Sechestru asigurator aplicat in procesul penal, efecte asupra procedurii insolventei dupa solutionarea definitiva a procesului penal.

Masura sechestrului are caracter temporar, pana la ramanerea definitiva a hotararii ce se pronunta in procesul principal si consta in indisponibilizarea bunurilor pentru a se asigura posibilitatea creditorului de a executa hotararea ce urmeaza sa se pronunte cu privire la fondul drepturilor.

Art. 53 din Legea nr. 85/2006, cu modificarile aduse prin art. 81 pct. 2 din Legea nr. 255/2013, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, se interpreteaza in mod coroborat cu prevederile art.36 din Legea nr.85/2006 si are in vedere exclusiv masurile asiguratorii luate pana la solutionarea actiunii civile in cadrul procesului penal.

Dupa stabilirea definitiva a drepturilor creditorului, sechestrul asigurator (indiferent daca a fost instituit de instanta civila sau de cea penala) nu se desfiinteaza, nu se ridica, ci se transforma in sechestru definitiv, executoriu, pentru a avea loc vanzarea bunurilor sechestrate, cu scopul de a asigura satisfacerea creditorului in favoarea caruia a fost luata masura.

Prin sentinta nr.1167/2014 din 29.09.2014, pronuntata de judecatorul-sindic de la Tribunalul Gorj - Sectia a II-a Civila, in dosarul nr.1985/95/2009/a9 s-a respins cererea formulata de T SPRL, in calitate de lichidator al debitoarei SC VDV SRL, in contradictoriu cu intimatii MINISTERUL PUPLIC-DIICOT-BT CRAIOVA si OCPI DOLJ.

Pentru a hotari astfel, pe fondul cauzei, judecatorul-sindic a retinut ca masurile asiguratorii penale constituie masuri procesuale cu caracter real, intrucat pe perioada activitatii lor au ca efect indisponibilizarea bunurilor asupra carora au fost instituite, efectul de indisponibilizare rasfrangandu-se asupra intregii situatii juridice a bunurilor, inclusiv asupra oricarei sarcini a tertilor cu privire la acestea.

Astfel, in cursul procesului penal, Statul, reprezentat in acest caz de DIICOT, beneficiaza de masuri de indisponibilizare si conservare care, odata instituite, impiedica distrugerea ori instrainarea bunurilor aflate sub imperiul lor.

Prin sentinta nr. 421 din 24 martie 2009 s-a dispus deschiderea procedurii insolventei, fiind numit administrator judiciar T SPRL.

Prin sentinta nr.1489 din 28 octombrie 2013, judecatorul-sindic a admis cererea formulata de administratorul judiciar T SPRL, desemnat pentru debitoarea SC VDV SRL, a dispus incetarea planului de reorganizare si, in temeiul art.107 alin.1 lit. C din legea privind procedura insolventei, a dispus inceperea procedurii falimentului debitoarei SC VDV SRL.

Din examinarea cererii introductive si a deciziei penale nr. 595/28 aprilie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. 5247/63/2008, s-a constatat ca, in temeiul art. 397 alin. 5 Cod procedura penala, a fost mentinuta masura sechestrului asigurator dispusa de procuror asupra bunurilor partii responsabile civilmente SC VDV SRL (fosta R SRL), administratorii de fapt sau de drept ai societatii comerciale fiind condamnati pentru savarsirea mai multor infractiuni prevazute si pedepsite de Legea nr. 39/2003.

In temeiul art. 25 alin. 5 din Codul de procedura penala, a fost lasata nesolutionata latura civila exercitata de Statul Roman prin ANAF BUCURESTI.

Masurile asiguratorii dispuse in procesul penal au ca efect indisponibilizarea bunurilor asupra carora sunt instituie, ceea ce echivaleaza cu impiedicarea instrainarii bunurilor. Or, obiectul cererii formulate de lichidatorul judiciar, care are in vedere in principal limitarea degradarii lor vizibile in timp si a cheltuielilor cu paza si de procedura, este tocmai ridicarea unei astfel de masuri, ceea ce excede atributiilor judecatorului-sindic, asa cum acestea sunt reglementate de Legea nr. 85/2006.

