Solicitare anulare decizie de concediere, consumul de alcool la locul de munca

 

 

Conform celui de-al patrulea alineat al art. 251 din Codul muncii, salariatul are dreptul in cursul cercetarii disciplinare prealabile sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile, pe care le considera necesare.

Prin decizia de sanctionare disciplinara contestatorul a fost sanctionat pentru incalcarea prevederilor art. 12 lit. b) din regulamentul intern, potrivit carora este interzisa prezentarea la locul de munca sub influenta bauturilor alcoolice, drogurilor etc., introducerea sau consumul de bauturi alcoolice, droguri etc. in incinta societatii sau la punctele de lucru.

Abaterea constand in consumul de alcool in incita societatii sau la punctele de lucru nu este conditionata de savarsirea acesteia in timpul programului de lucru, sustinerile reclamantului cu privire la aflarea in afara orelor de program neavand nicio relevanta sub aspectul existentei faptei.

Art. 251 din Codul muncii

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. .../118/2017, reclamantul [...] a chemat in judecata parata [...] SRL, solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa dispuna anularea deciziei de concediere nr. [...]/07.04.2017, reintegrarea in postul anterior detinut si plata tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat de la data emiterii deciziei de concediere si pana la reintegrare, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a fost angajat la societatea parata in functia de macaragiu portuar, cu program de munca in ture de 15 zile/luna cu 15 zile liber, astfel ca in perioada 15.02. - 28.02.2017 era de serviciu.

Prin decizia contestata a fost sanctionat disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca, retinandu-se ca a consumat alcool la locul de munca, astfel ca, in urma controlului efectuat in data de 24.02.2017, acesta a prezentat o alcoolemie in procent de 0,04mg/l in aerul expirat, potrivit testului realizat cu echipamentul portabil de detectie alcool tip Alcotest 7410 ARWM - 0384.

Apreciaza reclamantul ca decizia nr. [...]/07.04.2017 este nelegala si lovita de nulitate pentru ca s-a emis cu incalcarea prevederilor art. 251 alin. 1 Codul Muncii, intrucat nu s-a efectuat o cercetare disciplinara prealabila, in care sa se cerceteze probele prin care era acuzat de savarsirea faptei - consum de alcool, fiind lipsit de dreptul la aparare fata de acte si persoane indicate pentru prima data direct in decizia de concediere.

A mai invederat reclamantul faptul ca nu se afla in timpul serviciului, nava pe care lucra fiind acostata la cheu si neaflandu-se in operatiuni de incarcare/descarcare.

S-a mai precizat de catre reclamant ca nu a consumat alcool, chiar daca salariatul [...] a dat o masa cu ocazia zilei lui de nastere. Aparatul cu care s-a masurat alcoolemia a indicat o valoare de 0,04 mg/l in aerul expirat, ceea ce se incadreaza in marja de eroare. Cu aparatul au mai fost facute un numar de aproximativ 20 de verificari consecutive in intervalul controlului.

In sustinerea cererii s-au invocat prevederile Ordinului nr. 120/2005, care stabileste ca aparatele cu care se masoara concentratia de alcool si marja de eroare in masurare cu aceste aparate, precum si documentele care insotesc aparatul - buletine de verificare metrologica, certificate de etalonare sau certificate de calibrare, manualul aparatului.

In drept, au fost invocate prevederile art. 247 - 252, art. 266 - 275 Codul Muncii, Ordinul nr. 120/2005.

Parata [...] SRL a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii invederand ca, in data de 24.02.2017, s-a procedat la efectuarea unui control cu aparatul alcooltest asupra salariatilor ce desfasoara activitate pe macaralele plutitoare ale societatii. In urma controlului au fost depistati 10 salariati, printre care si reclamantul, conform bonului alcooltest, aspect care demonstreaza consumul de alcool de catre salariatii testati la locul de munca.

S-a demarat procedura cercetarii disciplinare, salariatii au fost convocati, reclamantul primind sub semnatura convocarea, acesta prezentandu-se asistat de avocat.

In urma cercetarii s-a intocmit procesul - verbal nr. ./27.03.2017, propunandu-se desfacerea disciplinara a contractelor individuale de munca ale salariatilor depistati pozitiv.

