Viata de familie

1. 
   Definitia vietii de familie si sensul notiunii de familie
   

219. Componenta esentiala a vietii de familie este dreptul de a convietui, astfel incat relatiile de familie sa se poata dezvolta normal
     (Marckx impotriva Belgiei,
     pct. 31) si fiecare membru al familiei sa se poata bucura de compania celorlalti
     [Olsson impotriva Suediei (nr. 1),
     pct. 59]. Notiunea de viata de familie este un concept autonom
     (Marckx impotriva Belgiei,
     pct. 31). Prin urmare, problema existentei unei „vieti de familie" este, in esenta, o chestiune de fapt, care depinde de existenta reala, in practica, a unor legaturi personale stranse
     [Paradiso si Campanelli impotriva Italiei
     (MC), pct. 140]. Prin urmare, Curtea va analiza legaturile de familie
     de facto,
     cum ar fi situatia unor reclamanti care locuiesc impreuna, in lipsa recunoa sterii juridice a vietii de familie
     (Johnston si altii impotriva Irlandei,
     pct. 56). Alte elemente relevante includ durata relatiei  si, in cazul persoanelor care formeaza un cuplu, problema stabilirii daca acestea  si-au demonstrat angajamentul una fata de cealalta avand copii impreuna
     (X, Y si Z impotriva Regatului Unit,
     pct. 36). In cauza Ahrens impotriva Germaniei, pct. 59, Curtea a constatat ca nu exista o viata de familie
     de facto,
     considerand ca relatia dintre mama  si reclamant se incheiase cu aproximativ un an inainte de momentul conceperii copilului  si ca relatia lor ulterioara a avut doar o natura sexuala. Conformitatea cu legea a comportamentului reclamantilor este, de asemenea, un factor care trebuie luat in considerare
     [Paradiso si Campanelli impotriva Italiei
     
     (MC), pct. 156].
220. Un copil nascut intr-o relatie conjugala face parte
     ipso jure
     din acea celula „familiala" din momentul na sterii sale  si prin insa si na sterea sa
     (Berrehab impotriva Tarilor de Jos,
     pct. 21). Astfel, intre copil  si parintii sai exista o legatura care constituie o viata de familie. Existenta sau absenta unei „vieti de familie", in sensul art. 8, este o chestiune de fapt, care depinde de existenta reala, in practica, a unor legaturi personale stranse, de exemplu interesul manifestat  si angajamentul asumat de tata fata de copil, atat inainte, cat  si dupa na stere
     (L. impotriva Tarilor de Jos,
     pct. 36).
221. In cazul in care a fost stabilita existenta unei legaturi de familie cu un copil, statul trebuie sa actioneze astfel incat sa permita dezvoltarea acestei legaturi  si trebuie sa ofere garantii juridice care sa permita integrarea copilului in familia sa, din momentul na sterii sau de indata ce este posibil
     (Kroon
     
     si altii impotriva Tarilor de Jos,
     pct. 32).
222. In ciuda absentei unei legaturi biologice  si a unei relatii parentale recunoscute juridic de statul parat, Curtea a constatat ca exista o viata de familie intre parintii adoptivi, care au luat temporar un copil in plasament,  si copilul in cauza, avand in vedere legaturile personale stranse dintre ace stia, rolul asumat de adulti fata de copil  si timpul petrecut impreuna
     (Moretti si Benedetti impotriva Italiei,
     pct. 48; Kopf si Liberda impotriva Austriei, pct. 37). In plus, in cauza Wagner si J.M.W.L. impotriva
     
     Luxemburgului,
     cu privire la imposibilitatea obtinerii recunoa sterii juridice in Luxemburg a unei hotarari judecatore sti peruane, prin care a fost pronuntata adoptia cu efecte depline a celei de-a doua reclamante de catre prima reclamanta, Curtea a recunoscut existenta unei vieti de familie in absenta recunoa sterii juridice a adoptiei. Aceasta a tinut seama de faptul ca, intre reclamante, exista o legatura de familie
     de facto
     timp de peste zece ani  si ca prima reclamanta a actionat in calitate de mama a copilului minor in toate privintele. In aceste cauze, plasamentul copilului la reclamanti a fost fie recunoscut, fie tolerat de autoritati. Dimpotriva, in Paradiso si Campanelli impotriva Italiei (MC), avand in vedere absenta oricarei legaturi biologice intre copil  si persoanele care intentionau sa devina parintii acestuia, durata scurta a relatiei cu copilul (aproximativ opt luni)  si incertitudinea juridica a legaturii cu acesta, in ciuda existentei unui proiect parental  si a calitatii legaturilor emotionale, Curtea a considerat ca nu au fost indeplinite conditiile necesare pentru a putea concluziona ca a existat o viata familiala de facto [a se face comparatia  si deosebirea cu D. si altii impotriva Belgiei (dec.)].
223. Art. 8 nu garanteaza nici dreptul de a intemeia o familie  si nici dreptul de adopta un copil. Dreptul la respectarea „vietii de familie" nu protejeaza simpla dorinta de a intemeia o familie; acesta presupune existenta unei familii sau, cel putin, a unei potentiale relatii, de exemplu intre un copil nascut in afara casatoriei  si tatal sau natural sau a unei relatii bazate pe o casatorie reala, chiar daca viata de familie nu a fost inca stabilita pe deplin, ori a unei relatii intre un tata  si copilul sau legitim, chiar daca se dovede ste, cativa ani mai tarziu, ca aceasta relatie nu s-a bazat pe o legatura biologica
     [Paradiso  si
     
