Restituirea diferentei dintre indemnizatiile sociale de sanatate platite de catre angajator  salariatilor proprii  

Cuprins pe materii
:
Drept administrativ

Legislatie relevanta
:
art. 38, 40 din O.U.G. nr. 158/2005, art.77 din Ordinul nr. 60/2006, art. 2 alineat 2 litera b din Legea nr.271/2003.

Rezumat
:

In acord cu instanta de fond Curtea a apreciat ca reclamanta este indreptatita la restituirea diferentei dintre indemnizatiile sociale de sanatate platite de catre angajator  salariatilor proprii si contributia datorata, in calitate de angajator. Refuzul exprimat de parata cu privire la solicitarea reclamantei de restituire a diferentei dintre indemnizatiile sociale de sanatate platite salariatilor si contributia datorata, in calitate de angajator,  pentru contributii si indemnizatii la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate,

este nejustificat, termenul prevazut de art. 40 alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005 si invocat de intimata-parata avand in vedere pe asigurati, in calitate de beneficiari ai indemnizatiilor, iar nu pe angajatori.

Dat fiind caracterul fiscal al sumei platite de angajator si solicitata prin cererea dedusa judecatii, termenul de prescriptie aplicabil in speta este de 5 ani.

 

Decizia nr. 233/13 februarie 2018 a

Curtii de Apel Galati

 

Prin cererea inregistrata la Tribunalul B. sub nr. 1825/113/2017 reclamanta ... a chemat in judecata pe parata Casa de Asigurari de Sanatate pentru a se dispune obligarea acesteia la restituirea sumei de 7376 lei reprezentand diferenta  dintre suma indemnizatiilor sociale de sanatate platite salariatilor proprii, suportate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si contributia reclamantei, in calitate de angajator, pentru concedii si indemnizatii la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate aferenta perioadei aprilie-iulie 2014. S-a solicitat totodata obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca societatea, in calitate de angajator a achitat salariatilor sai indemnizatiile sociale de sanatate pentru concediile medicale emise in perioada aprilie-iulie 2014. Ulterior a solicitat Casei de Asigurari de Sanatate  virarea sumei de 7376 lei platita salariatilor cu acest titlu, in perioada mentionata, suma care se suporta din bugetul Fondului de Asigurari sociale de sanatate;

A precizat ca prin adresele nr...., nr. ..., nr. ... si nr .... emise la data de 24.06.2016, parata a respins aprobarea virarii sumelor solicitate conform cererilor depuse in termen, invocand dispozitiile art.1, art.77 (2), art. 88 lit.h din Ordinul nr. 60/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a O.U.G. nr.158/2005 si art.40 din O.U.G. nr.158/2005.

Reclamanta a sustinut ca refuzul de restituire a sumei de 7376 lei este netemeinic si nelegal, fata de dispozitiile art.76 din Ordinul nr. 60/2006;

Astfel, Casa de Asigurari de Sanatate a aplicat eronat dispozitiile art.40 alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005, modificat prin O.U.G. nr. 36/2010, care se refera la solicitarea indemnizatiilor de catre beneficiari, calitate pe care o au angajatii.

Au fost invocate in acest sens dispozitiile art. 3

¹

si art. 1 din O.U.G. nr. 158/2005, cu precizarea ca termenul de 90 de zile se refera la beneficiarii indemnizatiilor de asigurari sociale, care sunt persoane asigurate si nu angajatorii acestora. Extinderea acestui termen la raporturile dintre angajatori si autoritatea publica cu competenta in materia asigurarilor sociale de sanatate, nu are un suport legal, fata de dispozitiile art. 82 din normele de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005. Astfel, raportul juridic dintre  partile in litigiu este reglementat de art. 38 alin. 2 din O.U.G. nr. 158/2005 si art. 77(1) din Ordinul nr. 60/2006, dispozitii care nu cuprind  referiri la vreun termen special in cadrul caruia angajatorul beneficiarilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate ar trebui sa solicite recuperarea diferentei dintre indemnizatiile sociale de sanatate platite salariatilor proprii ce se suporta din bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate si contributia angajatorului pentru concedii si indemnizatii la bugetul Fondului, reclamanta apreciind ca in privinta acestor cereri este aplicabil termenul general de prescriptie de 3 ani.

Raportat la dispozitiile art. 77 alin. 1 si 2 din Ordinul nr 60/2006, reclamanta a aratat ca    s-a adresat Casei de Asigurari de Sanatate  cu solicitarea de restituire model tip prevazut de anexa nr.12, precum si Centralizatorul prevazut in anexa nr.18, aceste inscrisuri fiind depuse la sediul paratei odata cu cererile initiale de solicitare a sumelor reprezentand diferenta dintre suma indemnizatiilor sociale de sanatate platite salariatilor proprii, suportate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, si contributia reclamantei, in calitate de angajator, pentru concedii si indemnizatii aferenta perioadei aprilie-iulie 2014;

In aceste conditii s-a apreciat ca refuzul paratei de virare a sumelor ce fac obiectul prezentei actiuni, este nejustificat, fata de dispozitiile art. 77 alin.2) din Ordinul nr. 60/2006, obligatiile impuse fiind indeplinite de societate odata cu  depunerea cererilor initiale;

A anexat Certificatul de atestare fiscala din care rezulta ca societatea nu are datorii la bugetul de stat;

Reclamanta a solicitat in consecinta, admiterea actiunii formulate in temeiul dispozitiilor art.77 din Ordinul nr. 60/2006, art. 38 din O.U.G. nr.158/2005, art.194 Cod procedura civila.

