Caile de atac extraordinare. Contestatia in anulare. Cazurile de contestatie in anulate. Recurs judecat cu inculpatul aflat in libertate si reprezentat de avocat ales. Inadmisibilitatea in principiu a cererii de contestatie in anulare.

 

Cod proc. penala, art. 386 alin.1 lit.a) si b), art.364 alin.2, art.174 rap. la art. alin.3 si art.179 alin.1, art.70 alin.4        
                          

                                                                      

              Chiar daca s-ar dovedi ca in perioada judecatii recursului ordinar condamnatii nu s-au aflat pe teritoriul Romaniei, imposibilitatea incunostiintarii instantei de control judiciar ca si a prezentarii in fata acesteia nu pot  fi retinute drept temei legal pentru admiterea unei contestatii in anulare, cat timp dupa respingerea cererilor privind ridicarea controlului judiciar instituit pe parcursul cercetarii judecatoresti prin hotararea primei instante s-a mentionat in mod expres respectarea obligatiilor dispuse la admiterea cererii de liberare provizorie, pana al ramanerea definitiva a solutiei adoptate, inclusiv aceea de a nu-si schimba adresa si de a nu depasi limita teritoriala stabilita de instanta de judecata.

  

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,

Decizia  penala nr. 861 din 18 iunie 2012.

 

Prin cererea inregistrata sub nr.2183.1/284/2010/a1 la data de 23 mai 2012 cei trei condamnati domiciliati in orasul Titu, str.Stejarului nr.32, judetul Dambovita, in conformitate cu dispozitiile art.386 alin.1 lit.a) si b) Cod proc. penala, au formulat contestatie in anulare privind decizia penala nr.737 din 21 mai 2012 a Curtii de Apel Ploiesti.

In fapt, s-a sustinut ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs avand ca obiect calea de atac exercitata de Parchetul de pe langa Judecatoria Racari impotriva sentintei penale nr.197 din 24 octombrie 2011 pronuntata de aceeasi instanta procedura de citare a celor trei inculpati intimati nu a fost indeplinita conform legii, fiind citati la ultima adresa declarata pe teritoriul Romaniei, desi dupa dezbaterea fondului la primul grad de jurisdictie nu s-au mai aflat in tara, fiind reprezentanti printr-un avocat ales de familiile acestora.

Ca urmare, neavand cunostinta de existenta recursului declarat de unitatea de parchet ei s-ar fi aflat in imposibilitatea de a se prezenta personal in fata instantei de control judiciar si a formula aparari raportat la motivele de casare invocate privind reindividualizarea modalitatii de executare a pedepsei dar si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare, imprejurari de fapt asupra carora au fost informati decat dupa emiterea mandatului de executare.

In drept, s-au invocat dispozitiile art.386 alin.1 lit.a) si b) Cod proc. penala.

S-a solicitat admiterea caii extraordinare de atac exercitate, in principiu si pe fond ca fiind intemeiata, anularea deciziei atacate si rejudecarea recursului declarat de unitatea de parchet impotriva sentintei penale cu respectarea drepturilor inculpatilor privind asigurarea unei aparari efective, inclusiv prin indeplinirea procedurii de citare conform dispozitiilor legale.

Cererea nu este intemeiata.

Potrivit dispozitiilor art.364 alin.2 comb. cu art.174 rap. la art.177 alin.3, art.179 alin.1 si art.70 alin.4 Cod proc. penala daca inculpatul este judecat in libertate cauza se solutioneaza in fond, precum si in caile de atac, in lipsa acestuia iar atunci cand potrivit legii apararea este obligatorie, reprezentat fiind de un avocat ales, dupa caz, a unui avocat desemnat din oficiu, procedura de citare se indeplineste la ultima adresa declarata in fata organului de urmarire penala sau in fata instantei de judecata.

In caz de schimbare a adresei aratate in declaratia de invinuit sau inculpat, acesta este citat la noua sa adresa numai daca a incunostiintat organul judiciar despre schimbarea intervenita ori pe baza datelor obtinute potrivit art.180 Cod penal se apreciaza ca s-a produs o asemenea schimbare de adresa, obligatie asupra careia el este informat conform art.70 alin.4 Cod proc. penala iar daca nu se afla acasa, actul procedural inclusiv a citatia emisa se inmaneaza sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea ori care in mod obisnuit primeste corespondenta.

