Respingere cerere de eliberare a adeverintei privind veniturile brute obtinute

Potrivit art. 166 din Legea nr. 263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsa intre 1 aprilie 2001 si data intrarii in vigoare a prezentei legi, se utilizeaza venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, asa cum acesta a fost inscris in declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat sau, dupa caz, in declaratia de asigurare sau in contractul de asigurare sociala.

Prin art. 10 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 se prevede ca in situatiile in care, pentru perioadele prevazute la alin. (1) si (2), derularea raporturilor de munca sau de serviciu nu poate fi dovedita prin declaratia nominala de asigurare, in vederea stabilirii stagiului de cotizare si a punctajului anual, pot fi valorificate si alte acte doveditoare, intocmite in conditiile legii.

Atat timp cat nu s-a facut dovada existentei unei astfel de ipoteze reglementata prin dispozitiile legale mentionate mai sus, punctajul lunar pentru perioada cuprinsa intre 1 aprilie 2001 si data intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010 se stabileste numai pe baza declaratiilor nominale de asigurare emise de angajator, in functie de veniturile pentru care s-au achitat contributiile de asigurari sociale.

Art. 166 din Legea nr. 263/2010 Decizia Inaltei Curtii de Casatie si Justitie nr. 19/2012 - RIL

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr.. ../118/2016, reclamantul [...] a chemat in judecata pe parata S.C. [...] S.A, solicitand obligarea acesteia la eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte salariile brute (retributia tarifara integrala sau totala conform Legii nr. 57/1974) obtinute in perioada in care a fost angajat, sporurile de orice natura obtinute, indemnizatiile, toate drepturile salariale, orele suplimentare efectuate, cu mentiunea expresa daca sa calculat, retinut si virat CAS la valoarea salariilor brute, asa cum au fost ele mentionate in statele de plata, in conformitate cu art.1 alin.1 din Decretul nr.389/1972, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reclamantul a aratat ca a fost angajatul societatii parate in perioada 22.10.1971 - 02.09.2002 si in prezent este pensionar, iar documentele eliberate pana in prezent de parata nu-i satisfac interesele, in sensul recalcularii drepturilor de pensie in baza castigurilor efectiv realizate in perioada cat a fost angajat, in conditiile in care Casa Judeteana de Pensii a avut in vedere doar salariul tarifar de incadrare mentionat in cartea de munca.

A precizat reclamantul ca in cartea de munca, la rubrica „salariu tarifar”, coloana a 7-a, este mentionata o suma fara a se preciza categoria de salarizare si daca este vorba de salariul brut sau net. In aceasta situatie, nu se poate afirma ca angajatorul si-a respectat obligatiile prevazute de art.34 si art.40 alin.2 lit.h Codul muncii, de a elibera toate documentele care atesta calitatea de salariat, activitatea desfasurata, durata, salariul, vechimea in munca, in meserie sau specialitate.

In drept, au mai fost invocate dispozitiile art.1 si 11 din Decretul nr.92/1976, art.39 si 139, Decretul nr. 389/1972din Legea nr.57/1974.

Parata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

In motivarea pozitiei sale procesuale a aratat ca reclamantul a fost angajatul sau, incepand cu data de 22.10.1971 pana la data de 02.09.2002 si nu a beneficiat de alte sporuri sau salarii cu caracter permanent decat cele inscrise in carnetul de munca si in adeverinta nr. .../29.06.2012 eliberate la cerere in vederea stabilirii drepturilor de pensie. A precizat ca legea a stabilit o modalitate unitara de calculare a pensiilor si de inscriere a salariilor in carnetul de munca, or carnetul de munca eliberat reclamantului a relevat, in temeiul art.159 alin.1 din Legea nr.263/2010, stagiul de cotizare si salariile obtinute, iar adeverinta atesta sporul de vechime si sporul de conditii grele.

Parata a sustinut ca reclamantul nu a dovedit ca ar putea beneficia de o recalculare a pensiei si nici nu a indicat un temei legal in acest sens, iar solicitarea acestuia de eliberare a unei adeverinte care sa cuprinda salarii si sporuri pentru perioada 01.04.2001 - 02.09.2002 este nefondata in raport de prevederile Legii nr.19/2000, art.10, art.159 alin.1 din Legea nr.263/2010 si art.1 alin.1 din Decretul nr.92/1976. Astfel, dispozitiile Legii nr.19/2000 arata ca la calculul punctajelor anuale pentru perioada anterioara datei de 1.04.2001 se au in vedere exclusiv salariile tarifare in cuantumul inregistrat in carnetul de munca, pentru perioada cuprinsa intre 23.07.1971 - 01.04.1992 baza de calcul la stabilirea pensiei o reprezinta retributia tarifara astfel cum a fost inscrisa in carnetul de munca, fara alte sporuri, iar in perioada cuprinsa intre 1.04.1992 - 01.04.2001 baza de calcul o reprezinta salariul de baza/retributia tarifara astfel cum a fost inscrisa in carnetul de munca, la care se adauga si sporurile cu caracter permanent.

