Posibilitatea acordarii de despagubiri materiale, sume compensatorii aferente titlului stiintific de doctor

• Legea nr. 284/2010: art. 19
  
  ¹
  
• Legea nr. 193/2016
• Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 21/2016 (RIL)

Pot fi acordate despagubiri materiale, reprezentand sume compensatorii aferente titlului stiintific de doctor, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin discriminare, persoanelor care au obtinut titlul stiintific de doctor ulterior datei de 01.01.2010, in limitele termenului de prescriptie, indiferent de data formularii cererii catre angajator. Primul argument al acestei solutii se refera la modul in care a fost formulata sesizarea inaltei Curti de Casatie si Justitie, ce a facut obiectul deciziei nr. 21/21.11.2016, pronuntate in recurs in interesul legii: „Sesizarea se refera la modul de interpretare a textelor de lege mentionate anterior, incidente in solutionarea cererilor de chemare in judecata indreptate impotriva angajatorilor, formulate de persoanele care au obtinut titlul stiintific de doctor ulterior datei de 1 ianuarie 2010, cereri prin care acestea au solicitat, in limitele termenului de prescriptie extinctiva a dreptului la actiune, plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin discriminare in comparatie cu cei care au obtinut titlul de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 si care primesc acest spor sub forma sumelor compensatorii echivalente cu contravaloarea sporului de doctorat de 15% din salariul de baza”.

Cel de-al doilea argument tine de imprejurarea ca acest spor nu a mai fost reglementat si recunoscut ca atare, prin legile de salarizare, ca atare, nicio persoana nu avea interesul sa formuleze o asemenea cerere, fiind evidenta solutia de respingere.

in sfarsit, s-a considerat ca dreptul la aceste sume compensatorii, recunoscut prin RIL, este motivat pe discriminare, iar nu prin acces la procedura la care face referire legiuitorul in art. 19

¹

alin. (2) din Legea nr. 284/2010, pentru a se pune problema inexistentei cererii adresate conducatorului unitatii angajatoare.

Dupa aparitia Legii nr.71/2015, acordarea respectivelor sume nu este conditionata de existenta in cadrul autoritatii/institutiei publice in care sunt incadrati reclamantii, a unor persoane ce exercita aceeasi functie si au aceeasi pregatire profesionala cu reclamantii si care au beneficiat de sume compensatorii aferente titlului stiintific de doctor. S-a ajuns la aceasta concluzie cata vreme dreptul deriva din lege, conform interpretarii inaltei Curti de Casatie si Justitie, neputand fi conditionata de existenta in cadrul autoritatii/institutiei publice in care sunt incadrati reclamantii, a unor persoane ce exercita aceeasi functie si au aceeasi pregatire profesionala cu reclamantii si care au beneficiat de sume compensatorii aferente titlului stiintific de doctor.

in situatia in care conducatorul autoritatii publice refuza acordarea sporului, apreciind ca pregatirea doctorala nu este utila compartimentului in care isi desfasoara activitatea persoana respectiva, instanta poate, in principiu, sa cenzureze acest refuz, respectiv in limita excesului de putere evident, al discretionarismului.

(Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia civila nr. 8859 din 7 decembrie 2017, rezumata de judecator dr. Diana Duma-Patrascu)

Prin sentinta civila nr. 3246/19.07.2017 Tribunalul Timis a admis in parte actiunea formulata de catre reclamantii A... si B... in contradictoriu cu paratii Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul C. si Primarul Municipiului C., avand ca obiect - drepturi banesti, a obligat paratii la acordarea, calcularea si plata retroactiva a sumelor compensatorii aferente titlului stiintific de doctor, indexate cu rata inflatiei, incepand cu luna iulie 2014 pentru reclamanta A. si cu luna mai 2014 pentru reclamantul B... si la includerea in salariile debaza ale reclamantilor a sporului aferent titlului stiintific de doctor si a respins in rest actiunea.