     Campanelli impotriva Italiei
     (MC), pct. 141]. Intentia unei reclamante de a dezvolta o „viata de familie" cu nepotul sau, inexistenta anterior, devenind tutorele sau legal, nu intra in sfera de aplicare a „vietii de familie", astfel cum este protejata de art. 8
     (Lazoriva impotriva Ucrainei,
     pct. 65).
224. 
     Totu si, chiar  si in cazul in care nu se constata existenta unei vieti de familie, aspectul legat de viata privata al art. 8 poate fi aplicabil
     [Paradiso  si Campanelli impotriva Italiei
     (MC), pct. 165; Lazoriva
     
     impotriva Ucrainei,
     pct. 61  si 66].
     

2. 
   Obligatie procedurala
   

225. 
     De si art. 8 nu contine nicio cerinta procedurala explicita (astfel cum s-a mentionat supra), procesul decizional finalizat cu masuri ce constituie o ingerinta trebuie sa fie echitabil  si sa permita respectarea in mod corespunzator a intereselor garantate de art. 8
     (Petrov  si X. impotriva Rusiei,
     pct. 101), in special in ceea ce prive ste luarea in ingrijire a copiilor
     [W. impotriva Regatului Unit,
     pct. 62  si 64; McMichael impotriva Regatului Unit, pct. 92; T.P.  si K.M. impotriva Regatului Unit (MC), pct. 7273]. De asemenea, Curtea a declarat ca, in cauzele in care durata procedurii are un impact clar asupra vietii de familie a reclamantului, este necesara o abordare mai stricta, iar calea de atac oferita in dreptul intern ar trebui sa fie atat preventiva, cat  si compensatorie
     (Macready impotriva Republicii Cehe,
     pct. 48; Kuppinger impotriva Germaniei, pct. 137).
     

3. 
   Marja de apreciere in ceea ce prive ste viata de familie
   
   
   ^[8]
   
   
   

226. Trebuie sa se tina seama de o serie de factori pentru a stabili amploarea marjei de apreciere de care trebuie sa beneficieze statul atunci cand se pronunta asupra oricarei cauze in temeiul art. 8. Curtea recunoa ste ca autoritatile beneficiaza de o marja larga de apreciere, in special atunci cand este evaluata necesitatea luarii in ingrijire a unui copil printr-o procedura de urgenta
     (R.K.  si A.K. impotriva
     
     Regatului Unit)
     sau atunci cand este adoptat un cadru legal in materie de divort  si este pus in aplicare in cazuri specifice
     (Babiarz impotriva Poloniei,
     pct. 47) sau in ceea ce prive ste stabilirea statutului juridic al unui copil
     (Frohlich impotriva Germaniei,
     pct. 41).
227. Cu toate acestea, este necesara o examinare mai stricta in ceea ce prive ste orice alte limitari, cum ar fi limitarile pe care aceste autoritati le aplica exercitarii de catre parinti a drepturilor de vizitare  si in ceea ce prive ste garantiile juridice menite sa asigure protectia efectiva a dreptului parintilor  si copiilor la respectarea vietii lor de familie. Astfel de limitari suplimentare implica pericolul ca legaturile de familie dintre un minor  si unul sau ambii parinti sa fie efectiv reduse
     [Sahin impotriva Germaniei
     
     (MC), pct. 65; Sommerfeld impotriva Germaniei (MC), pct. 63].
228. 
     Marja de apreciere este mai limitata in ceea ce prive ste chestiunile legate de dreptul de vizita  si dreptul de a primi informatii
     (Frohlich impotriva Germaniei)
      si mult mai restransa in ceea ce prive ste separarea prelungita a unui parinte  si a unui copil. In astfel de cazuri, statele au obligatia de a lua masuri pentru a reuni parintii  si copiii
     [Elsholz impotriva Germaniei
     (MC); K.A. impotriva Finlandei]
     .