Avocat Insolvență
Date fiind greutățile generate de pandemia de COVID-19, anticipăm un val de proceduri de insolvențe în aproximativ toate sectoarele economice.
Ce înseamnă insolvența?
Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile. Aceasta poate fi instalată, când debitorul nu mai dispune de lichidități necesare pentru plata datoriilor, sau iminentă, atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Care este scopul procedurii de insolvență?
Insolvența nu se confundă așadar cu dificultăți temporare de plată, inerente oricărei afaceri private. Scopul procedurii de insolvență este doar acoperirea creanțelor debitorului ale cărui condiții financiare sunt afectat iremediabil, fiind necesară așadar punerea sa sub supravegherea organelor care aplică procedura, respectiv instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul judiciar. Procedura insolvenţei nu trebuie confundată cu procedura de judecată de drept comun stabilită pentru valorificarea unui drept subiectiv de creanţă şi nici cu o procedură obişnuită de executare silită.
Cât durează insolvența unei firme?
În cazul insolvenței instalate, debitorul este obligat să solicite deschiderea procedurii insolvenței, în caz contrar putând fi atrasă răspundere civilă sau chiar penală a organelor de conducere. Conform art. 169 din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi. De asemenea, conform art. 240 din Codul penal, neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, într-un termen care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariţia stării de insolvenţă, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Când se deschide procedura insolvenței?
Deschiderea insolvenței poate avea loc și la oricărui creditor care poate justifica o creanță certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile și care depășește valoarea prag de 40.000 de lei.
În cazul existenței unor astfel de creanțe, starea de insolvență este prezumată, debitorul fiind obligat să răstoarne prezumția prin orice mijloace de probă.
Prin creanțe certe, lichide și exigibile se înțeleg acele creanțe a căror existenţă neîndoielnică rezultă dintr-un titlu de creanță (e.g. un contract de prestări servicii), obiectul acestora este determinat sau când titlul conține elementele care permit stabilirea lui și obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Prin sentinţa de deschidere a procedurii generale de insolvență, judecătorul-sindic va desemna un administrator judiciar provizoriu, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate de faliment desemnează un lichidator judiciar provizoriu.
Acesta va aduce la cunoștința creditorilor deschiderea procedurii, va analiza declarațiile de creanță formulate de creditori, va întocmi raportul asupra cauzelor care au condus la intrarea în insolvență, va întocmi tabelul creanțelor împotriva averii debitorului și va conduce activitatea de reorganizare a debitorului sau, după caz, de lichidare a averii acestuia. Activitatea acestora va fi prezentată în rapoarte de activitate care vor fi depuse la dosarul de insolvență și publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Se pot anula actele frauduloase în insolvență?
De asemenea, administratorul judiciar va avea posibilitatea de a solicita judecătorului sindic anularea unor acte frauduloase încheiate de debitor înainte de intrare în insolvență și să denunțe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu au fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părţile implicate. În cazul denunțării, contractele încetează fără a fi nevoie intervenția instanței sau alte formalități.
În lipsa denunțării sau a oricăror alte cazuri de încetare, contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii, iar orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare, de decădere din beneficiul termenului sau de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule.
Procedura insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2014*
Avocat Specializat Insolvență - Întrebări și Răspunsuri Generale
-
Cine poate cere insolvența?
Creditorii cu creanțe mai mari de 40.000 de lei sau debitorul însuși
-
Poate fi atacată hotărârea de deschidere a insolvenței?
Da, atât debitoarea, cât și creditorii pot formula căi de atac împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței.
-
Este obligat administratorul să solicite deschiderea procedurii insolvenței?
Da, în anumite cazuri administratorul răspunde inclusiv penal pentru neformularea în termenul prevăzut de lege a cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
-
Care sunt efectele imediate ale deschiderii procedurii insolvenței?
Printre cele mai importante se numără punerea debitoarei sub controlul administratorului/lichidatorului judiciar, suspendarea executărilor silite și, ca regulă, oprirea penalităților aferente creanțelor născute anterior deschiderii procedurii insolvenței.
-
Pot participa debitorii aflați în insolvență la proceduri de achiziție publica?
Ca regulă, da, însă cu respectarea procedurii prevăzute de legislația achizițiilor publice și a condițiilor prevăzute în documentația de atribuire.
-
Este obligatorie ridicarea dreptului de administrare a debitoarei?
Nu, ca regulă insolvența debutează cu perioada de observație, în care activitatea este desfășurată de administratorul special ales de acționari/asociați și supravegheată de administratorul judiciar.
-
Se datorează în continuare impozite și taxe pentru activitatea derulată ulterior deschiderii procedurii?
Ca regulă, da, deși legislația specială prevede și excepții.
-
Ce sunt creanțele anterioare procedurii insolvenței?