A obligat paratii la plata catre reclamanti a sumei de 2500 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul recurent Municipiul C... reprezentat prin Primar si Primarul Municipiului C... solicitand admiterea recursului, casarea sentintei recurate si respingerea actiunii reclamantilor.

Examinand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate, in conformitate cu prevederile art. 499 din noul Cod de procedura civila, Curtea a respins ca nefondat recursul promovat.

In motivare se retine ca litigiul de fata are ca obiect plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin discriminarea reclamantilor, care au obtinut titlul de doctor dupa data de 1 ianuarie 2010, in comparatie cu cei care au obtinut titlul de doctor anterior acestei date si care primesc acest spor sub forma sumelor compensatorii echivalente cu contravaloarea sporului de doctorat de 15% din salariul de baza.

Asupra fondului pretentiei, Curtea retine in fapt ca reclamantii intimati au dobandit titlul stiintific de doctor in drept, astfel: reclamanta A., functionar in cadrul Primariei mun. C..., avand functia publica de conducere sef serviciu spatii verzi, a obtinut titlul stiintific de

doctor, in domeniul horticultura, la data de 2013, titlu conferit prin Diploma de Doctor

(fila 15 dosar prima instanta), atribuit prin Ordinul MECTS nr MD/....2013 si

reclamantul B..., incadrat la Primaria mun. C... in functia publica de consilier, clasa I, grad profesional principal la Compartimentul Administrare Fond Funciar si a obtinut titlul stiintific

de doctor, in domeniul horticultura, la data de 2013, titlu conferit prin Diploma de

Doctor (fila 24 dosar prima instanta), atribuit prin Ordinul MECTS nr. . MD/.. ..2013.

Coroborand art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, art. 8 din anexa nr. 5 din Legea nr. 63/201, Curtea retine ca sporul salarial de 15% acordat pentru detinatorul titlului stiintific de doctor, nu s-a mai regasit ca atare in Legile cadru de salarizare nr. 330/2009 si nr. 284/2010, astfel incat nu a mai fost acordat la incadrarea/reincadrarea personalului, potrivit noilor legi de salarizare.

Pentru cei care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 01.01.2010, solutia legislativa a fost de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie acordata potrivit O.U.G. nr.1 /2010, astfel incat aceste persoane beneficiaza in continuare de sporul de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, sub forma de suma compensatorie cu caracter tranzitoriu. Dupa data de 01.01.2010, acest spor nu a mai fost prevazut in legislatie, astfel ca salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor dupa aceasta data nu beneficiaza de acest spor, aceste diferente de salarizare constituind cauza discriminarii, conform opiniei exprimata de intimatii reclamanti.

Curtea retine ca a existat continuitate in reglementarea sporului de doctorat, chiar daca nu a fost individualizat ca atare ori a fost denumit impropriu compensatie tranzitorie, acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare. Altfel spus, dreptul a supravietuit, chiar daca a cunoscut o evolutie in planul reglementarii si a dobandit o noua denumire: "suma compensatorie", fiind inclus in salariul de baza. Curtea mai retine ca acele sume tranzitorii se acordau pe o durata determinata de timp, conditionata de implementarea noilor niveluri de salarizare prevazute de Legea-cadru nr. 284/2010. Or, atata vreme cat aceasta lege nu s-a aplicat, diferenta de tratament a continuat.

Acest mod de interpretare se regaseste si in Decizia nr. 21/21.11.2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial la data 13 decembrie 2016, instanta suprema statuand ca „in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (6) si art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 si art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobandit titlul de doctor dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 330/2009”.

Avand ca punct de plecare dispozitivul acestei decizii, precum si faptul ca interpretarea data prin Decizia nr. 21/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a devenit obligatorie dupa publicarea sa in Monitorul Oficial, potrivit prevederilor art. 517 alin. (4) C.pr.civ, Curtea retine ca in cazul reclamantilor a fost incalcat principiul egalitatii si nediscriminarii, ca urmare a sistemului diferit de stabilire a indemnizatiei de baza pentru aceiasi categorie de salariati, principiu care in aceasta materie specifica, presupune plata egala pentru munca egala. Acest principiu a fost consacrat prin art. 3 lit. c) din Legea nr. 284/2010, conform caruia sistemul de salarizare are la baza principiul echitatii si coerentei, „prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala, pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar”.

