Plata indemnizatiei de somaj in raport de solutia respingerii contestatiei formulata impotriva deciziei de incetare a contractului individual de munca.

 

Art.448 alin.1 pct.2 din Noul Cod de Procedura Civila

 

Reintegrarea salariatului in munca, dupa desfiintarea in prima instanta a deciziei de concediere, prin punerea in executare provizorie a sentintei in conditiile art.448 alin.1 pct.2, nu are ca efect nasterea dreptului acestuia la plata indemnizatiei de somaj, daca hotararea a fost schimbata in calea de atac si a fost pastrata decizia de concediere.

Masura pastrarii deciziei de concediere dupa reintegrarea provizorie a salariatului nu echivaleaza cu o noua incetare a raportului individual de munca si, pe cale de consecinta, cu nasterea unui alt drept de plata a indemnizatiei de somaj, in conditiile Legii nr.76/2002, privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

(Decizia civila nr. 1708/22.11.2015)

 

Constata ca, prin cererea inregistrata la data de 26.03.2014, contestatorul Calota Laurentiu Alexandru a formulat, in contradictoriu cu intimata Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca Arges, contestatie impotriva dispozitiei nr.35/6.02.2014, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea acesteia si obligarea paratei sa emita o noua dispozitie prin care sa i se stabileasca dreptul la indemnizatia de somaj, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare, contestatorul a aratat ca in perioada 13.07.2012-4.12.2013 a prestat munca ca urmare a reintegrarii sale pe postul detinut anterior concedierii in baza unei hotarari judecatoresti, ce a fost insa desfiintata in caile de atac, iar contestatia sa la decizia de concediere a fost respinsa definitiv. Ca urmare contractul sau de munca a incetat, solicitand la data de 6.02.2014 acordarea indemnizatiei de somaj. Cererea sa a fost respinsa cu motivarea ca, intrucat contractul individual de munca nu putea inceta decat o singura data, nu avea dreptul din nou la indemnizatie. Insa, precizeaza reclamantul, a facut dovada stagiului de cotizare de 12 luni prestat in perioada reintegrarii sale.

Prin intampinarea formulata la data de 17.07.2014, intimata a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiate, aratand in esenta ca reclamantul a beneficiat de indemnizatia de somaj ce i se cuvenea ca urmare a desfacerii contractului individual de munca in perioada 10.10.2011-13.07.2012. De altfel, chiar angajatorul i-a comunicat reclamantului la data de 4.12.2013 ca nu emite o noua decizie de concediere, cea initiala fiind valabila.

La data de 12.09.2014, reclamantul a depus raspuns la intampinare, prin care a aratat ca cel putin i s-ar cuveni acordarea indemnizatiei de somaj pentru cele 3 luni ramase din anul in care i s-ar fi cuvenit.

Tribunalul Arges, Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale, prin sentinta civila nr.2063/11.11.2014 a admis in parte contestatia precizata si a obligat pe intimata sa plateasca contestatorului contravaloarea indemnizatiei de somaj aferenta celor 3 luni ramase neachitate.

Au fost respinse celelalte solicitari ale contestatorului si a fost obligata intimata sa plateasca acestuia si cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca prin dispozitia nr.35/6.02.2014, contestata in cauza, intimata a respins cererea reclamantului de acordare a indemnizatiei de somaj solicitate, cu motivarea ca a beneficiat deja de acest drept in baza deciziei de concediere nr.1801/28.09.2011.

Intr-adevar, prin decizia de concediere amintita reclamantului i-a fost desfacut contractul individual de munca incheiat cu SC L.D.A. Romania SRL, iar prin dispozitia nr.1102645 din 10.10.2011 parata a dispus acordarea catre reclamant a indemnizatiei de somaj pentru perioada 10.10.2011-10.10.2012.

Cum intre timp reclamantul a contestat in justitie decizia de concediere, iar prin sentinta civila nr.1458/29.06.2012 a Tribunalului Arges s-a dispus in prima instanta reintegrarea sa pe postul detinut anterior concedierii, contestatorul a fost reintegrat in munca in perioada 13.07.2012-4.12.2013.

In consecinta, parata a anulat dispozitia sa de acordare a indemnizatiei de somaj, insa prin decizia nr.2809/18.12.2013, constatand ca in mod definitiv a fost respinsa contestatia reclamantului la decizia de concediere, a stabilit dreptul de indemnizatie la somaj la perioada 10.10.2011-13.07.2012.

Reclamantul solicita intimatei acordarea indemnizatiei de somaj ca urmare a incetarii contractului individual de munca la data de 4.12.2013, cerere respinsa prin dispozitia contestata in cauza.

Insa, astfel cum a precizat si fostul sau angajator prin adresa nr.848/2014, contractului individual de munca al reclamantului a incetat in mod valabil prin decizia de concediere din data de 28.09.2011, decizie a carei legalitate a fost stabilita in mod irevocabil de instantele judecatoresti.

Iar sentinta civila in baza careia contestatorul a fost reintegrat pe postul detinut anterior, fiind desfiintata in caile de atac, nu a produs niciun efect sub aspectul modului in care au incetat raporturile de munca dintre parti.

Altfel spus, din punct de vedere juridic, hotararea judecatoreasca de reintegrare a contestatorului nu a existat niciodata.

