Judecătorul-sindic » Consultă Avocat
cabinet de avocat
Procedura insolvenţei
11 martie 2020
caut avocat bun
Mandatul ad-hoc
11 martie 2020

Judecătorul-sindic

avocati

avocati

Judecătorul-sindic

 

Art. 45

(1)
Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentului capitol, sunt:

a)
pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei şi, după caz, de intrare în faliment, atât prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată;

b)
judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;

c)
judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;

d)
desemnarea motivată, după verificarea eventualelor incompatibilităţi, prin sentinţa de deschidere a procedurii, după caz, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu, solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori de către debitor, dacă cererea îi aparţine acestuia. În lipsa unei astfel de propuneri făcute de către debitor sau de către oricare dintre creditori, desemnarea se va face dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, care şi-au depus ofertă la dosar. Dacă nu s-a depus nicio ofertă, va desemna aleatoriu pe oricare dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. În cazul în care atât debitorul, cât şi creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea creditorului. Dacă creditorii solicită a fi desemnaţi administratori judiciari/lichidatori judiciari diferiţi, judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propuşi de aceştia. Desemnarea se va face pentru administrarea procedurii până la confirmarea acestuia în condiţiile legii. Totodată, judecătorul-sindic va fixa onorariul în conformitate cu criteriile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă;

e)
confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar desemnat de adunarea creditorilor ori de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor. Dacă nu există contestaţii asupra legalităţii hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, confirmarea se face în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de 5 zile de la sesizarea judecătorului-sindic;

f)
înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, potrivit prevederilor art. 57 alin. (4);

g)
judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;

h)
judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 169, sau sesizarea organelor de urmărire penală atunci când există date cu privire la săvârşirea unei infracţiuni;

i)
judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar pentru anularea unor acte ori operaţiuni frauduloase, potrivit prevederilor art. 117-122 şi a acţiunilor în nulitatea plăţilor sau operaţiunilor efectuate de către debitor, fără drept, după deschiderea procedurii;

j)
judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor sau ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar;

k)
confirmarea planului de reorganizare, după votarea lui de către creditori;

l)
soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;

m)
soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului judiciar;

n)
judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;

o)
judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar în situaţiile în care nu se poate lua o hotărâre în şedinţele comitetului creditorilor sau ale adunării creditorilor din lipsa de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocaţi, la cel puţin două şedinţe ale acestora având aceeaşi ordine de zi;

p)
dispunerea convocării adunării creditorilor, cu o anumită ordine de zi;

q)
pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii;

r)
orice alte atribuţii prevăzute de lege.

(2)
Atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului judiciar şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei. Atribuţiile manageriale aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea. Deciziile manageriale ale administratorului judiciar, lichidatorului judiciar sau debitorului care şi-a păstrat dreptul de administrare pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori, prin organele acestora.

 

Comentariu

 

Dispozițiile art. 45 din lege reglementează principalele atribuţii ale judecătorului-sindic. Enumerarea este, însă, enunțiativă, nu acoperă întreaga activitate a judecătorului-sindic, orice situaţie litigioasă şi care are legătură cu procedura insolvenţei urmând a fi în competența sa de soluționare.

Prin Legea nr. 85/2014 s-au introdus o serie de noi atribuţii în competența judecătorului-sindic, acestea  rezultând din activitatea concretă derulată în procedură:

a. judecarea acțiunilor în nulitatea plăților sau operațiunilor efectuate de către debitor, fără drept, după deschiderea procedurii (art. 45 alin. (1) lit. i);

b. judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar în situaţiile în care nu se poate lua o hotărâre în şedinţele comitetului creditorilor sau ale adunării creditorilor din lipsa de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legali convocaţi, la cel puţin două şedinţe ale acestora având aceeaşi ordine de zi (art. 45 alin. (1) lit. o);

c. convocarea adunării creditorilor, cu o anumită ordine de zi (art. 45 alin. (1) lit. p).

În cuprinsul Legii nr. 85/2014 se regăsesc şi alte atribuţii date în competenţa judecătorului-sindic:

a. judecarea cererilor de ordonanţă președinţială pentru prevenirea executării silite a debitorului anterior deschiderii procedurii (art. 66 alin. (11);

b. judecarea cererilor de ordonanţă președinţială pentru prevenirea înstrăinării de bunuri de către debitor până la pronunţarea asupra deschiderii procedurii (art. 70 alin. (5);

c. comunicarea către organul fiscal competent, în termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului, a cererii de deschidere a procedurii formulate de către debitor (art. 72 alin. (2));

d. posibilitatea de a decide desfiinţarea, în tot sau în parte, a actelor sau operaţiunilor încheiate în temeiul unei hotărâri a adunării creditorilor, refăcută ca urmare a vicierii votului, prin faptul neluării sau a luării în considerare a unei creanţe, validată prin hotărâre definitivă ulterioară, şi al cărei vot ar fi fost decisiv în adoptarea respectivei hotărâri – art. 49 alin. (3) – regula votului real;