Pe de alta parte, in raport de dispozitiile art. 250 alin. 8 Cod procedura penala (in numerotarea anterioara modificarii codului, art. 168 alin. 3) conform carora ,,Dupa ramanerea definitiva a hotararii, se poate face contestatie potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii”, este evident ca nu se poate ridica masura in sine, ci se poate contesta modalitatea de punere in executare a masurii.

Totodata, art. 53 din Legea nr. 85/2006, asa cum a fost modificat prin art. 81 pct. 2 si art. 104 din Legea nr. 255/2013, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, dispune ca masurile asiguratorii instituite in procesul penal urmaresc bunurile societatilor aflate in procedura, asa incat actiunea a fost respinsa ca nefondata.

La data de 11.12.2014 a depus intampinare intimatul M P - DIICOT - B T C, care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si a sustinut ca la momentul luarii masurii asiguratorii era in vigoare vechiul Cod de procedura penala, astfel incat se aplica prevederile art. 163, 168, 275-278 din acest cod. Potrivit art.3, 103 si 104 din Legea nr. 255/2013, de punere in aplicare a Legii nr. 135/2010, privind Codul de procedura penala, noua lege se aplica de la data intrarii in vigoare,

2014. tuturor cauzelor aflate pe rol, prin urmare si cauzei de fata, deoarece hotararea a fost pronuntata la data de 07.08.2014, respectiv art.250 din noul cod. De altfel, masura asiguratorie are caracter real, dupa pronuntarea hotararii penale dobandind caracter definitiv si executoriu.

Examinand actele si lucrarile cauzei prin prisma criticilor si apararilor formulate, potrivit prevederilor art. 304 pct.9 din Codul de procedura civila, Curtea a retinut urmatoarele:

Din intampinarea formulata in recurs de intimatul M P - DIICOT - B TC, reiese ca, prin ordonanta emisa in dosarul nr.325/P/2004, s-a aplicat sechestrul asigurator asupra bunurilor proprietatea SC V DV SRL.

Prin decizia penala nr.595/28.04.2014, pronuntata de Curtea de Apel Craiova - Sectia Penala si pentru Cauze cu Minori in dosarul nr.5247/63/2008, s-a lasat nesolutionata actiunea civila exercitata de partea civila STATUL ROMAN prin ANAF, conform prevederilor art.25 alin. 5 din Cod de procedura penala, iar in baza art.397 alin. 5 Cod procedura penala s-a mentinut masura asiguratorie a sechestrului, dispusa de procuror asupra bunurilor partii responsabile civilmente SC VDV SRL, prin lichidator T SPRL.

Ca urmare, creditorul STATUL ROMAN prin ANAF - DGRFP CRAIOVA a solicitat, pe cale separata, obligarea paratilor (inculpati) DRC, PAD, BG, SF si a paratilor (parti responsabile civilmente) SC VDV SRL prin lichidator T SPRL si SC D SRL prin lichidator RVA IS SPRL, la plata sumei de 2.791.250 lei, reprezentand prejudiciul produs prin rambursarea nelegala de TVA.

Prin incheierea din 26 septembrie 2014, pronuntata de Tribunalul Dolj - Sectia I Civila, in dosarul nr.11285/63/2014, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale paratilor, pana la concurenta sumei de 2.791.250 lei.

In consecinta, in prezent, exista doua dispozitii ale instantelor cu privitoare la indisponibilizarea bunurilor debitoarei SC VDV SRL, pentru recuperarea creantelor STATULUI ROMAN prin ANAF - DGRFP CRAIOVA.

Pentru a stabili efectele acestor masuri, este necesara precizarea ca, indiferent daca actiunea civila se solutioneaza impreuna cu actiunea penala sau pe cale separata, dispozitiile civile se executa potrivit legii civile.

SC VDV SRL este supusa procedurii insolventei, astfel incat, in ceea ce o priveste, opereaza suspendarea de drept, in temeiul legii - art.36 din Legea nr.85/2006 - a oricarei actiuni judiciare, extrajudiciare sau masuri de executare silita pentru realizarea creantelor asupra SC VDV SRL sau bunurilor sale, cu exceptia actiunilor exercitate in cadrul unui proces penal, deoarece orice asemenea actiune sau masura nu se poate desfasura decat in procedura speciala, colectiva si concursuala a insolventei.

