Inlaturarea starii de recidiva, potrivit noii legi penale, in considerarea implinirii termenului de reabilitare

- Codul penal (2009): art. 5

Inculpatul a fost trimis in judecata in stare de recidiva in conditiile prev. de art. 37 lit.

2. C.pen. intrucat anterior a fost condamnat de catre Tribunalul Timis, prin Sentinta penala nr. 420/2003 la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie, fiind arestat la data de 28.02.2003 si liberat conditionat la data de 15.02.2006, ramanand de executat un rest de pedeapsa de 742 de zile.

Instanta de fond, desi a dispus condamnarea inculpatului in conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, in vigoare pana la data de 01.02.2014 cand a intrat in vigoare noul Cod penal, a inlaturat starea de recidiva a inculpatului apreciind ca a intervenit termenul de reabilitare, calculat in conformitate cu dispozitiile noului Cod penal.

Combinand dispozitiile din vechea si actuala reglementare instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala, incalcand dispozitiile Deciziei nr. 265/2014 pronuntata de Curtea Constitutionala prin care s-a stabilit ca dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale numai in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile.

Intrucat infractiunea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata a fost savarsita inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal se impune a se aprecia daca vechea reglementare sau cea prevazuta de noul Cod penal este mai favorabila inculpatului in conformitate cu prevederile art. 5 din Codul penal.

Comparand dispozitiile din cele doua legi Curtea apreciaza ca legea penala mai favorabila este Codul penal in vigoare intrucat desi ambele legi prevad aceiasi pedeapsa pentru fapta comisa, actuala reglementare prevede un termen mai scurt de reabilitare pentru fapta comisa anterior, in raport cu care a fost retinuta starea de recidiva.

Prin urmare, in vederea aplicarii in mod global a legii penale mai favorabile se impune atat condamnarea inculpatului cat si analizarea starii de recidiva sa fie facuta in conformitate cu dispozitiile codului penal in vigoare.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala, Decizia penala nr. 215/A din 24 februarie 2015, M.B.

Prin sentinta penala nr. 4163/02.12.2014 pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosar nr. 9728/325/2014,

In temeiul art. 386 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei savarsite de inculpatul W.D. prin inlaturarea retinerii starii de recidiva postexecutorie, prevazuta de art. 37 alin. (1) lit. b) C.pen. din 1969.

In temeiul art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, in prezent art. 335 alin. (1) C.pen., raportat la art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul W.D, cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care nu poseda permis de conducere.

In temeiul art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C.pen. pe durata executarii pedepsei principale.

In temeiul art. 81 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

In temeiul art. 82 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., s-a stabilit un termen de incercare de 3 ani.

Impotriva sentintei Judecatoriei Timisoara a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara criticand-o pentru nelegalitate.

In motivare se arata ca instanta de fond in mod nelegal a aplicat inculpatului o pedeapsa potrivit Codului penal din anul 1969 insa in ce priveste calculul termenului de reabilitare s-a facut potrivit dispozitiilor noului Cod penal ceea ce contravine Deciziei Curtii Constitutionale nr. 256/2014.

Examinand cauza in raport cu motivele invocate precum si sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu prevederile art. 417 alin. (2) C.pr.pen., se constata ca apelul parchetului este fondat pentru urmatoarele considerente:

Din actele de la dosar se constata ca inculpatul W.D. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere, fapta fiind comisa la data de 12.03.2012.

Inculpatul a fost trimis in judecata in stare de recidiva in conditiile prev. de art. 37 lit.

2. C.pen. intrucat anterior a fost condamnat de catre Tribunalul Timis, prin sentinta penala nr. 420/2003 la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie, fiind arestat la data de 28.02.2003 si liberat conditionat la data de

2006. ramanand de executat un rest de pedeapsa de 742 de zile.

Se mai retine ca instanta de fond desi a dispus condamnarea inculpatului in conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr.195/2002, in vigoare pana la data de 01.02.2014 cand a intrat in vigoare noul Cod penal, a inlaturat starea de recidiva a inculpatului apreciind ca a intervenit termenul de reabilitare, calculat in conformitate cu dispozitiile noului Cod penal.

Combinand dispozitiile din vechea si actuala reglementare instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala, incalcand dispozitiile Deciziei nr. 265/2014 pronuntata de Curtea Constitutionala prin care s-a stabilit ca dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale numai in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile.

Intrucat infractiunea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata a fost savarsita inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal se impune a se aprecia daca vechea reglementare sau cea prevazuta de noul Cod penal este mai favorabila inculpatului in conformitate cu prevederile art. 5 din Codul penal.

Comparand dispozitiile din cele doua legi Curtea apreciaza ca legea penala mai favorabila este Codul penal in vigoare intrucat desi ambele legi prevad aceiasi pedeapsa pentru fapta comisa, actuala reglementare prevede un termen mai scurt de reabilitare pentru fapta comisa anterior in raport cu care a fost retinuta starea de recidiva.

Prin urmare, in vederea aplicarii in mod global a legii penale mai favorabile se impune atat condamnarea inculpatului cat si analizarea starii de recidiva sa fie facuta in conformitate cu dispozitiile codului penal in vigoare.

Analizand fisa de cazier a inculpatului se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prev. de art. 41 C.pen., pentru retinerea starii de recidiva intrucat s-a implinit termenul de reabilitare prev. de art. 166 alin. (1) lit. a) C.pen., pentru pedeapsa de 5 ani aplicata anterior, astfel ca instanta de fond in mod intemeiat a dispus inlaturarea starii de recidiva postexecutorie prev. de art.37 alin. (1), lit. b) C.pen. anterior.

Prin urmare se va dispune condamnarea inculpatului la aceiasi pedeapsa aplicata si de catre instanta de fond insa cu executarea in detentie intrucat nu este indeplinita una dintre conditiile prevazute de art. 83, respectiv art. 91 C.pen. aceea ca inculpatul sa-si dea acordul pentru prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii.

Fata de aceste considerente in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pen. va fi admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara, se va desfiinta sentinta apelata si rejudecand cauza:

In baza art. 335 alin. (1) C.pen., cu aplicarea prev. art. 5 C.pen., prin schimbarea de incadrare juridica din art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea prev. art. 37 lit. b) C.pen. anterior, va fi condamnat inculpatul W.D., pentru savarsirea

infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fara a poseda permis de conducere, la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare, cu executare in detentie.