Au fost depuse inscrisuri in dovedire la dosar;

Prin intampinarea depusa in termen procedural, la data de 03.07.2017, parata CAS  a solicitat respingerea ca nefondata a actiunii aratand ca sunt aplicabile dispozitiile art.40 (1) din O.U.G. nr.158/2005 modificata prin O.U.G. nr. 36/2010;

A precizat in acest sens ca termenul de prescriptie prevazut de aceste dispozitii legale este deopotriva aplicabil beneficiarului asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, cat si angajatorului care, prin plata efectuata, se subroga in drepturile asiguratului fara a putea dobandi mai multe drepturi decat acesta;

Parata a aratat ca trebuie restituite sumele datorate de Fondul National unic de asigurari sociale de sanatate, ca o prima conditie, daca cererile de restituire sunt depuse in termen, potrivit prevederilor legale si daca,  corectiile s-au efectuat in termen de 3 ani de la data depunerii  cererilor, potrivit art. 2517 din Codul civil;

S-a precizat ca art. 77(2) din Ordinul M.S. nr. 60/2006, impune obligativitatea  indeplinirii unor etape premergatoare de catre angajatorii care solicita recuperarea sumelor reprezentand indemnizatii achitate care depasesc obligatia  lunara de plata a contributiei.

 Astfel, dreptul la concedii medicale, precum si recuperarea indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate este conditionata de efectuarea si prezentarea dovezii privind achitarea contributiei pentru contributii si indemnizatiei, pentru perioada anterioara celei pentru care se solicita restituirea, potrivit O.U.G. nr. 158/2005.

Conform dispozitiilor art. 91 alin.1 din Cod procedura fiscala, dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, iar modul de declarare, calcul si plata al contributiei pentru asigurari de sanatate se supune reglementarilor in materia financiar fiscala, respectiv declaratiile si platile obligatorii din Fond se fac pana la data de 25 ale lunii  urmatoare celei pentru care se datoreaza obligatiile;  

Cu privire la solicitarea de restituire formulata de reclamanta, s-a aratat ca in perioada august 2010-octombrie 2010, angajatorul s-a compensat eronat mai mult de 90 zile. Daca ar fi facut declaratii rectificative corecte, angajatorul ar fi avut de virat la fond suma de 329 lei pentru aceasta perioada. Din suma rezultata de recuperat de angajator pentru luna aprilie 2010 acesta putea sa compenseze contributiile pentru concedii medicale doar pentru lunile mai, iunie si iulie 2010.

In acest sens, prin adresele de revenire nr. 4XXX/20.02.2017 si nr.4XXX/20.02.2017 au fost refuzate la plata pentru neindeplinirea dispozitiilor art. 77 alin. (2). Platile nu sunt corecte pe 5 ani anterior solicitarii, mai exact, pentru suma de 329 lei datorie la fondul de sanatate, suma aferenta perioadei august-octombrie 2010. La momentul revenirii la cereri nu s-au mai putut achita la ANAF deoarece erau mai vechi de 5 ani.

Prin sentinta nr. 1581/27.09.2017 pronuntata de Tribunalul Braila a fost admisa actiunea si obligata parata sa restituie reclamantei suma de 7.376 lei reprezentand diferenta dintre indemnizatiile sociale de sanatate platite salariatilor si contributia datorata, in calitate de angajator,  pentru contributii si indemnizatii la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, aferenta perioadei aprilie - iulie 2014.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata Casa de Asigurari de Sanatate conform art. 488 alineat 1 pct. 8 si a aratat in motivarea recursului ca potrivit art. 40 alin. 1 din O.U.G nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost modificata prin O.U.G nr. 36/2010 „Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite.” Precizam ca, beneficiarul este angajatorul si nu salariatul.

Prin urmare, retinerea de catre instanta de fond a imprejurarii potrivit careia nu este aplicabil reclamantei, in speta ... termenul de 90 de zile, prevazut de art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005, pentru solicitarea de restituire formulata de beneficiarii indemnizatiilor (nu de angajator) nu are sustinere legala, pornind de la falsa premisa aceea ca raportul juridic dintre angajator si casa de asigurari de sanatate este distinct de raportul juridic dintre angajator si angajatul asigurat.

In realitate, obligatia de plata a indemnizatiei este una singura, iar imprejurarea ca plata efectiva a acesteia se efectueaza de catre angajator nu poate infrange prevederea legala conform careia indemnizatia in toate cazurile se suporta din bugetul F.N.U.A.S.S.