Criteriul de diferentiere este cel al momentului la care a fost obtinut titlul de doctor, iar prin aplicarea acestui criteriu se ajunge la incalcarea principiului platii egale pentru munca de valoare egala, fara ca acest tratament juridic diferit sa fie justificat obiectiv de un scop legitim.

De asemenea, Curtea mai retine ca incepand cu data de 09.04.2015 a intrat in vigoare Legea nr. 71/2015 care, prin art. 1 introduce in cuprinsul O.U.G. nr. 83/2014 prevederea continuta de art. (5

¹

): „Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii."

Textul mentionat are ca scop inlaturarea discriminarilor create in urma aplicarii succesive a legilor tranzitorii de salarizare a bugetarilor, constituind temei pentru acordarea drepturilor salariale tuturor angajatilor din institutiile si autoritatile publice, la acelasi nivel cu salariatii aceluiasi angajator care, desi au aceeasi functie, grad, treapta sau gradatie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, beneficiaza de o salarizare maxima superioara.

Pentru a stabili domeniul de aplicare al textului legal in discutie, prin Decizia nr. 23/26.09.2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a admis cererea avand drept obiect lamurirea unei chestiuni de drept si s-a stabilit ca „in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (5

¹

) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma „salarizat la acelasi nivel” are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut in vedere in interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice”.

Cum, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, interpretarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie prevederilor art. 5

¹

din O.U.G. nr. 83/2014 este obligatorie pentru instantele judecatoresti, trebuie conchis ca textul supus interpretarii vizeaza intr-adevar toti salariatii autoritatilor si institutiilor publice carora le sunt aplicabile prevederile art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, deci inclusiv pe reclamantii intimati.

Situatia premisa avuta in vedere de textul art. 1 alin. 5

¹

al O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, amendat prin Legea nr. 71/2015 este evident incidenta in cauza, atata timp cat s-a realizat un tratament diferit in materie de salarizare intre salariatii care au obtinut titlul de doctor inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 330/2009, pe de-o parte si reclamantii care au obtinut acelasi titlu dupa 1 ianuarie 2010. De altfel, atata timp cat dreptul reclamantilor de a obtine sume compensatorii aferente titlului stiintific de doctor deriva din lege, conform interpretarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nu poate fi conditionat de existenta in cadrul autoritatii/institutiei publice in care sunt incadrati reclamantii, a unor persoane ce exercita aceeasi functie si au aceeasi pregatire profesionala cu reclamantii si care au beneficiat de sume compensatorii aferente titlului stiintific de doctor.

Referitor la sustinerea recurentilor in sensul ca reclamanta A... a inaintat Serviciului resurse umane diploma de doctor la data de 10.08.2016, iar reclamantul B... a inaintat diploma sa de doctor la data de 19.09.2016, iar nu in anul 2014, Curtea retine ca pot fi acordate despagubiri materiale, reprezentand sume compensatorii aferente titlului stiintific de doctor, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin discriminare, persoanelor care au obtinut titlul stiintific de doctor ulterior datei de 01.01.2010, in limitele termenului de prescriptie, indiferent de data formularii cererii catre angajator, cerere prin care se solicita angajatorului acordarea acestor sume si i se aducea la cunostinta obtinerea de catre angajat a titlului stiintific de doctor. Astfel, Curtea are in vedere modul in care a fost formulata sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ce a facut obiectul deciziei nr. 21/21.11.2016, pronuntate in recurs in interesul legii: „Sesizarea se refera la modul de interpretare a textelor de lege mentionate anterior, incidente in solutionarea cererilor de chemare in judecata indreptate impotriva angajatorilor, formulate de persoanele care au obtinut titlul stiintific de doctor ulterior datei de 1 ianuarie 2010, cereri prin care acestea au solicitat, in limitele termenului de prescriptie extinctiva a dreptului la actiune, plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin discriminare in comparatie cu cei care au obtinut titlul de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 si care primesc acest spor sub forma sumelor compensatorii echivalente cu contravaloarea sporului de doctorat de 15% din salariul de baza”. De asemenea, un alt argument tine de imprejurarea ca acest spor nu a mai fost reglementat si recunoscut ca atare, prin legile de salarizare, ca atare, nicio persoana nu avea interesul sa formuleze o asemenea cerere, fiind evidenta solutia de respingere, iar dreptul la aceste sume compensatorii, recunoscut prin RIL, este motivat pe discriminare, iar nu prin acces la procedura la care face referire legiuitorul in art. 19

