Distribuirea sumelor platite de contribuabili pentru executarea obligatiilor fiscale. Dreptul de optiune al debitorului

Contencios administrativ-fiscal.

Art. 114, 115 din OG. nr. 92/2003;

Ordinul M.E.F., A.N.A.F. nr. 1314/2007.

Dispozitiile art. 114, 115 Cod procedura fiscala si ale Ordinului M.E.F., A.N.A.F. nr. 1314/2007, in forma in vigoare la data mentionata, reglementeaza titularii si conditiile dreptului de a face distribuirea, respectiv organul fiscal si debitorul, ordinea de distribuire in cadrul fiecarui buget sau fond, dreptul de optiune al debitorului.

Determinanta pentru interpretarea si aplicarea dispozitiilor incidente este stabilirea naturii si regimului juridic a obligatiilor fiscale scadente si nescadente ale debitoarei, contribuabilul care a facut o plata insuficienta pentru stingerii tuturor datoriilor sale.

Dreptul de a alege al debitoarei, retinut atat in raportul de expertiza contabila administrat cu ocazia judecatii in prima instanta, cat si in hotararea instantei de fond nu trebuie executat discretionar, ci in limitele si conditiile reglementate de dispozitiile legale.

Curtea de Apel Bacau - Sectia a Il-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal

Decizia civila nr. 975 din 23 iunie 2016

Prin sentinta civila nr. 1153/28.10.2015 pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul nr. 5653/110/2013 a fost admisa actiunea formulata de reclamanta B.P. S.R.L. in contradictoriu cu paratele A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi si A.J.F.P. Bacau, dispunandu-se anularea Deciziei nr. 4565/10.10.2013 emisa de D.G.R.F.P. Iasi de solutionare a contestatiei si a Deciziei nr. 59486/14.06.2013 emisa de A.J.F.P. Bacau referitoare la obligatiile de plata accesorii.

Totodata au fost obligate paratele la plata sumei de 4.256,40 lei, reprezentand cheltuieli de judecata (taxa judiciara de timbru, onorariu expert, onorariu avocat).

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin Decizia nr. 59486/14.06.2013 emisa de Administratia Finantelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Bacau (in prezent A.J.F.P. Bacau) s-au calculat in sarcina reclamantei obligatii de plata accesorii in suma totala de 24.202 lei pentru plata cu intarziere a impozitului pe profit.

Impotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestatie, care a fost respinsa de D.G.R.F.P. Iasi prin Decizia nr. 4565/19.10.2013, retinandu-se ca organul fiscal teritorial a stabilit corect dobanzile si penalitatile de intarziere aferente impozitului pe profit cu scadenta la 25.03.2012 si 25.07.2012, in suma totala de 24202 lei din care 5.978 lei - dobanzi si 18.224 lei - penalitati de intarziere conform Deciziei referitoare la obligatii de plata accesorii nr. 59486/14.06.2013 emisa de A.J.F.P. Bacau in urma solutionarii cererilor de compensare depuse de R. S.R.L. si efectuate prin notele de compensare intocmite de D.F.P.C.M. Bucuresti.

In motivarea acestei decizii s-a retinut ca notele privind compensarea obligatiilor fiscale inregistrate de catre reclamanta in calitate de cesionar, urmare a cererilor de compensare, sunt intocmite de Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti, in urma solutionari deconturilor de T.V.A. cu optiunea de rambursare depuse de R.I. S.R.L., astfel ca lichiditatea si certitudinea creantelor fiscale in vederea compensarii din T.V.A. de rambursat, intervine in momentul in care Deciziile de rambursare a T.V.A. sunt aprobate, acesta fiind momentul in care se face compensarea obligatiilor fiscale existente in fisa, conform prevederilor art. 116 alin. (4) din OG nr. 92/2003.

Astfel, A.F.P.C.M. Bucuresti a solicitat in baza prevederilor art. 4 alin. 7 din O.P.A.N.A.F. nr. 1308/2009 organului fiscal A.F.P.C.M. Bacau, dupa compensarea obligatiilor fiscale inregistrate de catre cedent - R.I., situatia obligatiilor fiscale restante inregistrate in evidenta analitica a platilor de catre B.P. S.R.L., in calitate de cesionar.

