Vechime in munca, vechime in specialitate - asimilarea perioadei de concediu pentru cresterea copilului

Legea nu poate dispune decat pentru viitor, in conformitate cu principiul neretroactivitatii legii civile, prin urmare, modificarile legislative produc efecte juridice doar de la dota intrarii lor in vigoare, or, intrarea in vigoare a actelor normative invocate de catre apelanta-reclamanta, s-a produs la un moment mult ulterior perioadei in care reclamanta a fost in concediu pentru cresterea copilului.

Prin sentinta civile nr.2918/13.09.2017, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr.5452/63/2017, s-a respins actiunea formulata de reclamanta T.E.D. in contradictoriu cu paratul LICEUL T S B

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca, reclamanta are functia de asistent social in cadrul unitatii de invatamant parate, in baza unui contract individual de munca, inregistrat cu nr. 15.../05.03.2002.

Prin decizia nr. 50/01.01.2017, paratul a dispus reincadrarea reclamantei incepand cu data de 01.01.2017, conform HG 38/31.01.2017, ca asistent social, gradul I, gradatia 3.

Reclamanta a solicitat paratei, prin cererea nr. 1036/14.02.2017, reevaluarea incadrarii sale cu gradatia 3, aratand ca potrivit vechimii sale in munca trebuia incadrata cu gradatia 4, aferenta unei transe de vechime in munca de 15-20 ani si nu de 10-15 ani. Urmare a refuzului unitatii de a schimba incadrarea, aceasta s-a adresat instantei cu actiunea ce face obiectul prezentei cauze.

Din probatoriul administrat in cauza, s-a retinut ca pentru a face incadrarea conform Deciziei 50/2017, unitatea parata nu a avut in vedere la calculul vechimii in munca perioada 05.01.2004-06.02.2006, in care reclamanta a avut suspendat contractul de munca, fiind in concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului, cum rezulta din mentiunile facute in carnetul de munca al acesteia (pozitiile 14-17 din carnetul de munca, fila 11), cum de altfel recunoaste si paratul in intampinarea depusa la dosar.

Desi paratul mentioneaza ca reclamantei ii sunt aplicabile dispozitiile Decretului Lege nr. 31/1990 si Legii nr. 120/1997, se observa ca Decretul - Lege nr. 31/1990 a fost abrogat de Legea nr. 120/1997, iar aceasta din urma a fost abrogata de Legea nr. 19/2000 la data intrarii acesteia in vigoare, respectiv 01.04.2000, deci anterior datei la care reclamanta a intrat in concediul pentru cresterea copilului.

Astfel ca, la data de 05.01.2004, cand aceasta a intrat in concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului, normele juridice aplicabile reclamantei erau cele ale Legii nr. 19/2000, care insa nu a cuprins dispozitii expres e in sensul stabilirii ca vechime in munca a acestei perioade de concediu pentru cresterea copilului.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta TED, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin motivele de apel arata ca hotararea este nelegala, deoarece instanta a facut o aplicare gresita a legii, respectiv a dispozitiilor art. 28 din OUG 111/2010 in conditiile in care a considerat ca nu aveam dreptul la incadrarea cu gradatia 4, cu o vechime cuprinsa intre 15 si 20 de ani.

Aplicarea gresita a legii este evidenta, deoarece desi instanta citeaza dispozitiile prevazute de OUG 111/2010 care prevad expres ca perioada in care o persoana este in concediu pentru cresterea copilului constituie vechime in munca si in serviciu, considera in mod nelegal ca sunt inaplicabile aceste dispozitii legale, deoarece in raport de dispozitiile art. 28 precizate, aceste dispozitii legale isi produc efecte numai incepand cu data de 01.01.2011.

Ori, aceasta situatie este lamurita de dispozitiile art.30, al. 1 din OUG 111/2011 care fac trimitere la dispozitiile OUG 148/2005, constatandu-se imprejurarea ca la data intrarii in vigoare a acestei ordonante, 01.01.2006 se afla inca in concediu pentru cresterea copilului aplicandu-se in mod clar si dispozitiile art. 24 al. 1.

In atare situatie, in raport de noile acte normative respectiv OUG 148/2005 asa cum a fost completat prin Legea nr. 7/2007, in raport de imprejurarea ca solicita la acest moment sa fie incadrata cu gradatia 4 pentru o vechime cuprinsa intre 15 si 20 de ani, solutia instantei de fond este evident nelegala.

Aceasta deoarece, arata ca nu solicita acordarea unei gradatii cu caracter retroactiv, ci solicita acordarea acestei gradatii in prezent adica dupa intrarea in vigoare a Legii 7/2007 si dupa intrarea in vigoare a OUG 124/2011, solicita acordarea acestor drepturi care urmeaza sa isi produca efectele in prezent si in viitor neaducandu-se nicio atingere a principiului de drept al neretroactivitatii legii civile.

In concluzie, perioada 05.04.2004 - 06.02.2006, perioada in care arata ca se afla in concediul de crestere al copilului, este o perioada care in prezent constituie vechime in munca, perioada care o indreptateste la incadrarea cu o vechime in munca de 17 ani pentru gradatia 4 cuprinsa in plaja de 15-20 ani.

Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor invocate si apararilor formulate, in raport de dispozitiile art. 478-479 NCPC apelul este nefondat, din urmatoarele considerente:

Avand in vedere cadrul legislativ si cronologia intrarii in vigoare a normelor juridice aplicabile in cauza, se apreciaza ca, in mod corect, instanta de fond a concluzionat ca, in mod corect, parata nu a avut in vedere la calculul vechimii in munca si specialitate perioada in care reclamanta s-a aflat in concediu de crestere a copilului, respectiv 05.04.2004-06.02.2006, neexistand motive de anulare a Deciziei nr. 50/01.01.2017 prin care aceasta a fost incadrata cu gradul I, gradatia 3.

Astfel, in perioada 05.01.2004 - 06.02.2006 apelanta a fost in concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului acordat conform Decretului Lege 31/1990, Legii nr. 120 / 1999 , Legii nr. 19/ 2000, precum si O.U.G. nr. 148/03.11.2005 unde in legislatie nu este mentionat ca perioada concediului pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani, este considerata vechime in munca, prin urmare, nu putea fi considerata vechime in munca nici perioada 07.02.2006 - 01.04.2006 cand apelanta a fost in concediu fara salariu.

Este adevarat ca, incepand cu data de 20.01.2007, prin art. 18 din OG 148/2005 a fost completata de dispozitiile Legii nr. 7/ 2007, care a introdus alin. 7, in care se precizeaza in mod expres ca „perioada concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau pana la 3 ani in cazul copilului cu handicap constituie vechime in munca si in serviciu, care se are in vedere la stabilirea drepturilor ce se acorda in raport de aceasta", iar ulterior, prin OUG nr. 124/2011, intrata in vigoare la 01.01.2012, art. 18 alin 7 a fost modificat in sensul ca aceste perioade constituie totodata si vechime in specialitate.

Legea nu poate dispune decat pentru viitor, in conformitate cu principiul neretroactivitatii legii civile, prin urmare, modificarile legislative produc efecte juridice doar de la data intrarii lor in vigoare, or, intrarea in vigoare a actelor normative invocate de catre apelanta-reclamanta, s-a produs la un moment mult ulterior perioadei in care reclamanta a fost in concediu pentru cresterea copilului.
(Decizia civila nr. 3653/2017 - Sectia

1. Civila, rezumat judecator Florica Diaconescu)