¹

alin. (2) din Legea nr. 284/2010, pentru a se pune problema inexistentei cererii adresate conducatorului unitatii angajatoare.

Cu privire la sustinerea recurentilor in sensul ca din atributiile cuprinse in fisele de post ale reclamantilor, s-a constatat ca acestia nu isi desfasoara activitatea in domeniul in care au obtinut acest titlu, Curtea retine urmatoarele:

Avand in vedere atributiile din fisa postului reclamantei (fila 20 dosar fond), respectiv: propune masuri de rezolvare a problemelor privind spatiile verzi ; efectueaza verificari pentru depistarea deficientelor in activitatile de spatii verzi si intervine prin masuri concrete in solutionarea eficienta a acestora prin operatorii de servicii; urmareste efectuarea in bune conditii si la termenele stabilite a lucrarilor, activitatilor, serviciilor prestate de operator in domeniul spatiilor verzi; inventariaza problemele de spatii verzi, impreuna cu institutiile abilitate, informeaza si propune masuri in acest sens, urmareste respectarea normelor de infrumusetare a zonelor verzi de pe raza Municipiului C..., de catre persoanele fizice si juridice; organizeaza periodic intalniri cu operatorii in domeniu, colaboreaza cu diferite institutii de specialitate in vederea aducerii speciilor din flora autohtona la un efectiv optim, verifica si urmareste protejarea lor, Curtea constata ca reclamanta A. isi desfasoara activitatea in domeniul „Horticultura” pentru care poseda titlul stiintific.

De asemenea, raportat la atributiile din fisa postului reclamantului B... (fila 27 dosar fond), respectiv: intocmirea si tinerea la zi a Registrelor Agricole, pentru cartierele D..., E... si F... (Registrul Agricol fiind documentul oficial de evidenta primara unitara in care se inscriu datele cu privire la suprafata arabila cultivata, suprafata cultivata cu legume si cartofi in gradinile familiale, in sere, solarii si alte spatii protejate, numarul pomilor razleti si suprafete plantatiilor pomicole, viile si pepinierele viticole); centralizarea datelor inscrise in Registrele Agricole; verificarea in teren, prin sondaj, a corectitudinii datelor declarate pentru Registrul Agricol; efectuarea de controale pe terenuri agricole si la gospodariile populatiei in vederea eliberarii atestatelor de producator si carnetelor de comercializare, in care se inscriu date privind suprafetele cultivate cu legume, pomi fructiferi, vita-de -vie, flori, precum si productiile estimate a fi destinate comercializarii, conform Legii nr.145/2014, Curtea constata ca si reclamantul B.isi desfasoara activitatea in domeniul „Horticultura” pentru care poseda titlul stiintific, Horticultura fiind o ramura a stiintelor agronomice ce se ocupa de cultivarea plantelor horticole: cultura legumelor, a pomilor si arbustilor fructiferi, a vitei-de-vie, a florilor.

Astfel, Curtea a constatat ca in mod corect a retinut instanta de fond ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 19

¹

alin. (1) din Legea nr. 193/2016 pentru completarea Legii - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, potrivit carora un angajat din sistemul bugetar pentru a beneficia de sporul pentru titlul

stiintific de doctor trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care poseda titlul stiintific, respectiv nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus in salariul de baza, potrivit reglementarilor legale anterioare, ca suma compensatorie.