Asistenta juridica

1. 
   Acordarea de asistenta juridica
   

107. Art. 6 § 1 nu implica faptul ca statul trebuie sa acorde asistenta juridica gratuita in orice litigiu referitor la un „drept cu caracter civil"
     (Airey impotriva Irlandei,
     pct. 26). In fapt, exista o distinctie clara intre art. 6 § 3 lit. c) - care garanteaza dreptul la asistenta juridica gratuita in anumite conditii in cadrul procedurilor penale -  si art. 6 § 1, care nu face deloc referire la asistenta juridica
     (Essaadi
     
     impotriva Frantei,
     pct. 30).
108. Cu toate acestea, Conventia vizeaza protejarea unor drepturi concrete  si efective, in special dreptul de acces la o instanta. Astfel, art. 6 § 1 poate uneori obliga autoritatile sa ofere asistenta din partea unui membru al baroului, atunci cand o astfel de asistenta se dovede ste indispensabila pentru accesul efectiv la o instanta
     (Airey impotriva Irlandei,
     pct. 26).
109. Intrebarea daca art. 6 implica sau nu acordarea de asistenta, din partea unui consilier juridic, unui reclamant depinde de circumstantele individuale ale cauzei
     (ibidem; Steel si Morris impotriva
     
     Regatului Unit,
     pct. 61; McVicar impotriva Regatului Unit, pct. 48). Ce se dore ste sa se cunoasca este daca, avand in vedere toate circumstantele, lipsa asistentei juridice va priva reclamantul de un proces echitabil
     (ibidem,
     pct. 51).
110. Intrebarea daca art. 6 implica acordarea de asistenta juridica depinde, in special:

• de gravitatea mizei pentru reclamant (Steel si Morris impotriva Regatului Unit, pct. 61; P., C. si S. impotriva Regatului Unit, pct. 100);
• de complexitatea dreptului sau a procedurii aplicabile
  (Airey impotriva Irlandei,
  pct. 24);
• de capacitatea justitiabilului de a- si prezenta efectiv cauza
  (McVicar impotriva Regatului
  
  Unit,
  pct. 48-62; Steel si Morris impotriva Regatului Unit, pct. 61);
• de existenta unei obligatii legale de reprezentare printr-un avocat
  (Airey impotriva Irlandei,
  
  pct. 26; Gnahore impotriva Frantei, pct. 41
  in fine).

111. Acest drept nu este, insa, absolut  si poate fi, prin urmare, acceptabil sa fie impuse limitari cu privire la acordarea de asistenta juridica, in special in functie, in plus fata de punctele mentionate in paragraful anterior:

• de situatia financiara a reclamantului
  (Steelsi Morris impotriva Regatului Unit,
  pct. 62);
• de  sansele sale de succes in cadrul procedurii
  (ibidem)
  .

Astfel, poate exista un sistem de asistenta juridica care sa selectioneze cauzele in care se acorda asistenta. Cu toate acestea, sistemul instituit de legiuitor trebuie sa ofere garantii substantiale impotriva arbitrarului
(Gnahore impotriva Frantei,
pct. 41; Essaadi impotriva Frantei, pct. 36; Del Sol

impotriva Frantei,
pct. 26; Bakan impotriva Turciei, pct. 75-76, cu trimitere la hotararea Aerts

impotriva Belgiei
in privinta unei incalcari a fondului dreptului la o instanta). Trebuie a sadar sa tina cont in mod concret de calitatea sistemului de asistenta juridica acordata de stat
(Essaadi impotriva

Frantei,
pct. 35)  si sa se verifice daca metoda aleasa de autoritati este conforma Conventiei
(Santambrogio impotriva Italiei,
pct. 52; Bakan impotriva Turciei, pct. 74-78; Pedro Ramos impotriva

Elvetiei,
pct. 41-45).

112. Este esential sa se indice motivul refuzului de a acorda asistenta juridica  si ca hotararea sa fie pronuntata cu diligenta
     (Tabor impotriva Poloniei,
     pct. 45-46; Saoud impotriva Frantei, pct. 133-136).
113. 
     In plus, nu este contrar art. 6 refuzul de a acorda asistenta juridica unei persoane juridice straine
     (Granos Organicos Nacionales S.A. impotriva Germaniei,
     pct. 48-53).
     

2. 
   Caracterul efectiv al asistentei juridice acordate
   

114. Statul nu este responsabil pentru actele unui avocat desemnat din oficiu. In fapt, din independenta baroului in raport cu statul
     (Staroszczyk impotriva Poloniei,
     pct. 133) reiese ca, in esenta, conduita apararii tine de justitiabil  si de avocatul sau, fie ca acesta din urma este desemnat cu titlu de asistenta juridica din oficiu sau remunerat de clientul sau. Conduita apararii ca atare, in afara de circumstante speciale, nu poate angaja raspunderea statului in temeiul Conventiei
     [Tuzinski
     
     impotriva Poloniei
     (dec.)].
115. Cu toate acestea, desemnarea unui avocat pentru a reprezenta o parte nu asigura, in sine, caracterul efectiv al asistentei juridice
     (Sialkowska impotriva Poloniei,
     pct. 110  si 116). Avocatul desemnat din oficiu se poate afla in imposibilitatea de a- si exercita atributiile o lunga durata de timp sau sa se eschiveze de la indatoririle sale de a acorda asistenta. In cazul in care sunt notificate, autoritatile nationale competente trebuie sa-l inlocuiasca, fara ca, in ciuda acordarii de asistenta juridica gratuita, justitiabilul sa fie privat in practica de o asistenta juridica efectiva
     (Bertuzzi impotriva
     
     Frantei,
     pct. 30).
116. 
     Mai presus de toate, este responsabilitatea statului sa asigure un echilibru just intre accesul efectiv la justitie  si independenta baroului. Curtea a subliniat in mod clar ca un eventual refuz de a interveni din partea unui avocat desemnat sa acorde asistenta juridica trebuie sa indeplineasca in mod obligatoriu standarde de calitate. Or, aceste standarde nu sunt indeplinite daca deficientele sistemului de asistenta juridica ii priveaza pe justitiabili de accesul „concret  si efectiv" la o instanta
     (Staroszczyk
     
     impotriva Poloniei,
     pct. 135; Sialkowska impotriva Poloniei, pct. 114 - incalcare).