Justificarea interesului in exercitarea caii de atac a apelului

 

Respingerea apelului formulat de aceeasi parte si pentru considerentele ca desi a avut calitate procesuala de parat la prima instanta a formulat si cerere de interventie principala care i-a fost respinsa ca inadmisibila si pe care nu a apelat-o in conformitate cu art. 64 Cod procedura civila

 

Prin cererea inregistrata sub nr. X/99/2015 pe rolul Tribunalului Iasi, reclamantul M.L.-C. a chemat in judecata SC „E.” SA si pe paratii V.Gh.-L. si ceilalti semnatari ai actului atacat solicitand constatarea nulitatii absolute a Hotararii AGA 01/10.11.2012, repunerea partilor in situatia anterioara, radierea de la ORC a mentiunilor si obligarea SC „E” SA sa ii achite dividende pentru anii 2012, 2013, 2014.

In motivarea actiunii a aratat ca semnatura de pe procesul-verbal nu ii apartine si nu a participat niciodata la Hotararea Adunarii Actionarilor si ca cesiunea actiunilor nu este competenta adunarii generale.

Alaturat actiunii a depus copii dupa proces-verbal al AGA, Hotarare AGA, rezolutie ORC, act constitutiv actualizat, statut, reclamantul si-a precizat actiunea in ceea ce priveste paratii si sumele solicitate cu titlu de dividende.

Parata SC „E.” SA a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, deoarece hotararea a fost insusita de catre reclamant neavand nicio obiectiune la momentul iesirii din societate. A introdus prezenta actiune, deoarece a fost somat pentru plata unor sume de bani pe care le datoreaza

Paratul V.Gh.-L. a invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive in raport de art. 132 alin 5 din Legea nr. 31/1990 si pe fond respingerea ca neintemeiata.

S-au depus inscrisuri respectiv raport de expertiza criminalistica extrajudiciara 411/10.09.2015.

Prin incheierea din data de 26.11.2015 au fost solutionate exceptiile invocate, pentru motivele retinute in acea incheiere.

Parata P.M. a formulat cerere de interventie in interes propriu, cerere respinsa ca inadmisibila prin incheierea din data de 21.04.2016, avand in vedere ca este parte in dosar.

In cauza s-au audiat martorii A. si G.

Actiunea a fost intemeiata in drept pe prevederile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului.

Printr-o cerere ulterioara depusa la instanta reclamantul M.L.-C. solicita a se constata nulitatea absoluta a hotararii Adunarii Generale nr. 01 din 10.11.2012, repunerea partilor in situatia anterioara, obligarea societatii „E.” SA sa-i plateasca dividendele cuvenite pe anii 2012, 2013, 2014, invocandu-se dispozitiile Codului civil.

Prin decizia nr. 622 din 26 mai 2016 a Tribunalului Iasi - Sectia II Civila, contencios administrativ si fiscal a respins in tot actiunea promovata de reclamantul MUNTEANU LAURENTIU CEZAR impotriva paratilor SC „E.” SA, V.GH.-L., P.M., B.C.D., F.F., F.L., M.I.

Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut, in esenta, ca actiunea formulata pe dispozitiile Legii nr. 31/1990, avand in vedere ca se ataca in 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, aceasta apare ca tardiv formulata.

Pe fond, prin prisma dispozitiilor art. 948 Cod civil, Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor cuprinde vointa acestora, care au avut capacitatea de a contracta si si-au exprimat consimtamantul in mod valabil.

Hotararea are un obiect determinat - retragerea si cesionarea actiunilor - avand si o cauza licita.

Motivele invocate de reclamant nu sunt legate de modalitatea in care au fost incheiate actele, ci modalitatea in care au fost adoptate hotararile adunarii generale a actionarilor.

Impotriva deciziei nr. 622 din 26 mai 2016 a Tribunalului Iasi, Sectia II civila, contencios administrativ si fiscal au formulat apel M.L.-C. si P.M..

Se critica decizia apelata de M.L.-C. pentru urmatoarele motive:

- Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor nr. 1 din 10 Noiembrie 2012 este lovita de nulitate absoluta deoarece au fost incalcate dispozitiile art. 117 si 131 din Legea nr. 31/1990, actionarii nu au fost prezenti la sediul societatii.

• cesionarea actiunilor de catre M.L. catre V.Gh.-L. este lovita de nulitate absoluta deoarece lipseste consimtamantul cu privire la cesionarea actiunilor.

Mai mult, cesiunea actiunilor nu este de competenta adunarii generale.

Sunt invocate art. 10 din actul constitutiv al SC „E.” SA si art. 98 din legea nr. 31/1990.

Se critica decizia apelata de P.M. pentru urmatoarele motive:

• actiunea formulata de reclamant este o actiune in constatarea nulitatii absolute a Hotararii AGA, ori potrivit art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, cand se invoca motive de nulitate absoluta, cererea poate fi formulata de orice persoana interesata.
• din formularea actiunii si din probatoriul administrat rezulta ca nu a existat consimtamantul reclamantului pentru cesionarea actiunilor si pentru retragerea din societate, nefiind astfel intrunite conditiile de validitate ale conventiei.
• pentru modificarile aduse actului constitutiv in sensul schimbarii actionariatului nu sa intocmit un act aditional, instanta a apreciat gresit ca hotararea a fost luata in conformitate cu art. 121 din Legea nr. 31/1990.
• Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor nr. 1 din 10 noiembrie 2012 este nula absolut pentru incalcarea prevederilor art. 117, art. 117 indice 1, art. 129 si art. 131 din Legea nr. 31/1990.