Suma de 75.292 lei efectuata cu O.P. nr. 265/23.03.2012 in contul unic buget de stat, a intrat in distribuire conform prevederilor art. 114 si 115 din O.G. nr. 92/2003 si O.P.A.N.A.F. nr. 1314/2007, stingand obligatii scadente si existente in evidenta analitica pe platitor la data de 23.03.2012, respectiv: impozit pe venit salarii, varsaminte persoane juridice, conventii civile, impozit profit.

Astfel, impozitul pe profit in suma de 84.095 lei, declarat prin declaratia 101 nr. 55011461/22.03.2012 nefiind la scadenta ( 25.03.2012) a fost stins partial deoarece plata efectuata in data de 23.03.2012, s-a distribuit pe obligatii fiscale principale, in ordinea vechimii, iar in cadrul acestora cu prioritate, stopajul la sursa.

Notele de compensare a obligatiilor fiscale nr. 9159/21.03.2013 in suma de 185.329 si nr. 5077/09.04.2012 si suma de 309.906 lei, emise in baza contractului de cesiune creanta incheiat cu R.I. S.R.L. si a notificarii de cesiune a dreptului de rambursare nr. 22914/24.02.2012 respectiv 35374/20.03.2012, au fost intocmite de A.F.P.C.M. Bucuresti in urma emiterii deciziilor de rambursare si transmise Trezoreriei Municipiului Bacau in data de 28.03.2012 si 09.05.2012, obligatiile fiscale intrand in procedura de stingere, la data decontarii in conturile trezoreriei.

Astfel, diferenta de impozit pe profit, ramasa de la scadenta din data de 25.03.2012 in suma de 76.282 lei, s-a stins prin compensare cu notele de compensare nr. 5077/09.04.2012, nr. 7188/06.08.2012 si nr. 6944/13.02.2013, iar impozitul pe profit in suma de 56.921 lei declarat prin declaratia 100 nr. 15675027/2/23.07.2013 cu scadenta la 25.07.2012 s-a stins prin compensare cu nota de compensare nr. 6944/13.02.2013.

Din probele administrate in cauza, instanta a retinut ca intre R.I. in calitate de cedent si B.P. S.R.L., in calitate de cesionar, s-a incheiat contractul de creanta, din data de 15.03.2012, avand ca obiect cedarea de catre cedent in favoarea cesionarei a dreptului de creanta impotriva A.N.A.F. - D.G.F.P. Bucuresti - Serviciul Rambursare T.V.A., Restituiri si Compensari Contribuabili Mijlocii in valoare de 309.906 lei reprezentand contravaloare T.V.A. de rambursat, iar la data de 20.07.2012 s-a incheiat un alt contract de cesiune de creanta, intre acelasi parti si avand acelasi obiect, dar pentru o creanta de 543.441 lei.

Asa dupa cum a rezultat din raportul de expertiza efectuat in cauza reclamanta a declarat pentru anul 2011, prin declaratia 101, un impozit pe profit in valoare de 84.095 lei, cu termen scadent de plata la data de 25.03.2012, utilizand pentru plata acestuia urmatoarele documente:

• cu O.P. nr. 265/23.03.2012 s-a achitat suma de 75.297 lei la bugetul de stat in contul unic aferent impozitului pe profit, indicand eronat pe ordinul de plata ca reprezinta plata la bugetul de stat „impozit pe venit trimestrul IV 2011”
• cu Nota privind compensarea obligatiilor fiscale nr. 5077/09.04.2012 emisa de D.G.F.P. a Municipiului Bucuresti - A.J.F.P. pentru Contribuabili Mijlocii prin care s-au compensat obligatii fiscale scadente si neachitate ale cesionarului B.P. S.R.L. de catre cedentul R.I. S.R.L. cu valoarea T.V.A. de rambursat ce o avea de incasat de la bugetul de stat, compensand obligatiile fiscale totale in valoare de 309.906 lei din care impozit pe profit de 8.798 lei. In cadrul acestei note de compensare se precizeaza „Compensarea se efectueaza cu data de 23.03.2012.”

