Schimbarea incadrarii juridice a faptelor, dupa parcurgerea procedurii simplificate, fara punerea in discutie
31 martie 2020Salarizarea personalului platit din fonduri publice, Acordarea sporului pentru conditii deosebit de periculoase , functia de „operator date III” - personal TESA
31 martie 2020
Sarcina probei nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale
- O.U.G. nr. 83/2014, aprobata prin Legea nr. 71/2015: art. 1 alin. (51)
- OUG nr.57/2015
- OUG nr. 43/2016
- Legea nr. 53/2003: art. 287
- Legea nr. 188/1999: art. 117
Raportat la sustinerile reclamantelor, in sensul ca personalul care beneficiaza de aceleasi conditii trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica, in exercitarea acestui rol activ, instanta de fond are obligatia legala de a verifica aceste sustineri ale reclamantelor in privinta nivelului maxim de salarizare, sens in care se pot solicita lamuriri de la angajator cu privire la nivelul maxim al salariului acordat la data de 9.04.2015 in cadrul institutiei parate pentru functia/gradul/treapta si gradatia la care au fost incadrate fiecare dintre reclamante. Aspectele invederate de catre reclamante trebuie analizate in toate detaliile lor, dandu-se astfel certitudine raporturilor juridice intre parti si permitand verificarea ulterioara din partea instantei a legalitatii si temeiniciei sustinerilor reclamantelor.
Conform dispozitiilor art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, „dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau penale, dupa caz, in masura in care nu contravin legislatiei specifice functiei publice ”.
Asa fiind, sensul art. 287 din Codul muncii este acela de a rasturna sarcina probei in cadrul conflictelor de munca, aceasta nemaicazand in sarcina reclamantului, asa cum este in dreptul comun, ci in sarcina angajatorului, indiferent de calitatea procesuala a acestuia de reclamant sau parat.
Legiuitorul a avut in vedere, prin aceasta dispozitie de favoare data in considerarea angajatilor, pozitia dominanta pe care angajatorul o are in cadrul raportului de munca, ce ii permite sa isi constituie probe pentru fiecare din aspectele derularii raporturilor juridice cu angajatii sai si care pozitie poate constitui o piedica in calea obtinerii de probe pertinente de catre angajati.
(Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia civila nr. 966 din 10 septembrie 2019, rezumata de judecator dr. Diana Duma-Patrascu)
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Caras-Severin, in data de 29.01.2019, sub nr. .../115/2019, reclamantele A... si B... au chemat in judecata paratele Agentia de Plati si Interventii in Agricultura si Agentia de Plati si Interventii in Agricultura - Centrul Judetean Caras-Severin solicitand instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa oblige paratii la calcularea drepturilor salariale in conformitate cu prevederile Legii nr. 71/2015 pentru aplicarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, incepand cu data de 09.04.2015-31.07.2016, precum si la plata efectiva a drepturilor salariale ce urmeaza a se efectua conform dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare in plata pentru functia similara, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelasi grad profesional si aceeasi transa de vechime in munca si functie, actualizarea cu indicele inflatiei si dobanda legala incepand cu data scadentei si pana la data platii efective; cu cheltuieli de judecata.
Prin sentinta civila nr. 98/15.03.2019 pronuntata de Tribunalul Caras-Severin in dosar nr.[.. ,]/115/2019 a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.
A fost respinsa actiunea formulata de reclamantele A. si B. in contradictoriu cu parata Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, avand CIF ..., cu sediul in Bucuresti, ..., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
A fost admisa actiunea formulata de reclamantele A., CNP ..., domiciliata in Resita, ..., jud. Caras-Severin si B..., CNP ..., domiciliata in Resita, ..., jud. Caras- Severin in contradictoriu cu parata Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Caras-Severin, avand CIF nr. ..., cu sediul in Resita, ..., jud. Caras-Severin .
A fost obligata parata sa calculeze salariul reclamantelor cu respectarea dispozitiilor art. 1 alin. (5
1
) din O.U.G. nr. 83/2014, aprobata prin Legea nr. 71/2015, incepand cu data de
- si pana la data de 31.07.2016.
