JUDECATA IN APEL. HOTARÂREA NELEGALA. SCHIMBAREA INCADRARII JURIDICE A FAPTEI.

                             

Curtea de apel Ploiesti – Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie

Decizia nr.1377 din 23 noiembrie 2016

 

„Potrivit art.5 al.1 c.pen. „In cazul in care de la savârsirea infractiunii pâna la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila”.

Conform art.421 pct.2 lit.b c.pr.penala „Instanta, judecând apelul desfiinteaza sentinta primei instante si trimite cauza spre rejudecare si atunci când nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra actiunii civile ori când exista vreunul dintre cazurile de nulitate absoluta, cu exceptia cazului de necompetenta, când se dispune rejudecarea de catre instanta competenta”.      

 

Prin sentinta penala  nr. 1376 din 08 iunie 2016 pronuntata de Judecatoria Ploiesti in baza art. 386 C.pr.pen. a fost schimbata incadrarea juridica data faptelor prin actul de sesizare a instantei din  infractiunea prev. de art. 260 alin. 1 din c.p din 1968 cu aplic. art.5 c.p.  aplicarea legii mai favorabile, in infractiunea prev. de art. 273 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen .fata de inculpatul J.C.N..

            In temeiul art. 336 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.  l-a condamnat pe inculpatul J.C.N., la o amenda penala de 3600 lei (180 de zile amenda, suma corespunzatoare  unei  zile amenda  fiind  de 20 lei) .

            S-a atras atentia asupra dispozitiilor art. 63 C. pen., respectiv, daca persoana condamnata nu executa, cu rea credinta, pedeapsa amenzii stabilita prin prezenta, numarul zilelor-amenda se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoarea.

In baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul aparatorului din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.

            In baza art. 386 C.pr.pen. a fost schimbata incadrarea juridica data faptelor prin actul de sesizare a instantei din  infractiunea prev. de art. 260 alin. 1 din c.p din 1968 cu aplic. art.5 c.p.  aplicarea legii mai favorabile, in infractiunea prev. de art. 273 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., fata de inculpatul I.GHE..

            In temeiul art.336 alin.1 C.pen., cu aplic. art.5 C. p. a fost condamnat inculpatul I.GHE., la o amenda penala de 3600 lei (180 de zile amenda, suma corespunzatoare  unei  zile amenda  fiind  de 20 lei).

            S-a atras atentia asupra dispozitiilor art. 63 C. pen., respectiv, daca persoana condamnata nu executa, cu rea credinta, pedeapsa amenzii stabilita prin prezenta, numarul zilelor-amenda se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoarea.

            In baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul aparatorului din oficiu fiind avansat din fondurile Ministerului Justitiei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca prin Rechizitoriul nr. 1552/P/2012 din 13.01.2016 intocmit de Parchetul de pe lânga Judecatoria Ploiesti si inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 1586/281/2016 din data de 03.02.2016, au fost trimisi in judecata inculpatii J.C.N. cercetat in stare de libertate pentru savârsirea infractiunii de „marturie mincinoasa" , fapta prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal si I.GHE., cercetat in stare de libertate pentru savârsirea infractiunii de „marturie mincinoasa" , fapta prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Pentru dovedirea situatiei de fapt, au fost mentionate urmatoarele mijloace de proba : - rechizitoriu Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti din data de 24.01.2011 din dosarul penal nr. 4528/P/2008 ; declaratie S.I. - parte vatamata in dosarul penal nr. 4528/P/2008, declaratii C.M. - parte vatamata in dosarul penal nr. 4528/P/2008 ; declaratii inculpat J.C.N. in calitate de martor in dosarul penal nr. 4528/P/2008 ; declaratii inculpat I.Ghe. in calitate de martor in dosarul penal nr. 4528/P/2008 ; declaratie invinuit/inculpat J.C.N.; declaratie invinuit/inculpat I.Ghe. ; fisa de cazier judiciar inculpat J.C.N. ; fisa de cazier judiciar inculpat I.Ghe. ; copie dosar penal nr. 4528/P/2008 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti.

Dupa parcurgerea procedurii de camera preliminara, prin incheierea pronuntata la data de 05.04.2016, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, precum si legalitatea sesizarii instantei cu Rechizitoriul nr. 1552/P/2012 din 13.01.2016 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti si a dispus inceperea judecatii.