Prin declaratia 100 privind obligatiile de plata catre bugetul de stat pentru luna iunie 2012 reclamanta a declarat un impozit pe profit in valoare de 56.921 lei , cu scadenta la

2012. care a fost stins cu documentul - Nota privind compensarea obligatiilor fiscale nr. 7188/06.08.2012, emisa de D.G.F.P. a Municipiului Bucuresti - A.F.P. pentru Contribuabili Mijlocii prin care s-au compensat obligatii fiscale scadente si neachitate ale cesionarului B.P. S.R.L. de catre cedentul R.I. S.R.L. cu valoarea T.V.A. de rambursat ce o avea de incasat de la bugetul de stat, compensand obligatiile fiscale totale de 543.441, din care impozit pe profit 56.921 lei. In cadrul acestei note se precizeaza „Compensarea se efectueaza cu data de

2012. ”

Ca urmare, obligatiile fiscale reprezentand impozitul pe profit, in suma de 84.095 lei si respectiv 56.921 lei, au fost stinse inainte de data scadentei (23.03.2012) si respectiv la data scadentei (25.07.2012), cu O.P. nr. 265/23.03.2012, care este un document legal de plata conform art. 114 alin. (2)

^A

1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, Notele de compensare a obligatiilor fiscale nr. 5077/09.04.2012 si nr. 7188/06.08.2012 care la randul lor sunt documente legale de plata si de stingere a impozitului pe profit conform art. 116 alin. (5) A1 din acelasi act normativ.

Din analiza Deciziei nr. 4565/10.10.2013 emisa de D.G.R.F.P. Iasi, a rezultat ca accesoriile calculate la impozitul pe profit, cu scadenta la data de 25.03.2012, au fost generate in primul rand de faptul ca, organul fiscal a procedat la distribuirea sumei de 67.484 lei, pentru stingerea altor obligatii fiscale scadente in evidenta platitorului la data de 23.03.2012, reprezentand majoritatea sumei achitata de catre reclamanta cu O.P. nr. 265/23.03.2012 in valoare de 75.297 lei.

Impozitul pe profit in valoare de 84.095 lei, cu scadenta la data de 23.03.2012, a fost stins de organul fiscal numai cu suma de 7.813 lei, diferenta de impozit pe profit fiind stinsa cu nota de compensare nr. 5077/09.04.2018 pentru suma de 8.798 lei, data stingerii fiind

2013. cu nota de compensare nr. 7188/06.08.2012 pentru suma de 56.921 lei data stingerii fiind de 25.07.2012 si cu nota de compensare nr. 6944/13.02.2013 pentru suma de 10.563 lei, la date de stingere ulterioare termenului de scadenta.

Instanta a retinut ca nota de compensare nr. 6944/13.02.2013 ( fila 97) indicata in cuprinsul Deciziei nr. 4565/10.10.2013 reprezinta de fapt Nota privind corectia erorilor din documentele de plata, intocmite de debitori, emisa de D.G.F.P. Bacau - A.F.P. pentru Contribuabili Mijlocii nr. 56361/12.02.2013 si inregistrata la Trezoreria Municipiului Bacau sub nr. 6944/13.02.2013.

Deoarece majoritatea sumei achitata cu O.P. nr. 265/23.03.2012 a fost distribuita pentru achitarea altor obligatii fiscale, a condus si la utilizarea ambelor note de compensare, nr. 5077/09.04.2012 si nr. 7188/06.08.2012 pentru stingerea impozitului pe profit scadent in data de 25.03.2012 iar diferenta de impozit pe profit ramasa a fost stinsa in baza Notei privind corectia erorilor din documentele de plata intocmite de debitori nr. 6944/13.02.2013.

In distribuirea sumei de 75.297 lei efectuata cu O.P. nr. 265/23.03.2012 organul fiscal a invocat prevederile art. 114 si art. 115 din O.G. nr. 92/2003 si O.P.A.N.A.F. nr. 1314/2007, ori art. 115 alin. (1) prevede urmatoarele: „Daca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite taxe, contributii si alte sume reprezentand creantele fiscale prevazute de art. 21 alin. 2 lit. a, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul, sau care este distribuita, potrivit prevederilor art. 114 de catre organul fiscal.”

Ca urmare, din dispozitiile legale mentionate a rezultat ca organul fiscal trebuia sa tina cont de stingerea creantei fiscale stabilita de reclamanta, prin O.P. nr. 265/23.03.2012, respectiv impozitul pe profit, deoarece reclamanta datora mai multe tipuri de taxe, impozite, contributii, iar suma platita nu era suficienta pentru a stinge toate datoriile, astfel ca in aceasta situatie se sting in mod obligatoriu datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala, pe care o stabileste contribuabilul si doar in situatia in care nu erau indeplinite aceste conditii, organul fiscal putea trece la distribuirea sumei potrivit prevederilor art. 114 Cod procedura civila.