A fost obligata parata sa plateasca reclamantelor diferenta dintre salariul astfel calculat si cel achitat in perioada 09.04.2015-31.07.2016. Fara cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata recurenta Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Caras-Severin, solicitand admiterea recursului, casarea sentintei recurate si rejudecand cauza si sa se respinga actiunea promovata.
Parata recurenta considera faptul ca, instanta de fond, in pronuntarea hotararii, nu i-a luat in considerare apararile si nici nu le-a combatut in vreun fel, rezumandu-se la a fundamenta sentinta pronuntata raportandu-se doar la considerentele Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 23/26.09.2016.
Ori, drepturile salariale ale reclamantilor au fost stabilite in mod corect in conformitate cu legislatia specifica in vigoare astfel:
Prin OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fondurile publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, stabileste salarizarea personalului din APIA, astfel:
Articolul 1 alin. (1). In anul 2015, cuantumul brutal salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014 in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea Cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare. ....
Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul National de Dezvoltare Rurali, personalul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale si functionarii publici din cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura beneficiaza de drepturile salariale stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor masuri bugetare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 70/2014, cu modificarile ulterioare, si art. 16 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2014 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei]pentru Finantarea Investitiilor Rurale, prin reorganizarea Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala ti Pescuit, cu modificarile ulterioare. [.]
In temeiul H.G. nr. 72S/2010 privind reorganizarea si functionarea Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), precum si a unor structuri aflate in subordinea acestuia, cu modificarile si completarile ulterioare si OUG nr. 78/2014 privind modificarea art. VII din OUG nr, 107/2013 privind stabilirea unor masuri bugetare, MADR a emis Ordinul nr. 1980/29.12.2014 prin care se reglementeaza modalitatea de stabilire a salariilor personalului APIA, incepand cu data de 01.01.2015.
Potrivit prevederilor art. l alin. {1) si (2) din OUG 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene precum si unele masuri fiscal bugetare, drepturile salariale si sporurile acordate functionarilor publici din cadrul APIA la data de 01.01.2016 se mentin la acelasi nivel cu col avut in furia decembrie 2015.
Ordonatorul secundar de credite, respectiv APIA- aparat central a transmis catre ordonatorul tertiar de credite, respectiv catre centrele judetene APIA, in vederea aplicarii prevederilor art. 3
1
, art. 4 si art. 5 din OUG nr. 57/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, anexele cu nivelul maxim al salariului de baza pentru fiecare functie /grad/gradatie din cadrul centrelor judetene ale Agentiei de Plati sl Interventie pentru Agricultura.
Ca atare, institutia avea obligatia legala sa respecte in primul rand dispozitiile art. 1 alin. (6) si in al doilea rand, dispozitiile art. (5) alin. (3) din OUG 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015. Ori, prin Legea nr. 71/2015 nu a fost modificat sau abrogat art. 5 alin. (3) din OUG nr. 83/2014 care prevede ca in cazul functionarilor publici nou-incadrati sau promovati, nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare este cel corespunzator treptei 3 de salarizare utilizate in anul 2010.
Pe de alta parte, faptul ca legiuitorul a reglementat prin OUG nr. 20/2016, la data de 09.06.2016, situatia personalului care era incadrat pe treapta 3 de salarizare si in alte institutii decat cele prevazute la art. l alin. (5) din OUG nr. 83/2014, vine sa confirme faptul ca nu a existat temei legal prin care un functionar sa fie salarizat la nivelul maxim in plata, pana la intrarea acesteia in vigoare.
Pe cale de consecinta, contrar celor retinute pentru anul 2015, nivelul de salarizare al functionarilor publici se efectueaza, potrivit dispozitiilor legale imperative in vigoare, la nivelul corespunzator treptei 3 de salarizare utilizate in anul 2010.