La termenul  de judecata din data de 5.05.2016 instanta a pus in vedere inculpatilor J.C.N. si I.Ghe.  prevederile art. 274 alin. 4 Cod proc.pen si art. 396 alin. 10 cpp, acestia declarând ca recunosc in totalitate faptele retinute in sarcina lor, cunosc probele administrate in faza urmaririi penale si solicita ca judecata sa aiba loc numai in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti. Constatând indeplinite conditiile impuse de textul legal, vazând si concluziile favorabile ale Ministerului Public, instanta a admis cererea inculpatilor de parcurgere a procedurii simplificate. Fata de acestea, nu s-a mai procedat la cercetarea judecatoreasca.

La solicitarea instantei, la dosarul cauzei s-au depus fisele de cazier judiciar ale inculpatilor.

Analizând probatoriul administrat in cauza, instanta a retinut urmatoarele :

La data de 13.01.2011, fiind ascultati in calitate de martori in dosarul penal nr. 4528/P/2008 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti, privind pe inculpatii I.V.V. si E.C.R., inculpatii J.C.N. si I.Ghe., au facut afirmatii mincinoase cu privire la imprejurarile esentiale asupra carora au fost intrebati. Astfel, inculpatii au declarat ca bunurile gasite cu ocazia perchezitiei efectuate la domiciliul inculpatului I.V.V., respectiv o mistrie si un cancioc, ar fi apartinut inculpatului I.Ghe.. Cu toate acestea, in urma cercetarilor efectuate in dosarul nr. 4528/P/2008 s-a stabilit ca bunurile apartineau persoanei vatamate S.I. si fusese deposedat de acestea in urma infractiunii de tâlharie ce a facut obiectul dosarului cu nr. de mai sus.

Din probele administrate in cauza a rezultat urmatoarea situatie de fapt:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti din data de 24.01.2011, in dosarul penal nr. 4528/P/2011, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului I.V.V. pentru savârsirea infractiunii de „tâlharie", fapta prev. de art. 211 alin 1, alin 2 lit.b) si alin 21 lit.a) Cod penal din 1968 si a inculpatei E.C.R. pentru savârsirea infractiunii de „complicitate la tâlharie", fapta prev. de art. 26 Cod penal din 1968 raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b) si alin 21 lit.a) Cod penal din 1968.

Prin Rechizitoriul mai sus mentionat s-a retinut ca la data de 25.06.2008, in jurul orei 00:30, persoanele vatamate S.I. si C.M. se aflau pe raza comunei Barcanesti, cautând o masina de ocazie care sa-i duca pâna in municipiul Buzau. La un moment dat, lânga cele doua persoane vatamate si-au facut aparitia inculpata E.C.R., concubina inculpatului I.V.V. si N.V., prieten cu cei doi inculpati, pe care i-au intrebat cum pot ajunge la gara. Ulterior, lânga cei patru mai sus precizati a oprit un autoturism, care era condus de inculpatul I.V.V. si care s-a oferit sa-i duca pâna la gara, lasând persoanelor vatamate impresia ca nu se cunoaste cu inculpata E.C.R. si N.V.. Pe drum, persoanele vatamate i-au spus conducatorului auto ca au asupra lor doar suma de 20 de lei si mai multe obiecte pe care le folosesc la zidarie(flex, gletiere, mistrii, cancioace).

In continuare, persoanele vatamate S.I. si C.M. au fost duse pe un câmp, unde inculpatul I.V.V. 1-a scos afara din autoturism pe S.I. si a inceput sa-1 loveasca, fiindu-i cauzate leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de ingrijiri medicale, ulterior sustragându-i si un lantisor de la gâtul persoanei vatamate si un telefon marca LG din buzunarul pantalonilor.

In tot acest timp, numitul N.V. (decedat inainte de intocmirea rechizitoriului) a luat din buzunarul persoanei vatamate C.M. suma de 15 lei in urma unor lovituri care i-au cauzat leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de ingrijiri medicale.

Sub aspectul materialului probatoriu care a sustinut situatia de fapt retinuta prin rechizitoriu, in cauza a fost efectuata o recunoastere dupa plansa foto, ocazie cu care persoanele vatamate au recunoscut fara nicio ezitare pe I.V.V., E.C.R. si N.V. ca fiind persoanele care le-au lovit si sustras bani si bunuri.

            De asemenea, cu ocazia efectuarii unei perchezitii domiciliare la imobilul inculpatului I.V.V., imobil in care locuia si fratele acestuia, inculpatul I.Ghe., au fost gasite 2 cancioace si o mistrie, bunuri ce au fost identificate, de asemenea, de catre persoanele vatamate C.M. si S.I..