S-a aratat ca reclamantul face parte din personalul navigant al macaralei plutitoare asigurand siguranta si exploatarea acesteia, capacitatea de munca a acestuia fiind importanta.

Parata a apreciat ca procedura cercetarii disciplinare a fost respectata, punandu-i la dispozitie reclamantului referatul ./06.03.2017 si documentele anexate acestuia.

Cu privire la programul de lucru, s-a aratat ca reclamantul este prezent la bordul macaralei plutitoare pe o perioada de 14 zile continuu, urmata de 14 zile libere.

Parata a mai sustinut ca nu este permis consumul de alcool in timpul liber pe perioada in care reclamantul se afla in incinta societatii.

Precizarea reclamantului ca nu a consumat alcool este considerata a fi falsa, fiind combatuta de rezultatul aparatului etilotest. Societatea a utilizat un aparat portabil de detectie alcool, acesta fiind inspectat, calibrat si aflat in stare corespunzatoare.

In drept, s-au invocat prevederile art. 205 NCPC.

Prin sentinta civila nr. 1737 din 23.08.2017, Tribunalul Constanta a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul [...] in contradictoriu cu parata [...] SRL, a anulat in parte decizia nr. .../07.04.2017 emisa de parata si a inlocuit sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca cu sanctiunea reducerii salariului de baza cu 10% pe 3 luni si a obligat parata sa plateasca reclamantului despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care acesta ar fi beneficiat, de la data desfacerii contractului individual de munca si pana la data de reintegrarii. Totodata, tribunalul a obligat parata sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 200 lei, reprezentand onorariu avocat.

Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:

Reclamantul [...] a fost angajatul societatii parate [...] SRL in functia de macaragiu portuar, iar prin decizia nr. [...]/07.04.2017 a fost sanctionat disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca, incepand cu data de 18.04.2017, in temeiul art. 61 lit. a) coroborat cu art. 248 lit. e) Codul Muncii.

S-a retinut in sarcina reclamantului faptul ca, la data de 24.02.2017, a consumat bauturi alcoolice, acesta prezentand o alcoolemie de 0,04 mg/l.

Procedand la analiza legalitatii actului decizional contestat, raportat la dispozitiile art. 252 din Codul muncii, care reglementeaza continutul obligatoriu al unei decizii de sanctionare, s-a constatat ca decizia nr. [...]/07.04.2017 indeplineste conditiile prevazute de lege.

Potrivit art. 252 alin. 2 din Codul muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.

Astfel, in continutul deciziei contestate se regasesc mentiunile obligatorii referitoare la precizarea prevederilor din regulamentul intern care au fost incalcate de salariat, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, termenul in care poate fi contestata si instanta judecatoreasca la care se contesta.

Reclamantul a criticat decizia nr. [...]/07.04.2017 sub aspectul nelegalitatii desfasurarii cercetarii disciplinare, aspecte care nu pot fi retinute de instanta.

Potrivit art. 251 Codul Muncii -
„(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. 1 lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.

2. In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.
3. Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
4. In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este”.

Textul da satisfactie cunoscutului principiu al dreptului la aparare iar nerespectarea lui de catre angajator se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a masurii dispuse. Prima etapa in realizarea cercetarii consta in convocarea salariatului; aceasta trebuie facuta in scris de persoana imputernicita (persoanele imputernicite) de angajator, precizandu-se: obiectul, data, ora si locul intrevederii. Convocarea trebuie facuta cu cateva zile inainte de data intrevederii, intr-un termen rezonabil. Se da astfel posibilitatea celui invinuit sa-si pregateasca apararea.

Sanctionarea disciplinara este legala in lipsa cercetarii prealabile doar in ipoteza in care salariatul refuza sa dea curs convocarii.

Cercetarea prealabila se va finaliza cu un proces-verbal sau referat intocmit de comisia imputernicita (persoanele imputernicite) sa o efectueze in care se consemneaza rezultatele acesteia, inclusiv, dupa caz, refuzul nejustificat al salariatului de a se prezenta si de a-si motiva pozitia ori motivarea pentru care apararile sale au fost inlaturate, propunerea de sanctionare (sau nu), sanctiunea ce poate fi aplicata.