e. stabilirea onorariului practicianului în cazul desfiinţării, pentru orice motive, a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei (art. 57 alin. (13);

f. judecarea contestaţiilor împotriva măsurilor practicianului în insolvenţă privind stabilirea existenţei/cuantumului creanţelor născute după data deschiderii procedurii (art. 75 alin. (3);

g. posibilitatea amendării contestatorului pentru netrimiterea documentelor justificative şi a contestaţiei către debitor, creditorul contestat, practicianul în insolvenţă și administratorul special (art. 111 alin. (4);

h. constatarea decăderii din dreptul de a depune întâmpinare pentru situaţia în care aceasta nu a fost comunicată creditorului contestator, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și debitorului (art. 111 alin. (5);

i. verificarea condiţiilor și judecarea litigiilor în legătură cu sumele aflate în conturi escrow (art. 75 alin. (7);

j. soluţionarea cererilor de reziliere pentru culpa contractuală a debitorului, născută ulterior menţinerii contractului (art. 123 alin. (3);

k. judecarea acţiunilor în despăgubiri în cazul denunţării contractelor de către practicianul în insolvenţă (art. 123 alin. (4);

l. judecarea cererii de trecere la faliment, oricând în timpul executării planului de reorganizare sau chiar după îndeplinirea obligaţiilor asumate în plan, din partea unui creditor deţinând creanţe curente, certe, lichide și exigibile, mai vechi de 60 de zile și peste valoarea prag (art. 143 alin. (3);

m. judecarea acţiunii în răspunderea administratorului special (art. 84 alin. (2), etc.

Cu caracter de noutate este reglementată ipoteza desemnării practicianului în insolvenţă în situația în care există un concurs de cereri de deschidere a procedurii insolvenţei debitorului şi de cereri privind desemnarea practicianului în insolvenţă.

Deși se soluționează cererea debitorului în procedură necontencioasă, judecătorul-sindic va desemna administratorul/lichidatorul judiciar provizoriu cu aplicarea art. 45 lit. d), dând prevalență cererii creditorului în cazul în care atât debitorul, cât și creditorul/creditorii au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar.

“Dispozițiile art. 66 alin. (6) și alin. (7) au ca obiect reglementarea modalităților procedurale în care se constituie dosarul în ipoteza unor cereri multiple. Ele au ca scop reglementarea modului în care se desemnează administratorul judiciar provizoriu și este greșit să li se atribuie această funcție, în detrimentul unor norme exprese care au ca scop declarat să tranșeze problema concursului dintre cererea creditorului și cererea debitorului, dând eficiență, exclusiv sub aspectul desemnării administratorului judiciar, cererii creditorului.

O interpretare contrară presupune inaplicabilitatea textului art. 45 lit.d), or un text  se interpretează în sensul în care produce efecte.”


[73]

De asemenea, în privința criteriilor care pot fi avute în vedere în situația în care există mai multe propuneri din partea creditorilor în privința persoanei administratorului/lichidatorului judiciar, s-a stabilit că pot fi avute în vedere: (i) caracterizarea creanței din perspectiva certitudinii, cuantumului și rangului de preferință, apreciindu-se că, având în vedere drepturile recunoscute creditorului majoritar în etapele ulterioare ale procedurii, pentru a evita schimbarea ulterioară a praticianului în insolvență, ar fi de dorit să se acorde acestui creditor, încă din etapa incipientă a procedurii, posibilitatea de a alege administratorul/lichidatorul; (ii) inexistența unor sancțiuni aplicate practicianului în insolvență în alte proceduri; (iii) valorificarea portofoliului practicianului în insolvență, a cărui depunere este obligatorie și în procedura actuală


[74]

.

Jurisprudenţă

Având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea unei decizii luate de consiliul judeţean, ca autoritate publică, competenţa de soluţionare a unei asemenea cereri revine instanţei de contencios administrativ. Astfel, împrejurarea că actul administrativ a cărui anulare se solicită a fost emis în vederea încetării unor contracte de concesiune, în care parte este debitorul intrat în procedura insolvenţei, nu atrage competenţa judecătorului-sindic în soluţionarea acestei cereri, deoarece atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei. (
Curtea de Apel Constanţa, Secţia comercială, maritimă şi fluvială, Decizia civilă nr. 575/COM/2007
)

 

Nu este în atributul judecătorului-sindic să verifice cum este organizată conducerea debitoarei falite pe perioada desfăşurării procedurii falimentului, aceasta fiind o atribuţie managerială, exclusă din atribuţiile judecătorului-sindic. De asemenea, în privinţa vânzărilor de bunuri din averea debitorului efectuate de lichidatorul judiciar, judecătorul-sindic nu se poate pronunţa asupra legalităţii sau nelegalităţii acestora, decât dacă este sesizat în acest sens de către participanţii la procedura insolvenţei. (
Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială, Decizia civilă nr. 333/19.03.2007)

 


Acţiunile care vizează recuperarea creanţelor de către debitor de la debitorii săi nu vor fi soluţionate de către judecătorul-sindic, ci, urmând normele generale de competenţă materială şi teritorială, ele vor reveni în competenţa judecătoriilor sau a tribunalelor, după caz. (
Curtea de Apel Cluj, Decizia civilă nr. 2037/16.05.2011).