Asa fiind, termenul de prescriptie prevazut de art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005 este deopotriva aplicabil beneficiarului asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, cat si angajatorului, care, prin plata efectuata, se subroga in drepturile asiguratului, fara a putea dobandi mai multe drepturi decat asiguratul.

Conform prevederilor art. 77 (2) din Ordinul nr. 526/213/2006, ce modifica si completeaza Ordinului nr. 60/32 din 27 ianuarie 2006 - pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor O.UG.. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate:

„Pentru recuperarea sumelor reprezentand indemnizatii achitate care depasesc obligatia lunara de plata a contributiei pentru concedii si indemnizatii, angajatorul depune la registratura casei de asigurari de sanatate solicitarea scrisa conform modelului prevazut in anexa nr. 12, la care se ataseaza Declaratia privind obligatiile de plata prevazuta la art. 1, precum si, dupa caz, dovada achitarii contributiei pentru concedii si indemnizatii, pentru perioada anterioara pentru care se solicita restituirea”. Prescriptia dreptului de a mai putea solicita sume reprezentand indemnizatii platite salariatilor proprii, care se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si contributia angajatorului pentru concedii si indemnizatii la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, datorate pentru perioada aprilie - iulie 2014.

Conform art. 40, alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 36/2010 „Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite.”

Avand in vedere faptul ca, ultimele declaratii rectificative au fost depuse la C.J.A.S.  in 24.05.2016, conform legislatiei in vigoare „de recuperat din lunile anterioare (K)  din aprilie 2014 pana in iulie 2014, suma de 7376 lei este prescrisa.

Indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate care, nu sunt creante fiscale in intelesul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si implicit le sunt aplicabile dispozitiile legale cu privire la termenul de prescriptiei este de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen.

Potrivit prevederilor art. 36 alin 1 si 31it. a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate, se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat in conditiile legii, care constituie document justificativ pentru viata.

Pentru asiguratii salariati, plata indemnizatiilor se face lunar de catre angajator, cel tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva.

Examinand actele si, lucrarile dosarului prin prisma sustinerilor recurentei, Curtea de Apel apreciaza ca recursul declarat de catre parata este nefondat. Printr-o corecta apreciere a materialului probator administrat in cauza si a dispozitiilor art. 38 si 40 din O.U.G. nr. 158/2005  instanta de fond a stabilit adevaratele raporturi juridice, pronuntand o hotarare legala si temeinica.

In acord cu prima instanta apreciem ca refuzul exprimat de parata cu privire la solicitarea reclamantei de restituire a diferentei dintre indemnizatiile sociale de sanatate platite salariatilor si contributia datorata, in calitate de angajator,  pentru contributii si indemnizatii la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
,
este nejustificat in raport de urmatoarele imprejurari:

Potrivit dispozitiilor art. 38 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate,
„sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva. Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate”
. Pe de alta parte, art. 3 din acelasi act normativ prevede ca
„dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute la art. 2 alin. (1) este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii acestor indemnizatii, denumita in continuare contributie pentru concedii si indemnizatii”.

In speta, reclamanta a indeplinit conditiile din dispozitiile precitate.

Potrivit art. 40 alin.(1) din acelasi act normativ, „indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care persoanele prevazute la art. 1 alin. (2), art. 32 alin. (1), precum si platitorii prevazuti la art. 36 alin. (3) lit. a) si b) erau in drept sa le solicite”.

Curtea apreciaza ca interpretarea corecta a dispozitiilor legale mai sus mentionate conduce la concluzia ca termenul prevazut de art. 40 alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005 si invocat de intimata-parata are in vedere pe asigurati, in calitate de beneficiari ai indemnizatiilor, iar nu pe angajatori.

Caracterul fiscal al sumelor solicitate de catre reclamanta rezulta din coroborarea dispozitiilor

Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (in vigoare la data platii indemnizatiilor), Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonantei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurari sociale de sănătate, aprobată cu modificari şi completari prin Legea nr.399/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Astfel,  potrivit art. 2 alineat 2 litera b din Legea nr.271/2003 astfel cum a fost modificat

prin Ordonanta de Urgenta nr. 117/2010.”

  Contributiile sociale reglementate prin prezentul cod sunt urmatoarele:

a) contributiile de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat;

b)contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

c) contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

d) contributiile asigurarilor pentru somaj datorate bugetului asigurarilor pentru somaj;

e) contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator bugetului asigurarilor sociale de stat;

f) contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare.”

Prin urmare, in mod corect instanta de fond a apreciat ca termenul de prescriptie aplicabil pretentiilor reclamantei este de 5 ani.

Fata de cele mai sus aratate si vazand ca instanta de fond a pronuntat o hotarare legala si temeinica, a carei reformare nu se impune, urmeaza ca in conformitate cu art. 496 Noul Cod procedura civila, sa fie respins recursul paratei Casa de Asigurari de Sanatate  ca nefondat.