In cauza exista dovada convocarii in scris a reclamantului in vederea cercetarii disciplinare prealabile din care rezulta ca acesta a fost chemat la data de 21.03.2017, ora 10, in vederea cercetarii disciplinare prealabile. Obiectul cercetarii disciplinare prealabile a fost precizat ca fiind referatul nr. [...]/06.03.2017, cu privire la premisele savarsirii unei abateri disciplinare concretizate in consumul de alcool la locul de munca in data de 24.02.2017.

I s-a comunicat salariatului faptul ca neprezentarea acestuia fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului de a face aplicarea art. 251 alin. 3 Codul Muncii.

Convocarea la cercetare disciplinara contine elementele obligatorii prevazute de art. 251 alin. 2 CM, fiind precizate: obiectul, data, ora si locul intrevederii.

Initial, convocarea reclamantului s-a facut pentru data de 22.03.2017, ora 10, conform adresei nr. .../06.03.2017, insa cu nr. .../10.03.2017 a fost inregistrata cererea salariatului, acesta solicitand schimbarea datei de prezentare la comisia de disciplina.

In ceea ce priveste asistarea salariatului in cursul cercetarii disciplinare se retine din imputernicirea aflata la dosar participarea la aceasta procedura a unui avocat.

Nici criticile reclamantului cu privire la lipsa probelor ce ar fi trebuit puse la dispozitie de angajator nu pot fi retinute. Rezulta cu claritate din nota explicativa ca reclamantului i s-a pus la dispozitie referatul nr.[...]/06.03.2017, acesta enumerand salariatii depistati cu alcoolemie la controlul efectuat in data de 24.02.2017.

Drept urmare, in raport de dispozitiile art.251 alin. 4 Codul Muncii, reclamantul a avut posibilitatea sa ia cunostinta de obiectul cercetarii disciplinare si sa-si propuna probe in apararea sa.

Cu privire la aspectele legate de savarsirea abaterii disciplinare si programul de lucru, s-au retinut dispozitiile art. 12 lit. b) din Regulamentul intern, din care rezulta ca sunt interzise prezentarea la locul de munca sub influenta bauturilor alcoolice, droguri, introducerea sau consumul de bauturi alcoolice, droguri in incinta societatii sau la punctele de lucru. Art. 19 din Regulamentul intern arata ca abaterile disciplinare sunt si cele privitoare la incalcarea obligatiilor prevazute la art. 10, 11 si 12.

Aspectul esential ce trebuie observat este acela ca abaterea constand in consumul de alcool in incinta societatii sau la punctele de lucru nu este conditionata de savarsirea acesteia in timpul programului de lucru, sustinerile reclamantului cu privire la aflarea in afara orelor de serviciu neavand nici o relevanta sub aspectul existentei faptei, ci doar cu privire la individualizarea sanctiunii aplicate.

Drept urmare, instanta, prin prisma reglementarii prevazute in art.12 lit.b) din Regulamentul intern, trebuie sa verifice doar savarsirea de catre reclamant a abaterii constand in consumul de alcool in incinta societatii sau punctelor de lucru, independent de aspectele legate de programul de lucru. Oricum, chestiunile legate de programul de lucru invocate de reclamant nu pot fi retinute, acesta fiind, potrivit propriilor sustineri, in tura de munca in perioada 15 - 28.02.2017. Ori, din adresa nr. ,../11.06.2008 emisa de ITM Constanta rezulta acordul acestei institutii cu privire la acordarea cumulata a zilelor de repaus saptamanal dupa o activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice.

Cu privire la abaterea constatata s-a retinut, potrivit referatului nr. [...]/06.03.2017, ca in seara zilei de 24.02.2017, seful departamentului HSSE, [...], a efectuat un control cu aparatul alcooltest la macaralele plutitoare apartinand societatii, in urma caruia un numar de 10 salariati au avut alcoolemia diferita de 0, reclamantul fiind mentionat cu 0,04 mg/l. La dosar exista bonul eliberat de aparat din care rezulta ca alcoolemia este de 0,04 mg/l, reclamantul [...] semnand fara obiectiuni.

Ulterior, in nota explicativa, reclamantul declara ca nu a consumat bauturi alcoolice la masa data de [...], ci doar apa si suc. Din declaratia data de [...] s-a retinut ca a servit colegii cu un pahar de bere dupa ora 19, nefiind activitate. Ori, [...] a precizat cu claritate ca ceea ce s-a baut a fost bere, acesta nefacand mentiune cu privire la apa si suc.