Expertiza contabila a mai aratat faptul ca in data de 21.03.2012, reclamanta prin notificarea nr. 701/15.03.2013 a notificat cesionarea dreptului de restituire, conform art. 30 din OG nr. 92/2003 pentru creantele fiscale in suma totala de 309.906 lei aferente Notei de compensare nr. 5077/09.04.2012, catre D.G.F.P. Bacau - A.F.P. Bacau pentru Contribuabili Mijlocii, iar prin notificarea nr. 1359/18.07.2012 a notificat aceluiasi organ fiscal, cesionarea dreptului de restituire, pentru creantele fiscale in suma totala de 451.080 lei, aferentei Notei de compensare nr. 7188/06.08.2012.

Din motivarea Deciziei nr. 4565/10.10.2013, a rezultat ca organul fiscal a procedat la compensarea obligatiilor fiscale potrivit prevederilor art. 116 alin. (4) Cod procedura fiscala care prevad urmatoarele: „Daca legea nu prevede altfel, compensarea opereaza de drept la data la care creantele exista deodata, fiind deopotriva certe, lichide si exigibile.”

Or, in speta, compensarile de creante sunt rezultate din cesiunea notificata potrivit art. 30 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, iar acestea sunt expres reglementate de art. 116 alin. (5)

^A

1 care prevede urmatoarele: „Creantele fiscale rezultate din cesiunea notificata potrivit prevederilor art. 30, se sting prin compensare cu obligatiile cesionarului, la data notificarii cesiunii”, iar potrivit art. 116 (6) „Compensarea se a constatat de catre organul fiscal competent, la cererea debitorului sau din oficiu. Dispozitiile art. 115 privind ordinea stingerii datoriilor sunt aplicabile in mod corespunzator.”

Ca urmare, fata de dispozitiile art. 115 alin. (1) si art. 116 alin. (5)A1 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, organul fiscal avea si posibilitatea stingerii impozitului pe profit de 56.921 lei datorat de catre reclamanta prin declaratia 100, privind obligatiile de plata catre bugetul statului pentru luna iunie 2012, cu scadenta la data de

2012. conform a solicitarii adresate prin notificarea nr. 1359/18.07.2012, aferenta Notei de compensare nr. 7188/06.08.2012.

Astfel, avand in vedere cele mentionate, instanta a retinut ca organul fiscal a calculat accesorii la impozitul pe profit cu incalcarea prevederilor art. 115 (1), art. 116 alin. (5)A1 si art. 116 alin. (6) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, distribuind suma achitata de reclamanta prin O.P. nr. 265/23.03.2012 pentru stingerea altor obligatii fiscale decat cea solicitata prin ordinul de plata si fara a avea in vedere impozitul pe profit scadent in data de 25.07.2012 ce s-a dorit a se stinge prin Nota de compensare nr. 7188/06.08.2012.

Ca urmare, avand in vedere cele retinute, instanta, in baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 urmeaza a admis actiunea si a dispus anularea Deciziei nr. 4565/10.10.2013 emisa de D.G.R.F.P. Iasi de solutionare a contestatiei si a Deciziei nr. 59486/14.06.2013 emisa de A.J.F.P. Bacau referitoare la obligatiile de plata accesorii.

In baza art. 453 Cod procedura civila, instanta a obligat paratele la plata sumei de 4.256,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru, onorariu expert si onorariu avocat.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termen legal, parata Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice Bacau, recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru conform dispozitiilor art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013.

In motivarea recursului a fost criticata hotararea instantei de fond pentru netemeinicie si nelegalitate, sustinandu-se ca modalitatea de stingere a creantelor fiscale este prevazuta de art.114 si 115 Cod procedura fiscala, iar metodologia de distribuire a sumelor platite de contribuabil in contul unic al bugetului de stat sau al asigurarilor sociale este reglementata de dispozitiile Ordinului Presedintelui A.N.A.F. nr. 1314/2007, anexele 1 si 2.

Avand in vedere ca modalitatea de stingere a creantelor, altele decat cele enumerate la art. 114 alin. 2

¹

, pe care o poate stabili contribuabilul este strict reglementata de art. 115 alin. 1, art. 114 alin. 2

⁵

Cod procedura fiscala, concluziile expertului, care a ignorat dispozitiile art.