Prin sentinta penala nr.197 din 24 octombrie 2011 pronuntata de Judecatoria Racari, schimbandu-se incadrarea juridica conform art.334 Cod proc. penala data activitatii infractionale, intre altele, s-a dispus si condamnarea inculpatilor contestatori pentru infractiunile prev. de art.321 alin.1 Cod penal, prev. de art.322 alin.1 cu aplic. art.74 lit.a), art.76 lit.d), art.33 lit.a) si art.34 lit.b) Cod penal, la pedepsele rezultante de cate 6 luni, respectiv un an inchisoare.

Conform art. 81-83, art.71 alin.5 Cod penal executarea pedepselor sus-mentionate s-a suspendat conditionat pe durata termenelor de incercare de 2 ani si 6 luni, respectiv 3 ani calculate in baza art.82 Cod penal.

Totodata, s-a dedus din durata sanctiunilor aplicate perioada retinerii si arestarii preventive de la 17 iunie 2010 – 4 septembrie 2010,  17 iunie 2010 – 4 septembrie 2010, respectiv 17 ianuarie 2011 – 10 martie 2011, mentinandu-se obligatiile prev. de art.160

²

alin.3 Cod proc. penala, ce constituie controlul judiciar instituit in sarcina acestora la liberarea provizorie, pana la ramanerea definitiva a sentintei, astfel cum s-a dispus prin incheierea de sedinta din 2 septembrie 2010 pronuntata de aceeasi instanta in dosarul nr.2124/284/2010.

Impotriva acestei sentinte, in termenul legal, a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Racari, vizand atat solutia de schimbare a incadrarii juridice a infractiunii prev. de art.321 alin.2 in aceea prev. de art.321 alin.1 Cod penal precum si reindividualizarea pedepselor stabilite, in sensul inlaturarii dispozitiilor art.74 Cod penal pentru primii doi contestatori inculpati si executarii efective a pedepselor judiciare in cazul acestora precum si a celorlalti inculpati in cauza.

Admitandu-se calea de atac exercitata, prin decizia penala nr.737 din 21 mai 2012, hotararea primei instante a fost casata in parte, in latura penala si rejudecandu-se cauza pe fond, s-a procedat la reincadrarea juridica a faptei in prevederile art.321 alin.2 Cod penal si inlaturarea circumstantelor atenuante.

Dupa recontopirea pedepselor majorate in limitele legale, fiecare dintre inculpatii contestatori au fost condamnati la pedepsele rezultante de cate 2 ani inchisoare, urmand sa fie executate in regim privativ de libertate.

Restul dispozitiilor sentintei s-au mentinut, apreciindu-se ca fiind legale si temeinice.

Recursul ordinar s-a judecat in lipsa celor trei inculpati, procedura de citare indeplinindu-se la ultima adresa indicata cu ocazia audierii in prima instanta si reprezentati fiind de avocatul ales. conform imputernicirii avocatiale din 27 martie 2012.

Este de necontestat ca, desi au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv, cei trei inculpati contestatori au fost judecati in prima instanta in libertate, fiind liberati provizoriu sub control judiciar conform incheierilor de sedinta din 2 septembrie 2010, respectiv 8 martie 2011 pronuntate de Judecatoria Racari si sub obligatia de a respecta masurile prev. de art.160

²

alin.3 Cod proc. penala, inclusiv acelea de a nu-si schimba locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura si de a nu depasi limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta.

Cererile succesive formulate de acestia privind ridicarea controlului judiciar s-au respins de instanta sesizata cu judecata fondului cauzei, ultima data prin incheierea de sedinta din data de 13 septembrie 2011.

Potrivit art.350 Cod proc. penala, chiar in conditiile pronuntarii unor pedepse a caror executare a fost suspendata conditionat conform art.81-83 Cod penal, prima instanta a mentinut obligatiile instituite in sarcina cu ocazia acceptarii liberarii provizorii in baza art.160

²

Cod proc. penala, pana la ramanerea definitiva a sentintei penale nr.197/24 octombrie 2011 a Judecatoriei Racari.

Din continutul incheierii de sedinta de la 14 octombrie 2011, cand s-au desfasurat dezbaterile in fond, rezulta ca inculpatii au fost prezenti in fata judecatoriei, personal si asistati de acelasi avocatul ales, conform contractului de asistenta juridica incheiat la 31 august 2010.