In ceea ce priveste aparatul cu care s-a masurat alcoolemia, instanta a retinut ca acesta este un etilotest electronic, tip Alcooltest 7410 pentru masurarea alcoolului etilic in aerul expirat. In cuprinsul buletinului de incercare nr. 7/17/2000, emis de Institutul National de Metrologie, se constata ca aparatul a fost supus la toate probele cuprinse in caietul de sarcini si a corespuns integral, iar exactitatea de masurare este de +/-0,024 mg/l, contrar sustinerilor reclamantului. Din certificatul emis de SC [...] SRL rezulta ca la data de 29.11.2016 echipamentul a fost inspectat si calibrat in conformitate cu instructiunile producatorului si a fost gasit in stare corespunzatoare de utilizare, valabilitatea verificarii fiind de 6 luni.

Drept urmare, valabilitatea rezultatului testarii cu acest aparat nu poate fi contestata, coroborandu-se cu celelalte declaratii aflate la dosarul cauzei date de salariatii [...], [...], [...], care au precizat ca au baut un pahar de bere, rezultatele acestora fiind tot pozitive, conform bonurilor de la dosar.

Sub aspectul temeiniciei sanctiunii aplicate, instanta a retinut dispozitiile art. 247 din Codul muncii potrivit carora angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Instanta a retinut ca societatea parata a exercitat in mod corect prerogativa disciplinara, urmand a se verifica in concret daca sanctiunea aplicata este justificata in raport cu gravitatea abaterii disciplinare. Cum instanta este competenta sa verifice legalitatea masurii dispuse de angajator, ea are si posibilitatea de a reindividualiza sanctiunea aplicata salariatului, aplicand o sanctiune mai usoara, prin reaprecierea criteriilor impuse de lege.

In acest sens, prin Decizia in interesul legii nr. 11/2013 s-a stabilit, cu putere obligatorie pentru instante, ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din Codul muncii, instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara.

In ceea ce priveste sanctiunea aplicata, instanta a retinut ca activitatea reclamantului implica fara doar si poate necesitatea respectarii riguroase a regulilor de conduita la locul de munca, orice abatere de la acestea si de la atributiile stabilite in sarcina sa prin fisa postului, regulamentul intern, contractul colectiv de munca etc., putand produce consecinte grave.

Insa, observand dispozitiile art. 250 din Codul muncii, s-a constatat ca sanctiunile sunt enumerate de lege in mod gradual de la cea mai blanda la cea mai severa, astfel ca la alegerea uneia dintre ele, pentru a corespunde abaterii savarsite, trebuie sa se recurga la criteriile generale pe care tot legea le prevede, imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie, consecinte ale abaterii disciplinare, comportarea generala la serviciu a salariatului, eventualele sanctiuni disciplinare aplicate anterior acestuia.

In speta, s-a constatat ca parata nu a facut dovada existentei unui prejudiciu, alcoolemia depistata de 0,04 mg/l este redusa, fapta nu a avut nicio consecinta, nu rezulta ca reclamantul ar fi avut o comportare generala in serviciu negativa, iar fapta nu a pus in pericol bunul mers al activitatii paratei. S-a mai retinut si faptul ca reclamantul nu a mai fost sanctionat disciplinar, parata nedepunand vreo decizie din care sa rezulte savarsirea in trecut a altor abateri.

Astfel, in mod evident, abaterea nu a produs un prejudiciu societatii si nu a avut alte consecinte, astfel incat sanctiunea aplicata de angajator este disproportionata in raport de criteriile prevazute de art. 250 CM. Instanta a mai avut in vedere si practica Curtii de Apel Constanta, respectiv decizia civila nr. 558/CM/15 decembrie 2016 pronuntata in dosarul nr. .. ./118/2016.

In consecinta, instanta a apreciat ca sanctiunea care este corespunzatoare faptei si imprejurarilor in care s-a savarsit este aceea a reducerii salariului de baza cu 10% pe o durata de 3 luni, in temeiul art. 248 alin. 1 lit. c) din Codul Muncii, motiv pentru care a dispus anularea in parte a deciziei paratei nr. [...]/07.04.2017 si inlocuirea sanctiunii disciplinare aplicate.