Inculpatul J.C.N., varul inculpatului I.V.V. a fost audiat ca martor in data de 13.01.2011 in dosarul penal nr. 4528/P/2011. Conform declaratiei date de acesta sub prestare de juramânt, cele doua cancioace si mistria gasite la locuinta inculpatului I.V.V. ii apartineau si le-a lasat acolo pentru ca efectuase mai multe lucrari de amenajare pe care nu le terminase. Aceste aspecte au fost mentinute de inculpat si cu ocazia audierii tot in calitate de martor in data de 07.12.2011 când, in coniventa cu inculpatul I.Ghe., a declarat ca au efectuat impreuna lucrarile de amenajare, iar bunurile  (un cancioc si o mistrie) ii apartineau.

In urma acestor declaratii, s-a dispus testarea inculpatului J.C.N. cu aparatul de detectare a comportamentului simulat (poligraf). Astfel, prin Raportul de constatare tehnico - stiintifica nr. 723001 din data de 05.01.2012 s-a constatat ca raspunsurile inculpatului la intrebarile relevante cauzei au prezentat modificari specifice comportamentului simulat (f. 140 - 142).

La data de 13.01.2011 a fost audiat inculpatul I.Ghe. in calitate de martor in dosarul penal nr. 4528/P/2008. Conform declaratiei date sub prestare de juramânt, mistria si canciocul care au fost gasite la locuinta in care locuieste atât el, cât si inculpatul I.V.V. si care au fost identificate de persoanele vatamate ca fiind cele sustrase la data de 26.05.2008, apartineau inculpatului J.C.N.. De asemenea, fiind in coniventa cu inculpatul J.C.N., inculpatul I.Ghe. a declarat ca mistria si canciocul se aflau la domiciliul sau pentru ca executasera o lucrare de amenajare interioara pe care nu o terminasera. Aceste aspecte au fost sustinute de inculpat si in declaratia data la data de 07.12.201 l.

Având in vedere inscrisurile medicale depuse de inculpatul I.Ghe. si declaratiile acestuia conform carora sufera de mai multe afectiuni psihice, in cauza a fost dispusa efectuarea unei expertize medico - legale psihiatrice cu privire la acesta. Prin raportul de expertiza medico - legala psihiatrica nr. 597 din data de 04.07.2012 s-a stabilit ca inculpatul I.Ghe. sufera de debilitate mintala moderata, iar la data comiterii faptei avea discernamântul diminuat.

Prin Sentinta penala nr. 3084 din data de 23.10.2014, Judecatoria Ploiesti a dispus condamnarea lui I.V.V. si E.C.R. pentru savârsirea infractiunilor de „tâlharie calificata", respectiv „complicitate la tâlharie calificata", solutia ramânând definitiva prin Decizia penala nr. 901 din 01.10.2015 a Curtii de apel Ploiesti.

            Din cele precizate anterior rezulta in mod clar ca atât inculpatul J.C.N., cât si inculpatul I.Ghe. au declarat in mod nereal ca bunurile gasite si ridicate cu ocazia perchezitiei (cancioc si mistrie) apartin inculpatului J.C.N.. Mai mult, aspectul nereal al acestor declaratii este sustinut si de faptul ca niciunul din cei doi inculpati nu au putut identifica bunurile, precizând ca acestea nu au semne distinctive, in timp ce persoanele vatamate C.M. si S.I. le-au recunoscut fara nicio ezitare.

Fiind audiati, atât inculpatul J.C.N., cât si inculpatul I.Ghe. si-au mentinut declaratiile date in calitate de martori in dosarul penal nr. 4528/P/2008, declarând in continuare ca bunurile apartineau inculpatului J.C.N..

            2. Incadrarea juridica:

In ceea ce priveste aplicarea legii mai favorabile, instanta a constatat ca este in prezenta situatiei descrise de art.5 Cod penal si anume, aplicarea legii penale mai favorabile pâna la judecarea definitiva a cauzei.

Analizând a retinut urmatoarele:

Instanta a avut in vedere in speta de fata ipoteza in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei intervin mai multe legi succesive, se va alege legea mai favorabila ce va fi aplicata inculpatului.

Criteriile de determinare a legii mai favorabile trebuie sa conduca la aflarea acelei legi ce va permite in speta de fata aplicarea unei solutii mai blande.

Instanta are in vedere faptul ca la momentul judecarii era in vigoare Decizia nr.2/2014 a ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala potrivit careia aplicarea legii penale mai favorabile se face pe institutii autonome, si nu global.

