Drepturi reproductive

69. Curtea a constatat ca interzicerea avortului din motive legate de sanatate  si/sau bunastare intra sub incidenta dreptului unei persoane la respectarea vietii private  si, prin urmare, sub incidenta art. 8 [A, B si C impotriva Irlandei (MC), pct. 214  si 245]. In special, Curtea a hotarat, in acest context, ca obligatiile statului includ atat crearea unui cadru de reglementare a unor mecanisme de adjudecare  si punere in aplicare, menite sa protejeze drepturile persoanelor, cat  si implementarea, daca este cazul, a unor masuri specifice
    (ibidem,
    pct. 245; Tysiqc impotriva Poloniei, pct. 110; R.R. impotriva. Poloniei,
    
    pct. 184). Intr-adevar, odata ce statul, actionand in limitele marjei sale de apreciere, adopta norme legale care permit avortul in anumite situatii, cadrul juridic conceput in acest scop ar trebui sa fie formulat in mod coerent, astfel incat sa se permita ca diversele interese legitime implicate sa fie luate in considerare in mod corespunzator  si in conformitate cu obligatiile rezultate din Conventie
    [A, B si C
    
    impotriva Irlandei
    (MC), pct. 249; R. R. impotriva Poloniei, pct. 187; P. si S. impotriva Poloniei, pct. 99;
    Tysiqc impotriva Poloniei,
    pct. 116].
70. In cauza P. si S. impotriva Poloniei, Curtea a reiterat faptul ca notiunea de viata privata in sensul art. 8 se aplica atat deciziilor de a deveni parinte, cat  si celor de a nu deveni parinte [a se vedea, de asemenea, Evans impotriva Regatului Unit (MC), pct. 71; R.R. impotriva Poloniei, pct. 180; Dickson
    
    impotriva Regatului Unit
    (MC), pct. 66; Paradiso si Campanelli impotriva Italiei (MC), pct. 163  si 215]. Intr-adevar, notiunea de „viata privata" nu exclude legaturile afective create  si dezvoltate intre un adult  si un copil in alte situatii decat cele clasice de rudenie. Astfel de legaturi tin, de asemenea, de viata  si identitatea sociala a persoanelor. In anumite cazuri, care implica o relatie intre adulti  si un copil, in care nu exista legaturi biologice sau juridice, faptele pot sa intre totu si in domeniul de aplicare al „vietii private"
    [Paradiso si Campanelli impotriva Italiei
    (MC), pct. 161].
71. Circumstantele in care o persoana da na stere unui copil fac parte, in mod incontestabil, din viata sa privata, in sensul art. 8
    (Ternovszky impotriva Ungariei,
    pct. 22). In aceasta cauza, Curtea a constatat ca, in fapt, reclamanta nu avea posibilitatea de a alege sa nasca la domiciliu, din cauza amenintarii permanente de a fi trimi si in judecata, cu care se confruntau permanent membrii personalului medical, precum  si a absentei unei legislatii specifice  si cuprinzatoare cu privire la acest aspect. Cu toate acestea, autoritatile nationale dispun de o marja de manevra considerabila in cauzele care implica probleme complexe legate de politica in domeniul sanatatii si de alocarea resurselor. Avand in vedere ca, in prezent, nu exista un consens in randul statelor membre ale Consiliului Europei in favoarea autorizarii na sterilor la domiciliu, politica unui stat de a face impiedica, in practica, asistarea mamelor de catre o moa sa, in timpul na sterii lor la domiciliu, nu a condus la o incalcare a art. 8
    [Dubska si Krejzova
    
    impotriva Republicii Cehe
    (MC)].
72. Dreptul unui cuplu de a concepe un copil  si de a utiliza procrearea asistata medical in acest scop este, de asemenea, protejat prin art. 8, intrucat o astfel de alegere este o forma de exprimare a vietii private  si de familie
    [S.H. si altii impotriva Austriei
    (MC), pct. 82; Knecht impotriva Romaniei, pct. 54]. Acela si lucru este valabil  si in cazul diagnosticului genetic preimplantare, atunci cand sunt autorizate procrearea artificiala  si intreruperea sarcinii din motive medicale
    (Costa si Pavan impotriva Italiei)
    .
    Cea din urma cauza privea un cuplu italian, format din purtatori sanato si de fibroza chistica, ce intentiona, cu ajutorul procrearii asistate medical  si al screening-ului genetic, sa evite transmiterea bolii copilului lor. Constatand incalcarea art. 8, Curtea a retinut inconsecventa legislatiei italiene, care refuza cuplului accesul la testarea embrionului, dar autoriza intreruperea sarcinii asistata medical, daca fatul prezenta simptome ale aceleia si boli. Curtea a concluzionat ca ingerinta in dreptul reclamantilor la respectarea vietii lor private  si de familie a fost disproportionata.