Insa, intrucat se considera ca raporturile de munca dintre parti nu au fost reluate dupa data incetarii acestora prin concediere, nici parata nu are nicio justificare in a limita perioada pentru care contestatorul are dreptul la indemnizatie de somaj, potrivit art.39 alin.1 lit.c) din Legea nr.76/2002.

Impotriva sentintei instantei de fond, in termen legal a declarat apel contestatorul C.L.A., solicitand admiterea apelului, cu consecinta schimbarii sentintei si admiterii actiunii, asa cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata, invocand dispozitiile art.466 si urm. NCPC, pentru urmatoarele considerente:

- prima instanta a pronuntat o solutie nelegala, prin aceea ca hotararea judecatoreasca de reintegrare a apelantului pe postul anterior nu a existat niciodata si ea nu si-a produs efectele, retinere eronata atata vreme cat in perioada 13.07.2012-4.12.2013 a prestat efectiv munca in cadrul S.C. L.D.A. Romania S.R.L., situatie fata de care a avut stagiu de cotizare de minim 12 luni premergatoare, ceea ce conducea la ideea ca era indreptatit la plata indemnizatiei de somaj.

- pe de alta parte, nu s-a luat in considerare faptul ca s-au platit contributii pentru salariul pe care l-a incasat pentru acea perioada, situatie fata de care este evident ca se impune admiterea actiunii asa cum a fost formulata.

S-a formulat intampinare de catre A.J.O.F.M. Arges, prin care s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei instantei de fond, pe considerentul ca initial a incetat contractul individual de munca al apelantului-contestator la data de 29.09.2011 si ca urmare a acestei situatii, acestuia i s-a acordat indemnizatie de somaj pentru o perioada de 12 luni, si intrucat ulterior s-a desfiintat hotararea judecatoreasca initiala, respectiv de reintegrare si s-a mentinut decizia de desfacere a contractului de munca, practic partile fiind repuse in situatia anterioara, stabilita la nivelul anului 2011, este evident ca nu se mai putea acorda o noua indemnizatie de somaj si emiterea dispozitiei nr.35/26.02.2014 este legala, apelantul-contestator neputand beneficia de doua ori de indemnizatie de somaj in baza unei singure decizii de desfacere a contractului de munca.

S-a raspuns la intampinare, de catre apelantul-contestator, prin care practic s-au reluat motivele de apel, precizandu-se ca nu se contesta sustinerile intimatei insa nu s-a avut in vedere perioada 13.07.2012-4.12.2013, in care s-a prestat efectiv munca si chiar daca a primit drepturile banesti pentru aceasta perioada, considera ca trebuia sa beneficieze si de indemnizatie de somaj.

Prin decizia nr. 1708/22.11.2015, Curtea de Apel Pitesti a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-contestator.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Astfel, initial, contractul individual de munca al apelantului-contestator a incetat la data de 29.09.2011, in baza deciziei nr.1801/2011, emisa de catre S.C. L. D. A. Romania S.R.L. si ca urmare a indeplinirii conditiilor prevazute de Legea nr.76/2002, asa cum a fost modificata si republicata ulterior, apelantul-contestator a incasat indemnizatia de somaj pentru o perioada de 12 luni, conform Dispozitiei nr.1102645/10.10.2011 a intimatei.

Ulterior, instanta de judecata a admis contestatia formulata de catre apelant si cum sentinta instantei de fond in materie de litigii de munca este executorie s-a dispus reintegrarea apelantului-contestator pe postul detinut anterior, sens in care acesta a prestat si munca la unitatea angajatoare pe perioada 13.07.2012-04.12.2013, munca pentru care a fost retribuit in mod corespunzator, insa aceasta sentinta a fost desfiintata in calea de atac si ca urmare, s-a revenit la situatia anterioara, practic a operat o
restitutio in integrum
in sensul ca a devenit valabila decizia de desfacere a contractului de munca initiala nr.1801/2011.

Prima instanta a pronuntat o solutie legala, sub aspectul faptului ca sentinta civila initiala, in baza careia contestatorul a fost reintegrat pe postul detinut anterior, nu a mai produs niciun efect sub aspectul modului in care au incetat raporturile de munca dintre parti si ca atare, singurul prejudiciu care s-ar fi produs contestatorului era acela al drepturilor salariale pe perioada pe care a lucrat la unitatea angajatoare, insa aceste drepturi au fost achitate in mod corespunzator.

Potrivit dispozitiilor art.311 Cod procedura civila, in forma in vigoare la data concedierii apelantului-contestator, hotararea casata nu are nicio putere, iar actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept.

Sustinerea apelantului-contestator potrivit cu care acesta ar trebui sa beneficieze din nou de o indemnizatie de somaj intrucat indeplineste conditiile prevazute de lege, in sensul ca are un stagiu de cotizare de minimum 12 luni premergatoare, si ca a platit contributiile la asigurari sociale in acest sens, urmeaza a fi inlaturate de catre instanta de control judiciar pe considerentul ca dispozitia contestata in prezenta cauza, respectiv nr.35/06.02.2014 emisa de A.J.O.F.M. Arges este legala, atata vreme cat o persoana nu poate beneficia de doua ori de indemnizatie de somaj, in baza unei singure decizii de incetare a Contractului individual de munca.

Fata de cele aratate mai sus, retinand deci ca nu exista motive de nelegalitate ale sentintei apelate, Curtea, in baza dispozitiilor art.480 Noul Cod de procedura civila, a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-contestator.