Fata de caracterul obligatoriu erga omnes al acestei decizii publicate in M.Of. 319/30.03.2014 si avand in vedere si jurisprudenta CEDO in interpretarea notiunii de lege in cuprinsul art. 7 al Conventiei Europene care include in cadrul acesteia si notiunile jurisprudentiale obligatorii instanta considera ca decizia nr. 2/2014 poate fi interpretata ca lege mai favorabila fata de orice alta modificare legislative sau solutie jurisprudentiala obligatorie care ar impune aplicarea ,,globala,, a legii penale mai favorabile.

Asadar avem o decizie obligatorie a ICCJ care constituie lege in sensul conventiei si decizia ulterioara a CCR care nu cred ca poate fi apreciata ca fiind in mod rezonabil previzibila pentru inculpati. Cred ca singura modalitate de interpretare conforma cu art 7 din Conventie este aceea de a aplica ICCJ pentru faptele savarsite inainte de publicarea deciziei CCR In Monitorul Oficial.

Astfel, in examinarea legii incidente cu privire la acuzatia formulata fata de inculpat instanta a analizat influenta modificarilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infractiunilor pentru care este acuzat. In examinarea acestui criteriu, instanta a verificat daca faptele mai sunt incriminate de legea noua, respectiv daca legea noua poate retroactiva, ca fiind mai favorabila cu privire la incadrarea juridica, la pedeapsa si circumstantele de individualizare in raport de incadrarea juridica data faptei.

Influenta modificarilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infractiunii pentru care este acuzat.

Examinarea incadrarii juridice data faptei ca urmare a situatiei tranzitorii este necesara atât pentru a verifica daca abrogarea unor texte de lege este echivalenta cu o dezincriminare, cât si ca situatie premisa pentru a face analiza in concret a consecintelor cu privire la sanctiune.

Pedeapsa decurge din norma care incrimineaza fapta. Unitatea dintre incriminare si pedeapsa exclude posibilitatea, in cazul legilor succesive de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintre-o alta lege. Aceeasi unitate impiedica si combinarea dispozitiilor de favoare privitoare la circumstante agravante si atenuate, acestea participând in egala masura la configurarea cadrului legal unitar pe baza caruia se stabileste incriminarea si se individualizeaza sanctiunea penala. Pentru a compara cele doua legi instanta trebuie sa analizeze consecintele faptei in legea in vigoare la data savârsirii ei (incadrarea juridica data in rechizitoriu si sanctiunile ce decurg din incriminare) si consecintele faptei in urma intrarii in vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sanctionata fapta in legea noua, trebuie mai intâi sa se stabileasca daca si cum anume este incadrata juridic acuzatia in legea noua.

Potrivit art. 260 CP ,, fapta martorului care intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase, ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat se pedepseste cu inchisoarea de la 1 an la 5  ani.

Potrivit art. 273 alin. 1 NCP,  Fapta martorului care, intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este intrebat se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Instanta constata ca noul cod aduce anumite modificari terminologice, facând trimitere la ,,orice procedura,, in loc de ,, orice alta cauza,,, inlaturând din enumerare cauzele disciplinare.

Modificarea textelor de lege cu privire la elementul material al infractiunii nu produce efecte in cauza, astfel stabilirea legii penale mai favorabile se va face in raport de sanctiune, având limite mai favorabile in legea noua deoarece limitele pedepsei inchisorii sunt mai reduse sau amenda.

II. 1.In drept, fapta inculpatului J.C.N. care la data de 13.01.2011, fiind ascultat in calitate de martor in dosarul penal nr. 4528/P/2008 privind pe inculpatii I.V.V. si E.C.R., a facut afirmatii mincinoase cu privire la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii marturie mincinoasa, prevazuta de art.273 alin.1 CP.

Astfel, din probele administrate in cursul urmaririi penale a rezultat ca prin fapta de a  face afirmatii mincinoase intr-un proces in care a avut calitatea de martor, a fost realizat elementul material al infractiunii de marturie mincinoasa.

Urmarea imediata a fost starea de pericol pentru realizarea actului de justitie.

Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

In privinta laturii subiective, inculpata a savârsit infractiunea de furt cu intentie directa, in sensul art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal, având reprezentarea faptei sale si urmarind producerea rezultatului.

2.Fapta inculpatului I. Ghe. care la data de 13.01.2011, fiind

ascultat in calitate de martor in dosarul penal nr. 4528/P/2008  privind pe inculpatii I.V.V. si E.C.R., a facut afirmatii mincinoase cu privire la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii marturie mincinoasa, fapta prev. de art. 273 al. 1 C.P..