In ceea ce prive ste testele medicale prenatale, Curtea a constatat o incalcare a aspectului procedural al art. 8, in cazul in care instantele nationale nu au examinat pe deplin plangerea reclamantei potrivit careia i-a fost refuzata o asistenta medicala adecvata  si in timp util, sub forma unui test de screening prenatal, care ar fi indicat riscul ca fetusul acesteia sa sufere de o boala genetica  si i-ar fi permis sa ia o decizie privind continuarea sau intreruperea sarcinii (AK. impotriva Letoniei, pct. 93-94).

73. In cazul unor reclamanti care, actionand fara sa respecte nicio procedura de adoptie legala, au introdus pe teritoriul italian un copil care nu avea nicio legatura biologica cu niciunul dintre parinti  si care fusese conceput — conform instantelor nationale — cu ajutorul unor metode de reproducere asistata, care erau ilegale in temeiul dreptului italian, Curtea a constatat ca nu exista nicio viata de familie intre reclamanti  si copil. Cu toate acestea, a considerat ca masurile contestate tineau de „viata privata" a reclamantilor, dar a concluzionat ca nu a fost incalcat art. 8, tinand seama de faptul ca interesul general aflat in joc cantarea greu in balanta, in vreme ce, prin comparatie, era necesar sa se acorde o importanta mai mica interesului reclamantilor de a- si asigura dezvoltarea personala prin continuarea relatiei lor cu copilul
    [Paradiso si Campanelliimpotriva Italiei
    (MC), pct. 165  si 215]. Faptele cauzei priveau aspecte sensibile din punct de vedere etic - adoptia, luarea unui copil in ingrijire de catre stat, reproducerea asistata medical  si maternitatea surogat - in privinta carora statele membre se bucura de o marja larga de apreciere (pct. 182-184  si 194).
74. De asemenea, art. 8 se aplica procedurilor de sterilizare. Intrucat prive ste una din functiile esentiale ale corpului uman, sterilizarea are efecte asupra multor aspecte ale integritatii unei persoane, inclusiv asupra bunastarii fizice  si mintale, precum  si asupra vietii emotionale, spirituale  si de familie (ale unei persoane)
    (V.C. impotriva Slovaciei,
    pct. 106). Curtea a stabilit ca statele au obligatia pozitiva de a asigura garantii juridice eficiente pentru protejarea femeilor impotriva sterilizarii fortate, acordand o atentie deosebita protejarii sanatatii reproductive a femeilor de origine roma. In mai multe cazuri, Curtea a constatat ca existenta unei practici de sterilizare fortata a acestei minoritati etnice vulnerabile impunea sa fie acordata femeilor de etnie roma o protectie impotriva acestui tip de sterilizare
    (ibidem,
    pct. 154-155; I.G. si altii impotriva Slovaciei, pct. 143-146). Aceasta jurisprudenta se aplica, de asemenea, in cazul sterilizarii involuntare, atunci cand medicul nu a efectuat controale adecvate sau nu a obtinut consimtamantul in cuno stinta de cauza al persoanei respective, in cursul unei proceduri de avort
    (Csoma impotriva Romaniei,
    pct. 65-68).
75. Curtea a constatat, de asemenea, ca posibilitatea ca o reclamanta sa i si exercite o alegere con stienta  si in cuno stinta de cauza in ceea ce prive ste soarta embrionilor sai prive ste un aspect intim al vietii sale personale, al dreptului sau la autodeterminare  si, astfel, al vietii sale private [Parrillo
    
    impotriva Italiei
    (MC), pct. 159]. Marja de apreciere acordata statelor membre in aceasta privinta este
    
    larga, avand in vedere lipsa unui consens la nivel european (pct. 180-183). Prin urmare, s-a considerat ca interdictia legala impusa in ceea ce prive ste donarea pentru cercetare a unor embrioni crioconservati, care au fost creati ca urmare a unui tratament de fertilizare
    in vitro
    efectuat de reclamanta, nu i-a incalcat dreptul la respectarea vietii sale private.