In alta ordine de idei, considera nelegala solutia instantei in ceea ce priveste admiterea acordarii maximului in plata existent in institutie, incepand cu data de 09.04.2015, din urmatoarele considerente:
Parata apreciaza faptul ca prima instanta a trecut peste toate apararile formulate de catre institutie in fata instantei de fond, unde a aratat faptul ca la momentul respectiv nu avea maxim in plata - cu un salariu mai mare decat al reclamantilor pentru salariatii ce-si desfasoara activitatea in aceleasi conditii cu acestia, raportat la institutia - parata, plata drepturilor salariale aferente incadratii la nivel maxim se acorda cu data formularii contestatiei - deoarece actiunea trebuie sa se circumscrie pretentiilor formulate in contestatie, fiind analizate in procedura administrativa de angajator si nu de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015, respectiv 09.04.2015.
De asemenea, solicita a se retine ca in cuprinsul considerentelor expuse de catre instanta ca stand la baza hotararii pronuntate, sunt insiruite o serie de articole, de prevederi cuprinse in Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, prevederi ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, prevederi cuprinse in Decizii ale ICO, fara sa mentioneze in concret cum acestea se aplica in concret cauzei deduse judecatii.
Astfel, se arata faptul ca in considerentele hotararii recurate instanta concluzioneaza: „nivelul de salarizare determinat prin aplicarea art. 1 alin. (1) si (2) din OUG nr. 83/2014, aprobata cu modificarii si completari prin Legea nr. 71/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, este cel ce intereseaza in aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (5
1
) din aceeasi ordonanta de urgenta, astfel incat personalul din cadrul autoritatilor si institutiilor publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii”.
De asemenea se arata faptul ca instanta de fond nu a analizat si nici nu a spus de ce inlatura de la judecarea pricinii argumentul adus de institutiei, in speta faptul ca APIA Centrul Judetean Caras Severin, la momentul la care se raporteaza reclamantii, acestia erau salarizati la nivelul maxim in plata existent in cadrul institutiei.
Astfel, instanta de fond a facut o aplicare gresita a normelor legale invocate de institutie in pronuntarea hotararii pe care intelege sa o critice conform considerentelor acestui recurs. Prima instanta nu a inteles ori nu a analizat corect situatia dedusa judecatii in contextul in care institutia parata, APIA Centrul judetean Caras Severin - ordonator tertiar de credite, aplica in mod corect si temeinic! legislatia in vigoare aplicabila la acea data in materia salarizarii, aspecte care au fost invocate prin intampinare.
Avand in vedere aceste motive, solicita admiterea recursului, casarea sentintei pronuntata de instanta de fond, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare in judecata.
Legal citat reclamantele intimate A... si B... au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursului si mentinerea hotararii primei instante ca fiind temeinica si legala.
In motivare se arata ca, criticile formulate pot fi rezumate in neluarea in considerare a apararilor acesteia de catre instanta de fond, care in cuprinsul considerentelor expuse doar, „a insiruit o serie de articole, de prevederi cuprinse in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene prevederi ale CEDO, prevederi cuprinse in decizii ale inaltei Curti de Casatie si Justitie, fara sa mentioneze in concret cum acestea se aplica cauzei deduse judecatii”.
Reclamantele considera ca, acest motiv de casare prevazut la pct. 8, alin. (1) al art. 488 din Codul de procedura civila, in sensul ca, hotararea s-ar fi dat cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, nu este incident in prezenta cauza.
Din considerentele hotararii recurate se desprinde in mod cert faptul ca instanta de fond in urma unei analize temeinice a apararilor recurentei, vizand pretinsa inaplicabilitate a dispozitiilor art. 1 alin. (5
1
) din O.U.G. nr. 83/2014, le-a apreciat in mod just ca fiind neintemeiate in raport cu cele statuate de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 23/26.09.2016.
Suita de articole si de prevederi legale, la care face referire recurenta si in temeiul carora instanta de fond isi motiveaza solutia sunt retinute in mod corect de instanta.
Este cunoscut faptul ca deciziile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie avand ca obiect dezlegarea unor chestiuni de drept devin obligatorii pentru instante potrivit art. 521 din Codul de procedura civila, ori sustinerile recurentei parata nu sunt intemeiate.
In concluzie, considera ca solutia instantei de fond este legala si temeinica, neexistand nici un motiv de casare prevazut de art. 488 din Codul de procedura civila, astfel ca se impune respingerea recursului declarat de recurenta parata.