Cele care s-au născut anterior deschiderii procedurii insolvenței, chiar dacă nu sunt scadente sau constatate printr-un contract și facturi (e.g. emiterea unui bilet la ordin cu scadența ulterioară procedurii sau livrarea de marfă în baza unei comenzi ferme din partea debitoarei)
-
Pot fi solicitate dobânzi pentru creanțele anterioare procedurii insolvenței?
Ca regulă, nu, dar creditorii care beneficiază de cauze de preferință pot obține și plata accesoriilor aferente creanței în cazul vânzării bunurilor ipotecate în cadrul procedurii.
-
Creditorii beneficiari de drepturi de preferință (e.g. ipoteci) pot cere executarea imediată a garanțiilor?
Ca regulă, da, însă cu respectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Ce trebuie să facă creditorii pentru a recupera sumele de bani datorate de debitoarea în insolvență?
Cel mai important pas este să formuleze declarații de înscriere la masa credală în termenul prevăzut în hotărârea deschidere a procedurii insolvenței.
-
Trebuie formulate declarații de creanță pentru creanțele anterioare dar nescadente?
Deși practica judiciară nu este unanimă, opinăm că toate creanțele anterioare trebuie să facă obiectul unor declarații de creanță, cu excepția cazurilor expres prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Care este diferența dintre reorganizare și faliment?
În scenariul reorganizării, debitoarea își continuă activitatea conform planului de reorganizare aprobat de creditori și confirmat de judecătorul sindic. În scenariul falimentului, se lichidează patrimoniul debitoarei. Există cazuri de excepție în care s-a admis derularea unor activități ulterior intrării în faliment.
-
Pot fi anulate actele încheiate de debitoare înainte de deschiderea procedurii insolvenței?
Da, în condițiile Legii nr. 85/2014 și cu îndeplinirea condițiilor specifice fiecărui caz de anulare.
-
Poate fi cerută deschiderea falimentului debitoarei aflate în insolvență dacă nu are șanse reale de redresare sau dacă nu achită creanțele curente?
Da, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Poate fi atrasă răspunderea organelor de conducere ale debitoarei?
Da, răspund civil sau penal pentru activitatea derulată înainte de deschiderea procedurii insolvenței.
-
Poate fi atrasă răspunderea administratorilor speciali, administratorului judiciar sau lichidatorului?
Da, răspund civil sau penal pentru activitatea derulată înainte de deschiderea procedurii insolvenței.
-
Poate fi executată silit persoana fizică care a garantat executarea unei obligații asumate de debitoarea aflată în insolvență?
Ca regulă generală, da, însă în strictă coordonare cu procedura insolvenței debitoarei.
-
Pot fi denunțate de către administratorul/lichidator judiciar contractile încheiate de debitoare?
Da, în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Poate impune administratorul/lichidator judiciar contractile încheiate de debitoare?
Ca regulă generală, nu, însă pârghia denunțării unilaterale permite de cele mai multe ori impunerea modificării contractelor.
-
Pot fi contestate creanțele admise la masa credală?
Da, în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Pot fi diminuate creanțele admise la masa credală?
Da, în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Poate fi cerută schimbarea administratorului judiciar?
Da, în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Poate fi solicitată schimbarea componenței comitetului creditorilor?
Da, în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Pot fi contestate hotărârile adunării creditorilor sau actele de administrare efectuate de administratorul judiciar?
Da, în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Poate fi solicitată plata creanțelor anterioare care nu au fost admise la masa credală?
Ca regulă generală, nu.
-
Pot fi cesionate creanțele admise la masa credală?
Da, în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.
-
Pot fi derecunoscute creanțele admise la masa credală?
Da, în termenul și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014.
* EXCLUDERI
Prezentul chestionar include numai răspunsuri generale la o serie de întrebări primite de la clienții noștri și nu va putea fi considerat ca fiind o opinie legală sau activitate de consultanță.
Orice act de asistență juridică, incluzând dar fără a se limita la acordarea de consultanță, va putea fi prestat numai după ce vor fi primite toate documentele relevante și o descriere cuprinzătoare a situației de fapt.
Soluțiile oferite pot fi diferit față de răspunsurile de mai sus în funcție de împrejurările concrete ale fiecărei spețe. Spre exemplu, administratorul judiciar nu va putea denunța contractele care au fost în mod substanțial executate (întrebarea nr. 19) și nici nu va putea fi schimbat dacă nu intervin împrejurări care să justifice luarea acestei măsuri conform art. 57 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2014 (întrebarea nr. 23).
Discută cu un Avocat Specializat în Insolvență
Avem grijă să răspundem prompt şi cu maximă seriozitate tuturor solicitărilor.
Pentru Programări / Urgențe, contactează-ne telefonic sau pe whatsapp 0745 034 638
Consultă Avocat Specializat Insolvență
Contactează-ne pentru o ofertă personalizată de servicii juridice