In concluzie, parata a mentionat ca si-a indeplinit obligatiile fata de reclamant, prin completarea corecta a carnetului de munca si prin eliberarea adeverintei in care sunt inscrise sporurile cu caracter permanent.

Prin sentinta civila nr. 2910/24.11.2016 Tribunalul Constanta a admis actiunea formulata de reclamantul [...] in contradictoriu cu parata S.C. [...] S.A.Constanta si a obligat parata la eliberarea catre reclamant a unei adeverinte din care sa rezulte toate veniturile brute de care acesta a beneficiat in perioada 22.10.1971 - 02.09.2002, cu mentiunea daca pentru respectivele venituri s-a retinut si virat contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:

Reclamantul a fost angajatul societatii parate in perioada 22.10.1971 - 02.09.2002, iar in cuprinsul adeverintei nr. .../16.07.2010 eliberate la cerere, parata a mentionat sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat reclamantul pe perioada angajarii.

Potrivit art. 40 alin. 2 lit. h) Codul muncii., angajatorul are obligatia sa elibereze, la cerere, „
toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului
”. De asemenea, art. 34 alin.5 Codul muncii stabileste ca „la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate”.

In speta, in completarea mentiunilor din carnetul de munca, parata a emis reclamantului adeverinta nr. .. ./16.07.2010 privind doar sporurile de vechime, de conditii grele si pentru munca sistematica peste program obtinute de acesta pe perioada cat a fost salariat, refuzand eliberarea unei adeverinte care sa ateste totalul veniturilor brute obtinute de reclamant, pentru care angajatorul a retinut si a virat contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Or, in conditiile in care, in privinta salariului, textele de lege anterior enuntate nu fac nicio distinctie in functie de regimul stabilirii pensiilor, angajatorul nu poate refuza eliberarea documentului mentionat doar pe considerente care tin de aplicarea legislatiei in materie de securitate sociala, obligatia de eliberare a acestuia revenindu-i in temeiul relatiilor de munca, chiar si atunci cand solicitantul este un fost salariat.

In fundamentarea acestei concluzii retinem ca, potrivit art.165 alin.2 din Legea nr. 263/2010, „
la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin.1, se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare
”.

Prin decizia I.C.CJ. in interesul legii nr.19/2012, obligatorie pentru instante potrivit art.330 alin.4 Cod proc. civ., s-a stabilit ca principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Aplicarea art. 165 alin.2 din Legea nr. 263/2010 si a deciziei in interesul legii citate presupune, asadar, existenta unor documente care sa ateste toate veniturile salariale, pentru care a fost retinuta si virata contributia pentru asigurarile sociale de stat. Altfel spus, pentru ca dreptul persoanei asigurate de a i se lua in calcul, la stabilirea sau la recalcularea pensiei, toate aceste venituri, sa fie unul efectiv, iar nu unul formal, trebuie concluzionat ca, in mod corelativ, unitatea angajatoare are obligatia de a elibera o adeverinta din care sa rezulte atat salariul brut de care a beneficiat fostul angajat pe durata raporturilor de munca, cat si achitarea contributiilor de asigurari sociale prin raportare la acest salariul brut.

Angajatorul nefiind chemat sa aplice pe fond legislatia pensiilor, ci doar sa elibereze adeverinte cu respectarea formei prevazute de lege si cuprinzand informatii reale, el nu poate cenzura posibilitatea asiguratului/pensionarului de a-si valorifica drepturile in raport cu casa teritoriala de pensii. Prin urmare, procesul de stabilire a pensiilor fiind strain de atributiile sale, parata nu are calitatea de a stabili ce venituri sau sporuri obtinute de reclamant in timpul cat a fost angajat se vor lua in calcul de catre casa teritoriala de pensii, cu atat mai mult cu cat obligatia de eliberare a adeverintei are temei legal.

Referitor la celelalte aparari formulate de parata, instanta mai retine ca, potrivit art.165 alin.1 din Legea nr. 263/2010, „
la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel: a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977pana la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie
1991.”