Niciunul dintre membrii actionari nu au fost convocati in nici un mod la aceasta adunare generala, nu si-au dat acordul cu privire la cesionarea actiunilor si retragerea din societate.

• cesiunea actiunilor reclamantului in favoarea numitului V.Gh.-L. este nula absolut pentru neinscrierea declaratiei de transfer a dreptului de proprietate in registrul de actiuni a societatii.

Apelurile formulate sunt neintemeiate pentru considerentele la care ne vom referi.

Potrivit art. 476 Cod procedura civila apelul are un caracter devolutiv si in conformitate cu alin. 2 al articolului mai sus mentionat instanta de apel se va pronunta in fond numai pe baza celor invocate la prima instanta, in limitele criticilor formulate prin motivele de apel.

Textul art. 132 din Legea nr. 31/1990, legea societatilor comerciale se refera pe de o parte la actiunile in anulare care izvorasc din incalcarea unor norme supletive sau a unor prevederi ale actului constitutiv sau actiuni in anulare care provin din nerespectarea conditiilor generale de validitate a contractelor - capacitate, consimtamant, cauza si obiect - raportate la fiecare actionar.

Exista, de asemenea, actiuni in nulitate absoluta atunci cand sunt incalcate norme de ordine publica, iar majoritatea normelor care reglementeaza formarea vointei sociale in cadrul adunarii generale sunt de ordine publica.

In cauza, apelantul-reclamant M.L.-C. a investit instanta de judecata cu o actiune in nulitate absoluta a Hotararii Adunarii Generale nr. 1 din 10.11.2012 in conditiile legii nr. 31/1990, apoi, modificandu-si temeiul de drept pe dispozitiile Codului civil, sustinand ca nu a fost primit la adunare, semnatura de pe primul proces verbal nu-i apartine, nu exista un contract de cesiune, cesiunea actiunilor nu este de competenta adunarii generale.

Or, Tribunalul Iasi in raport de obiectul investirii sale s-a pronuntat in acest cadru procesual stabilit, dand eficienta principiului disponibilitatii partilor.

In speta, tribunalul a retinut ca in baza expertizei extrajudiciare criminalista - necontestata de parti - semnatura de pe procesul verbal al AGA al SC „E.” SA din 10.11.2012 apartine reclamantului M.L.-C..

Ca atare, societatea a dovedit prin procesul verbal contestat ca petentul apare ca participant.

Totodata, reclamantul apelant, asa cum a retinut si tribunalul, nu a dovedit ca pe dreptul comun pe care si-a modificat actiunea, Hotararea Adunarii generale este lovita de nulitate absoluta.

De altfel, nu orice norma imperativa este una de ordine publica, in conceptia dreptului civil de la 1864 ca si in conceptia actualului Cod civil.

Motivele de apel formulate de M.L.-C. nu se refera la motivele de nulitate absoluta ale dreptului comun pe care l-a invocat ci la motive referitoare la convocare, lipsa consimtamantului cu privire la cesionarea actiunilor.

Hotararea Adunarii Generale este un act ”sui generis” si nu un contract, lipsa consimtamantului unui asociat participant (cum sustine apelantul) se sanctioneaza cu nulitatea relativa numai daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea si cvorumul necesar adoptarii, ceea ce in cauza nu s-a dovedit.

Pe de alta parte cum nu s-a dovedit neparticiparea la Adunarea Generala ca urmare a viciilor convocarii, este tot o nulitate relativa nedovedita.

Ca atare, pentru toate aceste considerente si dispozitiile art. 480 Cod procedura civila urmeaza a se respinge apelul formulat de M.L.-C..

In ceea ce priveste apelul formulat de P.M., aceasta a formulat in fata primei instante, cerere de interventie in nume propriu.

Prin incheierea din 21 aprilie 2016 a Tribunalului Iasi, Sectia II civila-contencios administrativ si fiscal s-a respins ca inadmisibila cererea de interventie formulata, avand in vedere ca are calitatea de parte, parata in cauza.

Or, asa fiind, P.M. nu avea calea de atac a apelului intrucat obiectul il constituie in conformitate cu art. 457 Cod procedura civila nu pretentia concreta dedusa judecatii, ci hotararea judecatoreasca.

Totodata, in litigiu, prin decizia nr. 622/26 mai 2016, s-a respins actiunea reclamantului M.L.-C. impotriva paratului P.M..

Prin urmare, in conformitate cu art. 458 Cod procedura civila, respingandu-se actiunea reclamantului in contradictoriu cu P.M. care nu justifica un interes pentru exercitarea caii de atac a apelului.

Toate motivele de apel formulate de P.M. se refera la chestiuni de drept cu care parata nu a investit prima instanta printr-o cerere de chemare in judecata.

Asa fiind si in raport de dispozitiile art. 22 Cod procedura civila si considerentele mai sus expuse, nu se impune examinarea motivelor de apel formulate de P.M..

Fata de acestea si dispozitiile art. 480 Cod procedura civila, Curtea respinge apelul formulat.