114 si 115 Cod procedura fiscala si ale Ordinului invocat, au fost retinute in mod gresit de instanta.

Pe de alta parte, s-a sustinut ca expertul si-a depasit competentele in conditiile in care a conchis asupra corectitudinii aplicarii legislatiei de catre organul fiscal.

A fost criticata hotararea instantei de fond si cu privire la cheltuielile de judecata, apreciindu-se ca in raport de nivelul de complexitate a cauzei diligentele avocatului si activitatea expertului au fost in mod nejustificat supraevaluate.

In cauza intimata-reclamanta B.P. S.R.L. a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului avand in vedere interpretarea eronata a recurentei cu privire la dispozitiile art. 115 Cod procedura fiscala in conditiile in care din coroborarea probelor administrate in cauza, respectiv raportul de expertiza si inscrisurile, rezulta ca reclamanta nu avea obligatii de plata restante, intrucat fusesera achitate integral pana la scadenta.

Examinand recursul promovat pentru motivele aratate, in conditiile art. 488 Noul Cod de procedura civila instanta il apreciaza ca fiindfondat pentru considerentele ce se vor arata in continuare.

Cadrul normativ in vigoare la data de 23.03.2012, data platii sumei de 75.279 lei prin ordinul de plata nr. 265, pentru distribuirea sumelor platite de contribuabili pentru executarea obligatiilor fiscale este reprezentat de dispozitiile art. 114, 115 Cod procedura fiscala si Ordinul M.E.F., A.N.A.F. nr. 1314/2007, in forma in vigoare la data mentionata.

Dispozitiile aratate reglementeaza titularii si conditiile dreptului de a face distribuirea, respectiv organul fiscal si debitorul, ordinea de distribuire in cadrul fiecarui buget sau fond, dreptul de optiune al debitorului.

Determinanta pentru interpretarea si aplicarea dispozitiilor incidente este stabilirea naturii si regimului juridic a obligatiilor fiscale scadente si nescadente ale debitoarei, intimata- reclamanta din prezenta cauza. In raport de informatiile comunicate de organul fiscal si necontestate de catre debitoare, la data de 23.03.2012 intimata-reclamanta avea obligatii scadente si existente in evidenta analitica pe platitor reprezentand impozit venit salarii, varsaminte persoane juridice, conventii civile. Regimul juridic al acestor obligatii fiscale este cel prevazut de dispozitiile Codului fiscal, ale Legii nr. 448/2006 si ale legislatiei secundare.

Astfel, impozitul pe venitul din salarii este reglementat de dispozitiile art. 57 Cod fiscal ca fiind un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Obligatia fiscala reprezentand varsaminte persoane juridice este reglementata de dispozitiile art. 78 alin. 3 lit. a din Legea nr. 448/2006, fiind datorata bugetului de stat potrivit dispozitiilor pct. 24 din Anexa 15 a Ordinului A.N.A.F. nr. 101/2008, platindu-se lunar conform dispozitiilor art. 1 pct. 1.1 lit. f) din Anexa 2 a Ordinului A.N.A.F. nr. 70/24.01.2012.

Referitor la obligatia fiscala reprezentata de impozitul pe veniturile din activitatile desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil aceasta este reglementata de dispozitiile art. 52 alin. 1 lit. d), 52

¹

, 93 Cod fiscal si de pct. 11 din Anexa 15 a Ordinului A.N.A.F. nr. 101/2008 ca fiind impozit datorat bugetului de stat, cu retinere la sursa, platit lunar conform art. 1 pct. 1.1 lit. a) din Anexa 2 a Ordinului A.N.A.F. nr. 70/2012.

Raportat la regimul juridic al obligatiilor fiscale scadente analizate, modalitatea de distribuire a sumei de 75.297 lei platite de debitoare la data de 23.03.2012 trebuia realizata, in conditiile imposibilitatii acoperirii tuturor obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat,

o

potrivit regulilor stabilite de art. 114 alin. 2 Cod fiscal, in cadrul bugetului de stat dupa ordinea stabilita in mod imperativ: 1) toate impozitele si contributiile cu retinere la sursa; 2) toate celelalte obligatii fiscale principale; 3) obligatiile fiscale accesorii cele indicate anterior.