Aceasta distinctie are ca obiectiv facilitatea preluarii de catre casele de pensii a datelor din carnetele de munca, pornind de la realitatea consemnarii in acestea a veniturilor nete in perioada

1977. - 01.01.1991. Aceasta nu inseamna insa ca pentru aceasta perioada a fost modificat modul de calcul al punctajului anual prevazut de art.96 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, potrivit caruia
      „
      punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica
      ”. O dispozitie similara a fost prevazuta si de art.78 alin.1 teza a II-a din Legea nr. 19/2000, text la care s-a raportat chiar si art.2 din OUG nr. 4/2005 in vederea recalcularii pensiilor stabilite pana la 1.04.2001, in baza Legii nr. 3/1977.

Astfel, la calcularea punctajului lunar si apoi anual si mediu anual, in aplicarea principiului contributivitatii, se porneste intotdeauna, in principiu, de la venitul brut, pentru ca asupra acestuia a fost calculata contributia la fondul de asigurari sociale de stat.

Pentru perioada 01.07.1977 - 01.01.1991, reflectata in carnetele de munca sub forma veniturilor nete, legiuitorul a prevazut la art.165 alin.1 din Legea nr. 263/2010 un mecanism de informare a destinatarilor legii in scopul de a se evita un eventual refuz de valorificare a datelor privind veniturile nete inscrise in carnetele de munca, fara insa ca prin aceasta sa se ajunga la trunchierea principiului contributivitatii si la diminuarea nejustificata a punctajelor lunare.

Asa fiind, legiuitorul a prevazut, cu titlu exceptional pentru perioada amintita, obligatia caselor de pensii de a calcula punctajele lunare pornind de la veniturile nete inscrise in carnete de munca, insa cu respectarea si in acest caz a art. 96 alin.2 din lege, ceea ce presupune in acest caz raportarea veniturilor nete realizate la venitul mediu net, punctajul lunar fiind acelasi cu cel rezultat din determinarea pe baza veniturilor nete a celor brute, urmata de efectuarea raportului prevazut de acest text de lege dintre veniturile brute si castigul salarial mediu brut lunar.

Un argument suplimentar in acest sens este si ca in Anexa nr.7 a Legii nr. 263/2010 sunt prevazute salariile medii anuale atat brute, cat si nete. Or mentionarea inclusiv a salariilor medii brute dovedeste ca legiuitorul nu a intentionat sa excluda raportarea veniturilor brute realizate la salariile medii brute, potrivit art.96 alin.2 din Legea nr. 263/2010, ci doar sa faciliteze calculul punctajelor lunare atunci cand singurele date disponibile cuprind veniturile nete, caz in care raportarea acestora se face la salariile medii nete.

In concluzie, utilizarea la stabilirea punctajelor lunare a veniturilor nete realizate in perioada

1977. - 01.01.1991 presupune preluarea datelor corespunzatoare din carnetele de munca, dar aceasta nu impiedica utilizarea veniturilor brute odata ce acestea sunt cunoscute, cum se intampla in cazul in care pensionarul este in masura sa prezinte o adeverinta din care sa rezulte aceste venituri brute.

In aceste conditii, instanta a admis actiunea asa cum a fost formulata, apreciind ca este pe deplin justificat demersul reclamantului de a-i fi comunicat totalul veniturilor brute de care a beneficiat in perioada 22.10.1971 - 02.09.2002 (venituri care includ toate drepturile salariale, sporurile de orice natura, indemnizatiile, orele suplimentare efectuate) si pentru care a fost retinuta si virata contributia pentru asigurarile sociale de stat. O asemenea mentiune este absolut necesara, in conditiile in care veniturile brute nu constituie prin ele insele elemente de calcul al punctajului mediu anual, in baza dispozitiilor Legii nr. 263/2010, dobandind acest caracter numai in masura in care angajatorul confirma retinerea si achitarea contributiilor de asigurari sociale prin raportare la respectivele venituri.

In termen legal, impotriva sentintei civile nr. 2910/24.11.2016 a Tribunalului Constanta a formulat apel parata S. C. [...] Constanta S.A.

In motivarea apelului sau, apelanta parata a aratat ca angajatorul are obligatia sa elibereze acele documente in forma si continutul prevazut de lege, in vederea calcularii pensiei, respectiv carnetul de munca din care sa rezulte salariile si sporurile cu caracter permanent, precum si adeverinte pentru perioadele care nu se regasesc in carnetul de munca din care sa rezulte numai sporurile cu caracter permanent.

Mai arata ca reclamantul nu a facut dovada, cu probe, ca ar putea beneficia de o recalculare a pensiei si nici nu a indicat un temei legal in acest sens.