Cu aceeasi ocazie, punandu-se in discutie schimbarea incadrarii juridice data activitatii infractionale din art.321 alin.2 Cod penal, in art.321 alin.1 Cod penal (la cererea altor inculpati in cauza) si aducandu-li-se la cunostinta ca pot solicita un nou termen de judecata pentru a-si pregati apararea, avocatul ales a declarat ca nu intelege sa beneficieze de un atare drept procesual, mentionand in mod expres ca achieseaza la concluziile aparatorului celorlalti inculpati si nu are alte cereri de formulat.

Prin urmare, asa cum au precizat la inceputul cercetarii judecatoresti, se constata ca si in  acest stadiu procesual acestia si-au mentinut pozitia adoptata initial, in sensul ca nu sunt de acord sa faca o alta declaratie in fata instantei de judecata, limitandu-se la imprejurarile relatate cu ocazia audierii in faza de urmarire penala.

In fine, din actele procedurale instrumentate la judecata recursului declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Racari impotriva sentintei primei instante, rezulta ca si in aceasta faza cei trei inculpati contestatori au fost reprezentanti de acelasi avocat ales, conform imputernicirii avocatiale din 17 martie 2012, iar pentru prezentarea acestora in fata instantei de control judiciar s-au acordat patru termene de judecata.

Citarea contestatorilor s-a realizat in mod corect, respectiv la adresele indicate in declaratiile date la urmarirea penala si in faza de judecata, la termenele de 1 februarie 2012 si 28 februarie 2012 procesele verbale de indeplinire a procedurii fiind semnate succesiv de cate unul dintre inculpati (personal si pentru fiecare dintre acestia), respectiv sotia sau cumnata acestuia.

Atari imprejurari de fapt exclud indiscutabil sustinerile privind lipsa de informatii referitor la existenta pe rolul curtii de apel a recursului declarat de unitatea de parchet, inregistrat la data de 12 ianuarie 2012, dar si faptul ca in aceasta perioada condamnatii contestatori nu s-ar fi aflat la adresele indicate pe teritoriul statului roman.

Ca aceasta este realitatea se deduce si din sustinerile si concluziile depuse de aparatorul ales dupa prezentarea in fata instantei de recurs, cand acordandu-i-se termen pentru pregatirea apararii, la dezbaterea caii de atac in sedinta publica din 21 mai 2012 a precizat in mod expres ca nu are cereri de formulat, nici exceptii de invocat, solicitand cuvantul pe fondul cauzei.

Mai mult, cu aceasta ocazie, acesta nu a invederat ca inculpatii reprezentati si-ar fi schimbat adresa, ar fi plecati din tara ori ar dori sa se prezinte pentru a fi audiati iar apararile s-au exercitat efectiv, combatandu-se motivele invocate de parchet prin prezentarea de argumente pe situatie de fapt si date personale.

Fata de argumentele mentionate in precedente si dispozitiile procedurale ce guverneaza repunerea in discutie a hotararilor judecatoresti intrate sub puterea lucrului judecat in cadrul contestatiei in anulare pentru cazurile aratate sub art.386 alin.1 lit.a) si b) Cod proc. penala, curtea de apel apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile cumulativ cerute privind anularea deciziei penale nr.737/21 mai 2012 si rejudecarea recursului declarat impotriva sentintei penale nr.197/24 octombrie 2011 a Judecatoriei Racari.

Aceasta intrucat din evaluarea actelor procedurale instrumentate in dosarul penal nr.2183.1/284/2010 rezulta ca respectiva cale de atac ordinara a fost solutionata cu respectarea intocmai a dispozitiilor art.364 alin.2 comb. cu art.174 rap. la art.177 alin.3, art.179 alin.1 si art.70 alin.4 Cod proc. penala, privind indeplinirea procedurii de citare a inculpatului in procesul penal.

De altfel, chiar daca s-ar fi dovedit ca in perioada judecatii recursului contestatorii nu s-ar fi aflat pe teritoriul Romaniei imposibilitatea incunostiintarii instantei de control judiciar ca si a prezentarii in fata acesteia, nu pot fi retinute drept temei legal pentru admiterea unei astfel de cai extraordinare de atac, cat timp dupa respingerea cererilor privind ridicarea controlului judiciar instituit pe parcursul cercetarii judecatoresti prin sentinta de condamnare s-a mentionat in mod expres respectarea obligatiilor dispuse la acordarea liberarii provizorii, pana al ramanerea definitiva a solutiei adoptate, inclusiv aceea de a nu-si schimba adresa si de a nu depasi limita teritoriala stabilita de instanta de judecata.

 

                                                           (Judecator – Elena Negulescu)