Metodologia de distribuire este reglementata de dispozitiile Ordinului A.N.A.F. nr. 1314/2007 cu prevederi aplicabile prezentei cauze in Anexa 1, Capitolul I pct. 1, 2, 5, 9.

Referitor la ordinea stingerii datoriilor prin art. 115 Cod fiscal sunt stabilite criterii pentru situatiile insuficientei platii in vederea stingerii tuturor datoriilor, dintre datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala stabilita de contribuabil sau distribuita de organul fiscal conform art. 114, la pct. b, aplicabil litigiului, fiind indicate obligatiile fiscale principale in ordinea vechimii si apoi obligatiile fiscale accesorii in ordinea vechimii.

In aplicarea acestor criterii referitoare la natura creantelor si scadenta acestora si avand in vedere natura obligatiei indicate de contribuabil ca fiind executata, de impozit pe profit, obligatie datorata bugetului de stat, in mod legal a procedat organul fiscal la stingerea obligatiilor scadente la data de 23.03.2012 ramanand din suma totala de plata de 75.297 lei, doar 7.813 lei corespunzatoare impozitului pe profit indicat pentru plata de debitoare prin ordinul de plata nr. 265/23.03.2012.

Dreptul de a alege al debitoarei, retinut atat in raportul de expertiza contabila administrat cu ocazia judecatii in prima instanta, cat si in hotararea instantei de fond nu trebuie executat discretionar, ci in limitele si conditiile reglementate de dispozitiile legale. Astfel, ulterior reglementarii prin art. 114 alin. 2

³

, 2

⁴

Cod fiscal a ordinii de distribuire in cadrul fiecarui buget, este recunoscut dreptul de a alege al debitorului pentru plata obligatiilor fiscale, altele decat cele prevazute la alin. 2

¹

, reglementarea legala fiind rezultatul ratiunilor de politica bugetara avute in vedere de legiuitor la adoptare, nesusceptibila de cenzurare cu ocazia controlului judecatoresc.

O alta situatie de recunoastere a dreptului de dispozitie a contribuabilului este cea a obligatiilor cu scadente viitoare, cum era ipoteza scadentei impozitului pe profit la data de

2012. ulterior platii efectuate cu O.P. nr. 265/23.03.2012.

Consecinta aplicarii acestor reguli de distribuire a constat in ramanerea unei diferente de impozit pe profit in cuantum de 76.282 lei cu scadenta la data de 25.03.2012, diferenta stinsa potrivit notelor de compensare nr. 5077/9.04.2012, nr. 7188/6.08.2012, nr. 6944/13.02.2013 cu datele stingerii indicate in fiecare dintre acestea.

In ceea ce priveste suma de 56.921 lei datorata de debitoare avand scadenta la data de 25.07.2012 aceasta nu a fost stinsa cu nota de compensare nr. 7188/6.08.2012, invocata de intimata-reclamanta prin actiunea introductiva, prin nota de compensare mentionata fiind stinsa o parte din obligatia de plata a impozitului pe profit in cuantum total de 76.282 lei devenita scadenta la data de 25.03.2012. Obligatia fiscala in suma de 56.921 lei analizata a fost stinsa cu nota de compensare nr. 6944/13.02.2013 la data de 25.10.2012, respectiv de

26.11.2012.

In aceste imprejurari in mod legal au fost calculate de catre organul fiscal obligatiile fiscale corespunzatoare perioadelor dintre datele de scadenta, de 25.03.2012 si 25.07.2012 si datele de stingere partiala si totala a obligatiilor fiscale.

In consecinta, actiunea reclamantei de anulare a actelor administrativ-fiscale de stabilire a obligatiilor si de solutionare a contestatiei administrativ-fiscale se vadeste a fi nefondata.

Referitor la motivul de recurs privind cuantumul cheltuielilor de judecata stabilit in sarcina paratei ca urmare a admiterii actiunii reclamantei, in considerarea naturii accesorii a acestui capat de cerere in raport de cererea principala de anulare a actelor administrativ-fiscale aceasta are caracter fondat, nefiind indeplinita conditia prevazuta de art. 453 alin. 1 Noul Cod de procedura civila pentru acordarea cheltuielilor de judecata.

Fata de aceste considerente, in temeiul art. 496 alin. 1, 2 coroborat cu art. 488 pct. 8 din Noul Cod de procedura civila a fost admis recursul, a fost casata in tot sentinta recurata in sensul respingerii actiunii ca fiind nefondata.