Exceptia referitoare la actiunile exercitate in cadrul procesului penal nu este incidenta in cauza deoarece, asa cum s-a aratat, nu mai exista un proces penal pe rol.

Ca urmare, atat stabilirea, cat si urmarirea silita a incasarii creantelor impotriva SC VDV SRL nu se poate realiza decat in procedura speciala, prin intermediul lichidatorului.

Stabilirea creantei bugetare a avut deja loc, AJFP GORJ fiind inscrisa in tabelul definitiv consolidat al creditorilor debitoarei SC VDV SRL cu suma de 2.907.763 lei creanta garantata si cu suma de 61.729 lei creanta privilegiata (fila nr.99 din apel).

In aceste conditii, in cauza, nu se pune problema ridicarii masurii sechestrului, ci se impune a se constata transformarea caracterului asigurator al masurii in caracter executoriu si, pe cale de consecinta, a trecerii la lichidarea bunurile sechestrate.

Masura sechestrului are caracter temporar, pana la ramanerea definitiva a hotararii ce se pronunta in procesul principal si consta in indisponibilizarea bunurilor pentru a se asigura posibilitatea creditorului de a executa hotararea ce urmeaza sa se pronunte cu privire la fondul drepturilor.

In speta, valorificarea bunurilor sechestrate nu este impiedicata, asa cum a sustinut lichidatorul, de prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006, cu modificarile aduse prin art. 81 pct. 2 din Legea nr. 255/2013, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, conform carora „Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii, cu exceptia masurilor asiguratorii sau masurilor preventive specifice, instituite in cursul procesului penal”.

Textul se interpreteaza in mod coroborat cu prevederile art.36 din Legea nr.85/2006 si are in vedere exclusiv masurile asiguratorii luate pana la solutionarea actiunii civile in cadrul procesului penal.

De altfel, masurile asiguratorii sunt luate cu scopul satisfacerii creditorului in favoarea caruia au fost instituite, dupa pronuntarea hotararii definitive din procesul penal si nicidecum pentru a impiedica indestularea acestuia.

Or, asa cum s-a aratat, nu mai exista proces penal pe rol, iar actiunea civila indreptata de STATUL ROMAN prin ANAF - DGRFP CRAIOVA - AJFP GORJ impotriva SC VDV SRL, este solutionata in mod definitiv in procedura de insolventa a debitoarei.

Dupa stabilirea definitiva a drepturilor creditorului, sechestrul asigurator (indiferent daca a fost instituit de instanta civila sau de cea penala) nu se desfiinteaza, nu se ridica, ci se transforma in sechestru definitiv, executoriu, pentru a avea loc vanzarea bunurilor sechestrate, cu scopul de a asigura satisfacerea creditorului in favoarea caruia a fost luata masura.

In concluzie, masurile asiguratorii instituite asupra bunurilor din averea debitoarei SC VDV SRL in favoarea STATULUI ROMAN prin ANAF - DGRFP CRAIOVA - AJFP GORJ sunt in prezent executorii, deoarece s-a stabilit creanta bugetara in cadrul procedurii si, prin urmare, valorificarea bunurilor sechestrate atat in procesul penal, cat si in cauza civila separata, se va realiza de catre lichidator, iar distribuirea fondurilor obtinute se va face conform dispozitiilor Legii nr.85/2006, bunurile urmand sa fie instrainate libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie ori masuri asiguratorii, de orice fel.

In concluzie, cu aceasta motivare, solutia judecatorului-sindic de respingere a cererii de ridicare a sechestrului instituit asupra bunurilor debitoarei SC VDV SRL a fost apreciata corecta.

Fata de considerentele expuse, Curtea a respins recursul ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 alin.1 din Codul de procedura civila.
(Decizia nr. 44/19 februarie 2015 - Sectia a II-a civila, rezumat judecator Sanda Lungu)