In ceea ca priveste obligatia angajatorului de a elibera documentele necesare vechimii in munca apelanta precizeaza ca, potrivit dispozitiilor art. 279 din Codul Muncii, modificat prin O.U.G. nr.146/2008 „vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca”.

Sustine apelanta parata ca, societatea i-a eliberat reclamantului la momentul incetarii raporturilor juridice de munca carnetul de munca intocmit si completat in conformitate cu prevederile Decretului nr. 92/1976, precum si adeverinta din care rezulta sporurile cu caracter permanent, pentru perioada neinscrisa in carnetul de munca, care intruneste conditiile cumulative ale legii pentru a fi luate in calcul la baza pensiei.

Potrivit dispozitiilor art. 124 (1) din H.G. nr.257/2011 - " in situatia prezentarii si a altor acte de vechime in munca prevazute de lege, pentru perioadele mentionate la art. 16 lit. a) din legea pensiilor, acestea vor cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: .... f) salariul tarifar de incadrare”.

Relevanta este si Legea nr.10/1972, Codul Muncii al Republicii Socialiste Romania, in care se arata la art.74 ca remunerarea persoanelor incadrate in munca se face prin "salariu tarifar de incadrare”.

Mai sustine apelanta parata ca, raportat la cele mai sus aratate, reclamantul nu a beneficiat de alte salarii/sporuri cu caracter permanent altele decat cele evidentiate in carnetul de munca si in adeverintele eliberate de angajator.

Referitor la perioada ulterioara datei pe 1 aprilie 2001, apelanta parata arata ca pentru perioada 01.04.2001 - 02.09.2001, reclamantul a facut dovada venitului brut lunar realizat cu declaratiile, angajatorul depunand lunar aceste declaratii in vederea luarii in calcul la baza pensiei.

Apelanta parata arata ca hotararea instantei de fond a fost data cu interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii si cu aplicarea gresita a legii. Documentele emise de angajator in vederea intocmirii dosarului de pensionare au un regim bine definit in privinta emiterii lor, al continutului, cat si a valorificarii ulterioare in calculul drepturilor de pensie.

Instanta de fond nu face distinctie intre "venit net/brut" si "salariu brut/net”. Reclamantul a solicitat prin actiunea formulata "salariile brute”, iar instanta de fond a dispus societatii eliberarea “tuturor veniturilor brute”.

Apreciaza ca raportat la raspunderea pe care o are in virtutea legii, [...] SA nu poate elibera decat acele documente cu utilitate practica la stabilirea pensiei, lucru pe care l-a facut deja prin eliberarea carnetului de munca si adeverinta din care rezulta sporurile cu caracter permanent.

In toata perioada in care reclamantul si-a desfasurat activitatea in cadrul societatii parate, relatiile de munca s-au desfasurat sub imperiul Decretului nr.92/1976 privind carnetul de munca, in conformitate cu care, datele privind activitatea depusa de acesta in baza contractelor individuale de munca s-au inscris in carnetul de munca - si al Legii nr.10/1970 - Codul Muncii.

Potrivit art.1 din Decretul nr. 92/1976, act in vigoare la momentul incetarii raporturilor juridice de munca si intocmirea dosarului de pensionare,
„
carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi societate, vechimea in functie, meserie si specialitate, timpul lucrat... ”

. Codul Muncii - Legea nr. 10/1972 precizeaza la art.187 ca dispozitiile codului se intregesc cu celelalte dispozitii ale legislatiei muncii.

Sintagma „venit”" se utilizeaza pentru prima data in legislatie ca fiind luat in calcul la pensie incepand cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 si se aplica pentru perioada de dupa 01.04.2001, adica ”
la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsa intre 1 APRILIE 2001 si data intrarii in vigoare a prezentei legi, se utilizeaza venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, asa cum acesta a fost inscris in declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat, sau dupa caz, in declaratia de asigurare sau in contractul de asigurare
”.

Considera ca actiunea reclamantului este nefondata, instanta de control judiciar urmand sa aiba in vedere faptul ca in procesul de calculare a pensiilor legea este cea care a stabilit o modalitate unitara de calculare, dupa cum legea a fost si cea care a stabilit de-a lungul vremii cum se inscriau salariile in carnetul de munca.

In ceea ce priveste obligatia angajatorului de a elibera documentele necesare stabilirii vechimii in munca, apelanta parata precizeaza ca in conformitate cu prevederile art. 279 din Codul Muncii, modificat prin O.U.G. nr. 148/2008, „
vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca
".