Astfel, din probele administrate in cursul urmaririi penale a rezultat ca prin fapta de a  face afirmatii mincinoase intr-un proces in care a avut calitatea de martor, a fost realizat elementul material al infractiunii de marturie mincinoasa.

Urmarea imediata a fost starea de pericol pentru realizarea actului de justitie.

Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

In privinta laturii subiective, inculpatul a savârsit infractiunea de furt cu intentie directa, in sensul art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal, având reprezentarea faptei sale si urmarind producerea rezultatului.

Pe cale de consecinta, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute  de art. 396 alin. 2 Cod procedura penala, in sensul ca faptele savârsite de inculpati  exista, constituie infractiuni si au fost savârsite cu forma de vinovatie prevazuta de lege, instanta a dispus condamnarea acestuia la cate o pedeapsa.

La individualizarea pedepsei stabilite in sarcina inculpatului, instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savârsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savârsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, vârsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Raportat la aceste criterii, instanta a avut in vedere ca inculpatii au facut afirmatii mincinoase, ingreunand aflarea adevarului intr-o cauza in care au fost ascultati in calitate de martori, inducand in eroare organele de urmarire penala.

Nu in ultimul rând, instanta s-a mai raportat la circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatilor, si anume, faptul ca acestia nu sunt cunoscuti cu antecedente penale.

Raportat de asemenea la circumstantele reale si personale ale cauzei si limitele de pedeapsa stabilite de lege si avand in vedere si dispozitiile procedurale,  a aplicat inculpatului pedeapsa amenzii orientata spre minimul special,  asa incat a dispus condamnarea inculpatului J.C.N., in temeiul art. 396 alin. 2 C.p.p. si art. 396 alin. 10 C.p.p. raportat la art. 273 alin. 1 C. pen. la o amenda penala de 3600 lei (180 de zile amenda, suma corespunzatoare unei zile amenda fiind de 20 lei) pentru fapta din data de 13.01.2011.

Totodata instanta a dispus condamnarea inculpatului I. Ghe., in temeiul art. 396 alin. 2 C.p.p. si art. 396 alin. 10 C.p.p. raportat la art. 273 alin. 1 C. pen. la o amenda penala de 3600 lei (180 de zile amenda, suma corespunzatoare unei zile amenda fiind de 20 lei) pentru fapta din data de 13.01.2011.

Instanta a apreciat ca nu se impun aplicarea pedepsei accesorii si a pedepsei complementare.

De asemenea, a atras atentia asupra dispozitiilor art. 63 C. pen., respectiv, daca persoana condamnata nu executa, cu rea credinta, pedeapsa amenzii stabilita prin prezenta, numarul zilelor-amenda se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoarea.

In baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe fiecare inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

 In baza art. 272 alin. 1 Cod procedura penala, onorariul aparatorului din oficiu, in cuantum de 400 lei, s-a avansat din fondurile Ministerului Justitiei.

 Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Ploiesti, criticând-o ca fiind nelegala si a solicitat in esenta, admiterea apelului, desfiintarea sentintei si pe fond, pronuntarea unei hotarâri legale si temeinice, deoarece prima instanta i-a condamnat pe inculpatii J.C.N. si I. Ghe.  la pedepse cu amenda penala, pentru infractiunea de conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prev.de art.336 alin.1 Cod penal, desi prin Rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti au fost trimisi in judecata pentru savârsirea infractiunii de marturie mincinoasa prev.de art.260 alin.1 Cod penal din 1968 cu aplic.art.5 Cod penal.

Examinând actele si lucrarile dosarului, in raport de situatia de fapt retinuta, de probele administrate, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele, conform art.417 alin.2 Cod procedura penala,  s-a constatat ca apelul este intemeiat, asa cum se va arata in continuare :

Prin Rechizitoriul nr.1552/P/2012 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate a inculpatilor J.C.N. si I.Ghe., pentru savârsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev.de art.260 alin.1 Cod penal din 1968, cu aplic.art.5 Cod penal.