Potrivit art. 80 alin. 1 si 2 din Codul Muncii, in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere.

Ca urmare, instanta a obligat parata la reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior concedierii. De asemenea, a obligat parata sa plateasca reclamantului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva.

In temeiul art. 453 alin. 2 NCPC, ca urmare a admiterii in parte a cererii reclamantului, instanta a obligat parata sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 200 lei, reprezentand onorariu avocat.

In termen legal, impotriva sentintei civile nr. 1737 din 23.08.2017 a Tribunalului Constanta a formulat apel reclamantul [...], care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Referitor la motivul de nelegalitate a deciziei de concediere disciplinara nr.[...] din

2017. apelantul reclamant considera ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca s-au respectat prevederile art. 251 Codul muncii cu privire la obligativitatea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, fiind astfel respectat dreptul la aparare.

Desi prevederile Codului muncii nu stabilesc in mod concret cum se desfasoara o cercetare disciplinara prealabila apreciaza ca aceasta poate fi luata in considerare numai in conditiile in care in cadrul cercetarii disciplinare salariatul poate sa-si sustina toate apararile in favoarea sa in prealabil, iar nu sa fie administrate in dosarul de fond.

Invedereaza ca in cadrul cercetarii disciplinare nu i-a fost adusa la cunostinta si nici aratata declaratia colegului sau [...] din 27.02.2017, pentru a se putea apara in consecinta, acest document constituind principalul motiv pentru care i-a fost inlaturata apararea care se refera la marja de eroare a aparatului etilotest.

Asa cum s-a retinut si de instanta de fond, cercetarea disciplinara prealabila s-a desfasurat doar in baza referatului nr. [...] din 06.03.2017 din care rezulta ca acuzatiile aduse lui [...] s-au bazat exclusiv pe masuratorile aparatului alcooltest care a indicat o alcoolemie de 0,04 mg/l.

Astfel, desi instanta de fond a retinut ca prevederile art.251 din Codul muncii dau eficienta principiului dreptului la aparare, aceasta nu a constatat incalcarea acestui principiu si nu a retinut sub niciun aspect motivele de nelegalitate invocate prin contestatie, respectiv modul cum s-a simulat cercetarea disciplinara, incalcandu-se astfel art. 251 din Codul muncii.

Practic, prin neindicarea motivului real pentru care s-au inlaturat apararile invocate de salariat in apararea sa, referitor la marja de eroare a aparatului etilotest, apreciaza ca decizia este nelegala, daca nu din perspectiva respectarii cercetarii disciplinare, rezulta ca atunci sunt incidente prevederile de nulitate ale art. 252 alin.2 lit. c) din Codul muncii.

In ceea ce priveste temeinicia Deciziei de concediere disciplinara nr.[...] din 07.04.2017, instanta de fond a retinut ca valabilitatea rezultatului testarii cu etilotestul nu poate fi contestata, in conditiile in care nu s-a facut nicio referire la Ordinul nr. 120/2005 ale carui dispozitii au fost invocate in aparare, cu referire la eroarea aparatelor etilometre.

De asemenea, s-a retinut in mod gresit de catre instanta de fond si aspectul referitor la programul de lucru de pe nava „Macara plutitoare nr.1000”, ca ar fi de 14 zile in mod continuu raportat la un program de 8 ore zilnic timp de 14 zile, fara zile de repaos saptamanal.

Sustine apelantul reclamant ca, in realitate, programul de munca este in 2 ture care se schimba dupa un interval de 15 zile/luna de munca cu 15 zile de libere - deci timp de 15 zile, 24 de ore din 24 de ore, astfel ca in data de 24.02.2017 se afla la tura de munca in perioada 15.02.2017 -

28.02.2017.

Din acest punct de vedere unitatea are o pozitie duplicitara in sensul ca atunci cand se pune problema de drepturi, acestia au un program de 8 ore de munca cu 8 ore de odihna, iar cand este vorba de obligatii, sunt considerati la munca 24 de ore din 24 de ore timp de 15 zile.

Totodata, unitatea - intimata, pentru a da o tenta de gravitate faptei, a prevazut in decizia de concediere in mod eronat ca prin functia de macaragiu - ca personal auxiliar, reclamantul asigura siguranta macaralei, ceea ce este total eronat. Functia de macaragiu nu concura la siguranta navigatiei si nu face parte din echipajul de siguranta.

