceste venituri acordate pentru regimul de lucru prelungit, cata vreme au fost platite ca ore normale, nu au reprezentat forme de retribuire pentru
"ore suplimentare"
realizate peste programul normal de lucru, pentru a fi exceptate de la luarea in calcul pentru stabilirea punctajului mediu anual, potrivit Mentiunii finale din Anexa 15 la HG 257/2011 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Legii 263/2010.

Nu in ultimul rand, trebuie subliniat ca in art. IV din Anexa 15 la aceste Norme Metodologice, se prevede faptul ca alte sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale, se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual intrucat, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor.

Trebuie subliniat ca pentru veniturile suplimentare angajatorul a retinut si virat la bugetul asigurarilor sociale de stat contributia pentru pensie suplimentara (introdusa de la 1 ian. 1967) si CAS, potrivit legislatiei in vigoare la data platii (art. 106 alin. 2 Codul muncii 1950, HCM 4161/1953, legea 27/1966)

Astfel, din adeverinta prezentata, rezulta ca angajatorul a calculat si virat CAS, inclusiv pensia suplimentara.

Or, potrivit principiului contributivitatii, stabilit prin art. 2 lit. c din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Deci, in speta, in mod gresit prima instanta nu a admis actiunea si nu a obligat intimata la valorificarea adeverintei din anul 2013, de vreme ce acestea atesta date extrase din statele de plata, din care rezulta faptul ca in perioada mai-dec. 1968, reclamantul a realizat veniturile brute evidentiate, iar prin adresa lamuritoare din apel s-a aratat ca reclamantul a lucrat in regim de lucru prelungit, veniturile astfel obtinute fiind incluse in aceste venituri brute, fiind virate CAS si pensie suplimentara.

In concluzie, sumele platite pentru munca prestata de reclamant, fost salariat remunerat in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, respectiv a actelor normative ulterioare, atestate prin adeverinta din 2013 eliberata de detinatorul de arhiva - se au in vedere la stabilirea si calcularea pensiilor din sistemul public, actiunea reclamantului fiind intemeiata in aceasta privinta, instanta de fond pronuntand din acest punct de vedere o solutie afectata de nelegalitate care se va schimba, se va admite contestatia, se va anula decizia atacata si va fi obligata intimata sa emita o noua decizie prin valorificarea adeverintei in discutie..

Pentru aceleasi considerente, dar per a contrario, s-au inlaturat apararile intimatei privind valorificarea adeverintei in discutie.
(Decizia civila nr. 4781 din 3 decembrie 2014 - Sectia a I -a civila, rezumat judecator Radulescu Tatiana).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.