Analizand recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, precum si prin aplicarea art. 488 si urm. din noul Cod de procedura civila, Curtea a admis recursul, a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea promovata in fata instantei de contencios administrativ reclamantele A... si B... , in contradictoriu cu paratele Agentia de Plati si Interventii in Agricultura si Agentia de Plati si Interventii in Agricultura - Centrul Judetean Caras-Severin, au solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna obligarea paratelor la calcularea drepturilor salariale in conformitate cu prevederile Legii nr. 71/2015 pentru aplicarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, incepand cu data de 09.04.201531.07.2016, precum si la plata efectiva a drepturilor salariale ce urmeaza a se efectua conform dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare in plata pentru functia similara, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelasi grad profesional si aceeasi transa de vechime in munca si functie, actualizarea cu indicele inflatiei si dobanda legala incepand cu data scadentei si pana la data platii efective; cu cheltuieli de judecata.
Instanta de fond a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, a respins actiunea in contradictoriu cu parata Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a admis actiunea formulata de reclamante in contradictoriu cu parata Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Caras-Severin si a obligat aceasta parata sa calculeze salariul reclamantelor cu respectarea dispozitiilor art. 1 alin. (5
1
) din O.U.G. nr. 83/2014, aprobata prin Legea nr. 71/2015, incepand cu data de
- si pana la data de 31.07.2016.
Totodata, a obligat parata sa plateasca reclamantelor diferenta dintre salariul astfel calculat si cel achitat in perioada 09.04.2015-31.07.2016.
Parata, nemultumita de solutia astfel pronuntata, a promovat calea de atac a recursului, apreciind ca solutia instantei de fond este data cu aplicarea eronata a normelor materiale incidente in cauza.
A subliniat parata ca dispozitiile legale in vigoare invocate de reclamante au fost puse in aplicare pentru toti functionarii publici din cadrul Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Caras-Severin, in mod unitar, reclamantele nefiind „discriminate”, invederand ca nu exista, in Centrul Judetean Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura o persoana salarizata la un nivel superior, neexistand astfel premiza aplicarii prevederilor art. 5 alin. (1
1
) din Legea nr. 71/2015.
Mentioneaza ca, abia prin modificarea OUG nr. 57/2015 facuta prin OUG 43/2016, legiuitorul a creat posibilitatea echivalarii salariului la nivel maxim in plata, la nivelul institutiilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, pana la aparitia OUG 43/2016 neexistand posibilitatea legala de acordare a pretentiilor reclamantilor, daca in cadrul institutiei nu exista un functionar cu o treapta de salarizare superioare treptei 3.
Analizand legalitatea solutiei pronuntate de instanta de fond, prin raportare la criticile formulate, Curtea constata ca recursul este fondat, urmand a fi admis pentru considerentele care vor fi expuse in continuare.
Curtea retine ca reclamantele sunt angajate la APIA - Centrul Judetean Caras-Severin, in functia de consilier superior incepand cu data de 01.03.2006, respectiv 02.05.2007, iar, in aceasta calitate invedereaza ca, urmare a modificarilor legislative ce reglementeaza drepturile salariale, se impunea salarizarea lor la acelasi nivel de salarizare aflat in plata pentru functii similare.
Reclamantele au formulat pe cale administrativa, plangere prealabila la APIA Centrul Judetean Caras-Severin, iar prin adresa nr. 16067/10.01.2019 respectiv 16068 /10.01.2019, au primit raspuns nefavorabil.
Reclamantele au invocat in sustinerea actiunii lor dispozitiile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014, prin care s-a introdus un nou alineat la art. 1, respectiv nr. (5
1
), care prevede ca prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si a celorlalte institutii si autoritati publice salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat stabilite la nivel maxim in cadrul aceleasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie, grad, per treapta si gradatie va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.
Prin art. 1 pct. 6 din Legea 71/2015 s-au adus completari art. 5 din OUG nr. 83 /2014, in sensul ca, s-a introdus alin. (1) care prevede ca prin nivel de salarizare in plata, pentru functiile similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse dupa data de 31 decembrie 2009 sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii-medii, superioare, universitare, doctorale, de vechime isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii.