In ceea ce priveste fapta retinuta drept abatere disciplinara, sustine apelantul reclamant ca instanta de fond a dat eficienta Buletinului de incercare nr. 7/17/2000 al INM emis in anul 2000 care, asa cum rezulta din denumire, corespunde unor incercari, nu si unei verificari.

La dosar unitatea a depus Buletinul de incercare nr. 7/17/2000 al INM emis in anul 2000 si Certificatul de calibrare nr. 1910 MSC din 29.11.2016 eliberat de S.C. [...] S.R.L., nu insa si un Buletin de analiza metrologica intocmit de Biroul Roman de Metrologie Legala sau de un laborator autorizat de acest birou in acest sens.

Desi s-a invocat Ordinul nr. 120/14.06.2005, instanta de fond nu le-a retinut si nu a facut nicio referire in considerentele hotararii atacate, nesocotind aceste aparari.

Astfel, a aratat ca prevederile pct. 2 din Anexa la Ordinul nr. 120/14.06.2005 privind aprobarea Normei de metrologie legala NML 012-05 Etilometre, (publicat in Monitorul Oficial nr. 664 din 26 iulie 2005, art. 2 par. 2 din Anexa), definesc etilotestul ca un mijloc de detectie care semnaleaza prezenta etanolului in aerul alveolar expirat; iar in cazul in care furnizeaza informatii de masurare, acestea nu sunt considerate suficient de exacte, astfel incat sa asigure garantiile necesare pentru constituirea de probe judiciare privind consumul de alcool.

Operatiile de calibrare a alcooltestului, conform Certificatul de calibrare nr. 1910. MSC din 29.11.2016, revine numai imputernicitului producatorului aparatului, respectiv de S.C [...] S.R.L. iar nu Biroului Roman de Metrologie Legala, iar certificatul de calibrare nu atesta verificarea metrologica si deci doar confirma reglarea aparatului.

Mai mult, instanta de fond si-a argumentat hotararea pe baza Buletinului de incercare nr. 7/17/2000 al INM emis in anul 2000, care reprezinta un document emis in urma cu 17 ani.

Rezulta ca aparatul etilotest nu a fost verificat metrologic (exactitatea masuratorilor) asa cum prevede Ordinul nr. 120/14.06.2005, de aceea aceste tipuri de aparate nu confera date suficient de exacte astfel incat sa constituie probe judiciare privind consumul de alcool.

In aceste conditii, raportat la prevederile Ordinului 120/14.06.2005, verificarea metrologica a etilometrelor, care asa cum s-a aratat se efectueaza anual, este susceptibila de erori.

Apreciaza apelantul reclamant ca in acest context fapta nu a fost savarsita si deci nu exista nici abatere disciplinara, intrucat nu s-a putut dovedi fara putinta de tagada savarsirea faptei de a consuma alcool, astfel ca este intemeiata contestatia astfel cum a fost formulata, urmand a fi anulata decizia de concediere si ca netemeinica.

In aparare, intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

 

 

Analizand sentinta apelata din prisma criticilor formulate, Curtea a respins apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

In mod corect prima instanta a retinut ca au fost respectate prevederile art. 251 din Codul muncii cu privire la obligativitatea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile si respectarea dreptului la aparare.

Contestatorul a fost convocat in scris cu precizarea obiectului convocarii, respectiv cercetarea abaterii disciplinare constand in consumul de alcool la locul de munca in data de

2017. pentru ca salariatul sa-si poata exercita dreptul la aparare.

Conform celui de-al patrulea alineat al textului, salariatul are dreptul in cursul cercetarii disciplinare prealabile sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea, toate probele si motivatiile, pe care le considera necesare.

Legea nu stabileste expres modul de desfasurare a audierilor cu prilejul cercetarii disciplinare.

Modalitatea concreta in care se desfasoara si consemneaza aceasta intrevedere ramane la latitudinea angajatorului.

Acesta poate sa aleaga fie ca salariatul sa dea o declaratie scrisa cu privire la faptele de care este invinuit, fie ca salariatul sa raspunda la intrebarile angajatorului cu privire la aceste acuzatii.