S-a retinut in esenta, in actul de acuzare, ca la data de 13 ianuarie 2011 fiind ascultati in calitate de martori in dosarul penal nr.4528/P/2008 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti, privind pe inculpatii I.V.V., E.C.R., J.C.N. si I.Ghe., au facut afirmatii mincinoase cu privire la imprejurarile esentiale asupra carora au fost intrebati. Astfel, inculpatii au declarat ca bunurile gasite cu ocazia perchezitiei efectuata la domiciliul inculpatului I.V.V., respectiv o mistrie si un cancioc, ar fi apartinut inculpatului I.Ghe.. Cu toate acestea in urma cercetarilor efectuate in dosarul nr.4528/P/2008, s-a stabilit ca bunurile apartineau persoanei vatamate Stoica Ion si fusese deposedat de acestea in urma infractiunii de tâlharie ce a facut obiectul dosarului cu numarul de mai sus.

In vederea solutionarii acestei cauze, la data de 03 februarie 2016 a fost sesizata Judecatoria Ploiesti, dosarul fiind inregistrat aleatoriu in sistemul „Ecris” sub nr.1586/281/2016.

Dupa parcurgerea procedurii de camera preliminara, prin incheierea pronuntata la data de 05.04.2016, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, precum si legalitatea sesizarii instantei cu Rechizitoriul nr. 1552/P/2012 din 13.01.2016 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti si a dispus inceperea judecatii.

La termenul de judecata din 05 mai 2016, instanta de fond a admis cererea inculpatilor J.C.N. si I.Ghe., privind judecata pe procedura simplificata, cu consecinta prev.de art.396 alin.10 Cod procedura penala.

La acelasi termen de judecata, concluziile procurorului de sedinta si ale inculpatilor au fost in sensul aplicarii legii penale vechi (art.260 Cod penal), text de lege mentionat si in actul de acuzare.

Dupa amânarea pronuntarii de mai multe ori (de la 05 mai 2016 la 16 mai 2016 ; de la 16 mai 2016 la 27 mai 2016 ; de la 27 mai 2016 la 03 iunie 2016 si de la 03 iunie 2016 la 08 iunie 2016), cu incalcarea prev.art.391 Cod penal, fara a pune in discutie aplicarea disp.art.5 Cod penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, in baza art.386 Cod procedura penala, prima instanta a schimbat incadrarea juridica data faptei din art.260 Cod penal, in art. 273 alin.1 CNP, cu aplic.art.5 Cod penal, motivat de faptul ca pedepsele in Noul Cod penal, sunt mai mici, dar in loc sa dispuna condamnarea pentru aceasta infractiune (de marturie mincinoasa), a facut aplicarea disp.art.336 alin.1 NCP, care vizeaza o alta infractiune, respectiv „conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante” pentru care inculpatii nu au fost trimisi in judecata.

Verificând minuta intocmita cu ocazia deliberarii, potrivit art.400 Cod procedura penala,Curtea a constatat ca aceasta are continutul dispozitivului hotarârii, nefiind vorba despre o eventuala eroare materiala.

In concluzie, hotarârea apelata este lovita de nulitate cu consecinta prev.de art.421 pct.2 lit.b Cod procedura penala, rap. la art.280 Cod procedura penala, deoarece prima instanta nu s-a pronuntat asupra infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor  prin actul de acuzare (marturie mincinoasa) si pentru care a dispus schimbarea incadrarii juridice, conform art.386 Cod procedura penala si s-a pronuntat pentru o alta infractiune, respectiv „conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a  altor substante” prev.de art.336 alin.1 Cod penal, pentru care  inculpatii nu au fost trimisi in judecata.

Mai mult decât atât, in considerentele sentintei (a se vedea pct.II.1.alin.5 si pct.II.2.alin.5 - sentinta nefiind numerotata), judecatorul fondului a retinut fara nici un temei ca inculpatii „au savârsit infractiunea de furt cu intentie directa”, desi acestia nu au fost trimisi in judecata nici pentru aceasta infractiune.

Un alt argument in favoarea reformarii sentintei este si acela ca aceasta sentinta  a fost semnata de judecator de camera preliminara si nu de judecator care a solutionat fondul cauzei, incalcând astfel principiul inscris in art.3 Cod procedura penala „referitor la separarea functiilor judiciare”.

            In raport de cele aratate mai sus, Curtea  in baza art.421 pct.2 lit.b Cod procedura penala, a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGA JUDECATORIA PLOIESTI, impotriva sentintei penale nr.1376 din 08 iunie 2016 pronuntata de Judecatoria Ploiesti, privind pe inculpatii J.C.N. si I.GHE.,  pe care  a desfiintat-o si a trimis cauza pentru rejudecare la prima instanta - Judecatoria Ploiesti - potrivit considerentelor prezentei decizii.

In temeiul disp.art.275 alin.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.

 

                                                                                  
(Judecator, Ion Stelian)