De asemenea, in conformitate cu prevederile H.G. nr. 257/2011 dovedirea stagiilor de cotizare se face cu carnetul de munca, completat potrivit Decretului nr. 92/1976, care cuprinde exclusiv salariile tarifare brute/nete si adeverinte din care sa rezulte sporurile cu caracter permanent pentru perioadele care nu sunt inscrise in carnetul de munca.

Pentru considerentele expuse mai sus si inscrisurile aflate la dosarul cauzei, solicita admiterea apelului cu consecinta respingerii actiunii reclamantului ca nefondata.

Analizand sentinta apelata din prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat ca acestea sunt fondate in parte pentru urmatoarele considerente
:

Potrivit art. 166 din Legea nr. 263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pentru
perioada cuprinsa intre 1 aprilie 2001 si data intrarii in vigoare a prezentei legi
,
se utilizeaza venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, asa cum acesta a fost inscris in declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat sau, dupa caz, in declaratia de asigurare sau in contractul de asigurare sociala.

In conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 din acelasi act normativ, persoanele fizice si juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. I si II, denumite in continuare angajatori, institutiile care efectueaza plata drepturilor de somaj pentru somerii prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. III, precum si institutiile care efectueaza plata drepturilor pentru persoanele prevazute la art. 6 alin. (1) pct. V sunt obligate sa intocmeasca si sa depuna declaratia nominala de asigurare.

Alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca, in situatia in care se constata erori in cuprinsul declaratiilor prevazute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, si/sau modificari ale datelor pe baza carora se stabilesc stagiul de cotizare si punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa intocmeasca si sa depuna o declaratie nominala de asigurare rectificativa.

Prin art. 10 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 se prevede ca in situatiile in care, pentru perioadele prevazute la alin. (1) si (2), derularea raporturilor de munca sau de serviciu nu poate fi dovedita prin declaratia nominala de asigurare, in vederea stabilirii stagiului de cotizare si a punctajului anual, pot fi valorificate si alte acte doveditoare, intocmite in conditiile legii.

Atat timp cat nu s-a facut dovada existentei unei astfel de ipoteze reglementata prin dispozitiile legale mentionate mai sus, punctajul lunar pentru perioada cuprinsa intre 1 aprilie 2001 si data intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010 se stabileste numai pe baza declaratiilor nominale de asigurare emise de angajator, in functie de veniturile pentru care s-au achitat contributiile de asigurari sociale.

In ceea ce priveste celelalte critici aduse sentintei apelate, Curtea a apreciat ca sunt nefondate pentru urmatoarele considerente:

Parata a emis reclamantului adeverinta nr. .../16.07.2010 privind sporurile de vechime, conditii grele si pentru munca sistematica peste program obtinute de acesta pe perioada cat a fost salariat, refuzand eliberarea unei adeverinte care sa ateste veniturile brute obtinute de salariat, pentru care angajatorul a retinut si virat contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Potrivit art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010: „
la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare
”.

Prin decizia in interesul legii nr. 19/2012 a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie s-a stabilit ca principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/ angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Pentru aplicarea deciziei in interesul legii este necesara existenta unor documente care sa ateste toate veniturile salariale pentru care a fost retinuta si virata contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Angajatorul nu poate cenzura dreptul pensionarului de a-si valorifica anumite drepturi in raport cu casa teritoriala de pensii.

De altfel, nu este de competenta angajatorului sa analizeze care venituri pot fi sau nu luate in considerare in calcul la stabilirea si recalcularea pensiei.

La calcularea punctajului lunar si apoi anual si mediu-anual in aplicarea principiului contributivitatii, se porneste, intotdeauna, in principiu de la venitul brut pentru ca asupra acestuia a fost calculata contributia la fondul asigurarilor sociale de stat.

Potrivit art. 96 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

Dispozitiile art. 165 alin. 1 din acelasi act normativ au fost prevazute pentru facilitarea preluarii catre casele de pensii a datelor din carnetele de munca, pornind de la realitatea consemnarii in acestea a veniturilor nete in perioada 01.07.1977 - 01.01.1991, dar acestea nu impiedica utilizarea veniturilor brute odata ce acestea sunt cunoscute potrivit regulii instituite de art. 96 alin. 2 din Legea nr. 263/2010.

Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 480 alin. 2 Cod procedura civila, Curtea a admis apelul formulat si a schimbat in parte sentinta apelata in sensul respingerii cererii de eliberare a adeverintei privind veniturile brute aferente perioadei 01.04.2001 - 02.09.2002 ca nefondate.

Decizia civila nr. 43/CM/14.02.2017 Judecator redactor Jelena Zalman