Dupa derularea audierilor si aducerea tuturor probelor necesare comisia intocmeste un raport sau un proces-verbal in care se prezinta modul in care s-a derulat cercetarea prealabila, fapta care a facut obiectul cercetarii, daca salariatul este vinovat de savarsirea faptei si in raport de toate actele dosarului propune o sanctiune.

In situatia in care litigiul de munca declansat de aplicarea sanctiunii disciplinare este supus solutionarii de instanta judecatoreasca, partile beneficiaza de principiul egalitatii armelor, fiecare avand la dispozitie aceleasi mijloace si garantii procedurale care conditioneaza exercitiul deplin al dreptului la aparare si al dreptului la un proces echitabil.

Inscrisurile depuse si intocmite cu prilejul cercetarii prealabile disciplinare au fost depuse la dosar, astfel incat reclamantul a luat la cunostinta de ele, inclusiv de declaratia colegului sau [...], acesta avand posibilitatea sa se apere si sa o combata.

Angajatorul a respectat dispozitiile art. 252 alin.(2) lit.c) din Codul muncii, in decizia de sanctionare disciplinara fiind indicate motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile.

Astfel, privitor la nota explicativa a salariatului [...] in care se sustine ca a consumat doar apa si suc, iar procentul de 0,04 mg/l indicat de aparatul alcooltest se incadreaza in marja de eroare a aparatului, s-a mentionat ca sustinerile sunt nefondate, fiind combatute de declaratia colegului sau [...] care a declarat in data de 27.02.2017 ca a servit colegii de munca cu un pahar de bere cu ocazia zilei de nastere, iar bonul alcooltest a fost semnat fara obiectiuni de salariat.

Referitor la afirmatia ca rezultatul de 0,04 mg/l se incadreaza in marja de eroare a aparatului, s-a mentionat ca din analiza inscrisului intitulat „certificat echipament portabil de detectie alcool emis de S.C. [...] S.R.L., marja de eroare a aparatului este de +/- 0,03mg/l. In urma unul calcul se constata ca, indiferent daca marja este cu plus sau cu minus, rezultatul alcooltest este pozitiv, combatand astfel sustinerile salariatului [...].

Ordinul nr. 120/2005 nu se aplica in cauza, asa cum rezulta din punctul 1 - Domeniul de aplicare, si punctul 1.2 din Ordin in care se precizeaza in mod clar ca prezenta norma de metodologie legala nu se refera la etiloteste, ci etilometre.

In speta, controlul a fost efectuat cu un etilotest electronic tip Alcooltest 7410, mentionat in cuprinsul bonului de la dosarul de fond, pentru masurarea alcoolului etilic in aerul expirat.

In cuprinsul bonului de incercare nr. 7/17/2000, emis de Institutul National de Metrologie, se constata ca aparatul a fost supus la toate probele cuprinse in caietul de sarcini si a corespuns integral, iar exactitatea de masurare este de +/- 0,024 mg/l.

Din certificatul emis de S.C. [...] S.R.L. rezulta ca la data de 29.11.2016 echipamentul fusese inspectat si calibrat in conformitate cu instructiunile producatorului si a fost gasit in stare corespunzatoare de utilizare, valabilitatea verificarii fiind de 6 luni.

Prin decizia de sanctionare disciplinara contestatorul a fost sanctionat pentru incalcarea prevederilor art. 12 lit.b) din regulamentul intern, potrivit carora este interzisa prezentarea la locul de munca sub influenta bauturilor alcoolice, drogurilor etc., introducerea sau consumul de bauturi alcoolice, droguri etc. in incinta societatii sau la punctele de lucru.

Abaterea constand in consumul de alcool in incita societatii sau la punctele de lucru nu este conditionata de savarsirea acesteia in timpul programului de lucru, sustinerile reclamantului cu privire la aflarea in afara orelor de program neavand nicio relevanta sub aspectul existentei faptei.

De asemenea, pentru acelasi rationament, nu are relevanta daca macaraua pe care lucra reclamantul era ancorata la cheu sau daca functia de macaragiu concura sau nu la siguranta navigatiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 400 alin. 1 Cod procedura civila Curtea a respins apelul ca nefondat.

Decizia civila nr. 366/CM/14.11.2017 Judecator redactor Jelena Zalman