Curtea retine ca reclamantele se prevaleaza de regula potrivit careia personalul care beneficiaza de aceleasi conditii trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica.
Curtea reaminteste dispozitiile art. 22 C. pr. civ., care consacra in mod expres rolul activ al judecatorului in procesul civil.
Potrivit alin. (2) din acelasi articol, judecatorul „are obligatia sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc”.
In exercitarea acestui rol activ, instanta de fond avea obligatia de a face verificari cu privire la sustinerile reclamantelor in privinta nivelului maxim de salarizare, sens in care se pot solicita lamuriri de la angajator cu privire la nivelul maxim al salariului acordat la data de
- in cadrul institutiei parate pentru functia/gradul/treapta si gradatia la care au fost incadrate fiecare dintre reclamante.
Conform dispozitiilor art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, „dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau penale, dupa caz, in masura in care nu contravin legislatiei specifice functiei publice”.
Astfel fiind, vazand obiectul cererii deduse judecatii, Curtea consta ca sensul art. 287 din Codul muncii este acela de a rasturna sarcina probei in cadrul conflictelor de munca, aceasta nemaicazand in sarcina reclamantului, asa cum este in dreptul comun, ci in sarcina angajatorului, indiferent de calitatea procesuala a acestuia de reclamant sau parat.
Legiuitorul a avut in vedere, prin aceasta dispozitie de favoare data in considerarea angajatilor, pozitia dominanta pe care angajatorul o are in cadrul raportului de munca, ce ii permite sa isi constituie probe pentru fiecare din aspectele derularii raporturilor juridice cu angajatii sai si care pozitie poate constitui o piedica in calea obtinerii de probe pertinente de catre angajati.
Aspectele invederate de catre reclamante trebuie analizate in toate detaliile lor, dandu- se astfel certitudine raporturilor juridice intre parti si permitand verificarea ulterioara din partea instantei a legalitatii si temeiniciei sustinerilor reclamantilor.
Raportat la considerentele expuse anterior, Curtea nu poate retine afirmatia primei instante din considerentele sentintei recurate in sensul ca reclamantele au probat cele sustinute in cererea de chemare in judecata.
Enuntand exclusiv dispozitiile legale invocate de catre reclamante in sustinerea cererii de chemare in judecata, fara administrarea unui probatoriu din care sa rezulte ca alti salariati ai institutiei parate ar avea salariul de baza mai mare in cadrul categoriei profesionale din care fac parte reclamantele, prima instanta nu a analizat pe fond cauza.
Astfel fiind, Curtea constata ca sunt incidente dispozitiile art. 498 alin. (2) teza intai, context in care se impune admiterea recursului si casarea sentintei atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
In ceea ce priveste obligatiile instanta la rejudecare, in virtutea dispozitiilor mentionate in cuprinsul deciziei de casare, Curtea subliniaza ca se impune ca instanta de fond sa solicite paratei informatii referitoare la veniturile salariale acordate fiecareia dintre reclamante la 9.05.2015, precum si informatii referitoare la functia, clasa de salarizare si gradul profesional pentru care s-a calculat acest salariu (inclusiv treapta de salarizare avuta in vedere la stabilirea salariului de baza) pentru fiecare reclamant, precum si care este salariul de baza al fiecaruia dintre reclamanti, cu indicarea dispozitiilor legale pe baza carora a fost stabilit.
In plus, este necesar sa se stabileasca de catre instanta de fond salariul de baza al fiecareia dintre reclamante plus sporul de vechime si alte sporuri prevazute de lege, care vor fi indicate expres, insotite de modul de calcul al acestora si cu indicarea dispozitiilor legale pe baza carora au fost stabilite; salariul total brut al fiecareia dintre reclamante; salariul net al fiecareia dintre reclamante, stabilit dupa scaderea tuturor obligatiilor legale (impozit, contributia la asigurarile sociale, contributia la asigurarile de sanatate etc.)