 

Nu există niciun text de lege care să prevadă inadmisibilitatea unei cereri de intervenţie accesorie formulate într-un dosar asociat, cu caracter contencios, în procedura insolvenţei. Sub acest aspect, nu există incompatibilitate între dispoziţiile legii generale, care este Codul de procedură civilă, cu cele ale legii speciale, Legea insolvenţei.

Dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu interzic formularea unor cereri de intervenţie în procedura insolvenţei, cu atât mai puţin a unei cereri de intervenţie accesorii, prin care intervenientul accesoriu nu tinde la valorificarea unei pretenţii proprii, ci sprijină numai apărarea uneia din părţi.

Cererea de intervenţie accesorie nu contravine scopului legii insolvenţei, întrucât printr-o astfel de cerere intervenientul accesoriu nu invocă un drept propriu pe care sa îl urmărească pe cale judiciară, ci urmăreşte, prin apărările pe care le face, ca instanţa să pronunţe o hotărâre în favoarea părţii pentru care a intervenit.
(Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a Civilă, Decizia civilă nr. 959/21.11.2014)

 

Judecătorul-sindic nu va putea analiza oportunitatea votului exprimat de către contestatoare în adunarea creditorilor pentru a-i da o altă valenţă, după cum solicită aceasta. (
Curtea de Apel Cluj, Decizia civilă nr. 5437/23.06.2013
)

 

Judecătorul-sindic nu este obligat să desemneze practicianul în insolvenţă solicitat de creditorul fiscal, prin cererea de deschidere, dacă la dosarul cauzei nu se află oferta de servicii a acestuia, atestatul şi asigurarea de răspundere profesională.
(Curtea de Apel Galaţi, Decizia nr. 80/10.02.2010).

 

Curtea reţine nelegalitatea desemnării administratorului-judiciar având în vedere faptul că legea obligă judecătorul-sindic să motiveze desemnarea administratorului judiciar, iar în cazul în care creditorul care a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei cere să fie desemnat un anume practician, să procedeze la numirea acelui administrator-judiciar. Desemnarea administratorului judiciar s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006.
(Curtea de Apel Ploieşti, Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 16/12.01.2010)

 


În speţă a fost formulată o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei de către debitor care a solicitat numirea în calitate de lichidator a cabinetului individual de insolvenţă [...] şi o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei de către creditoarea DGFP Constanţa, înregistrată cu nr.[...], prin care s-a solicitat numirea în calitate de lichidator a [...]. Cele două dosare au fost conexate prin încheierea din 21.09.2009. Potrivit art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, la numirea lichidatorului se va ţine seama de cererea creditorului şi apoi de cererea debitorului, numai dacă nu există o cerere formulată de creditor. Dacă există mai multe cereri formulate de creditori, va avea întâietate cel cu creanţa cea mai mare. În speţă, întrucât a fost formulată o cerere de numire lichidator de către DGFP Constanţa, aceasta are prioritate faţă de cererea debitorului.
(Curtea de Apel Constanţa, Secţia Comercială, Maritimă şi Fluvială, Contencios Administrativ şi Fiscal, Decizia civilă nr. 134/COM/28.01.2010)

 

Faptul că în art. 11 din Legea nr. 85/2006 nu este enumerată expres și atribuția judecatorului-sindic de a soluționa cererea întemeiata pe dispozitiile art. 48 din lege nu este de natură să conducă la concluzia că această cerere nu este de competența judecătorului-sindic, deoarece, pe de o parte, enumerarea din art. 11 este una exemplificativă și nu una limitativă, aspect care rezultă din modalitate de formulare a textului legal, iar pe de altă parte, cererea ce formează obiectul cauzei de față este o cerere aferentă procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006.
(Curtea de Apel Bucuresti, Secția a V-a Civila, Decizia civilă nr.822/5.04.2012)
.

 

Art. 46

(1)
Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel.

(2)
Dispoziţiile art. 42 alin. (1) din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar, cu excepţia situaţiei rejudecării, după anularea hotărârii în apel.

(3)
Hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic vor fi motivate de acesta în termen de 20 de zile de la data pronunţării hotărârii.

 

 

Comentariu

 

În dreptul comun, potrivit art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat cauza, nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare.

În materia insolvenţei însă, având în vedere specificul acesteia, prin art. 46 alin. (2) s-a stabilit că dispoziţiile din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar, cu excepţia situaţiei rejudecării, după anularea hotărârii în apel.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.