Daune morale, contravaloarea bunurilor mobile confiscate (utilaje agricole)

In conditiile in care s-a admis actiunea formulata de reclamanti si intervenienti si s-a constatat caracterul politic al masurilor administrative aplicate autorului acestora, constand in deschiderea unui dosar de verificare in cursul anului 1966, de catre Ministerul Afacerilor Interne si avertizarea acestuia de reprezentantii institutiei ca este considerat chiabur si element periculos pentru regim si condamnat de catre Tribunalul Militar Craiova la 30 de zile inchisoare pentru sabotaj, acestia sunt indreptatiti la daune materiale reprezentand contravaloarea bunurilor confiscate odata cu imobilul si devenite imobile prin destinatie, conform prevederilor art. 468 al.1 si 2 din Codul Civil de la 1864 (instrumente aratoare) respectiv o batoza de treierat, o locomotiva si o pompa pentru apa.

Prin sentinta civila numarul 133 din 13.09.2014
pronuntata de Tribunalul Dolj - Sectia I Civila in dosarul numarul 9812/63/2012 s-a admis actiunea precizata formulata de reclamantul B.D., in contradictoriu cu paratul STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE.

S-a dispus obligarea paratului catre reclamant la plata sumei de 149.268,68 lei, reprezentand despagubiri materiale si la plata sumei de 1800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs paratul STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE si recurentul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL DOLJ, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin decizia nr.629/2014 pronuntata de Curtea de Apel Craiova au fost admise recursurile, a fost casata sentinta recurata si cauza a fost trimisa spre rejudecare.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

In cauza, raportul de expertiza privind evaluarea utilajului agricol a fost efectuat de catre ing. S.E., specialist in evaluare bunuri mobile, iar nu in evaluarea utilajelor agricole.

In aceeasi ordine de idei, prima evaluare a terenului agricol s-a realizat de specialist in evaluare bunuri imobile (constructii si teren intravilan - ing. D.D., iar nu de un specialist inginer agronom, care ar fi fost in masura sa evalueze un teren agricol.

Acestea au fost motivele pentru care, chiar la cererea reclamantului prin avocat, instanta a constatat nulitatea rapoartelor de expertiza intocmite de acesti doi experti, prin incheierea de sedinta de la data de 19 aprilie 2013.

Subsecvent acestei dispozitii, in mod corect prima instanta a numit doi experti in specialitatea corespunzatoare, expert M.T. pentru utilajele agricole si expert S.C., pentru terenul agricol si impadurit.

Dar, in mod gresit prima instanta a confirmat in final concluziile unei expertize efectuate de un expert in alta specialitate decat cea necesara potrivit legii, expertiza constatata nula, deci lipsita de efecte, respectiv ale expertizei realizate de ing. S.E. privind evaluarea utilajelor agricole.

Considerentele instantei in aceasta privinta sunt gresite, iar procedeul folosit de prima instanta a avut ca efect indirect reformarea propriei incheieri prin care a constatat nulitatea raportului de expertiza.

Curtea a retinut ca aceasta incheiere de sedinta nu era una premergatoare preparatorie, ci interlocutorie, in sensul dispozitiilor art. 268 alin. 3 Cod procedura civila, avand in vedere caracterul imperativ al normelor legale care reglementeaza activitatea de expertiza judiciara.

In aceste conditii, o renuntare, o revenire a partii la invocarea exceptiei privind nulitatea expertizei, in conditiile in care inclusiv instanta era initial datoare sa numeasca expert in specialitatea corespunzatoare si ulterior ar fi fost in masura sa constate din oficiu nulitatea acestui mijloc de proba, este nerelevanta.

Pe de alta parte, oricare ar fi fost pozitia paratului in aceasta privinta, respectiv imprejurarea ca nu ar fi contestat cuantumul concret al sumei stabilite pentru evaluarea utilajului agricol, in conditiile in care in principal si constant s-a invocat inadmisibilitatea cererii, este de asemenea lipsit de relevanta, neputand fi un argument pentru confirmarea unui raport de expertiza constatat nul.

In aceste conditii, instanta de recurs nu poate exercita un control judiciar pe fond, fiind necesara reluarea judecatii in fata aceleiasi instante, intrucat potrivit dispozitiilor art. 305 Cod procedura civila, in fata instantei de recurs nu poate fi administrata decat proba cu inscrisuri.

In acest mod, niciuna dintre parti nu va fi lipsita de un grad de jurisdictie pe fond.

De asemenea, prima instanta a procedat gresit atunci cand a confirmat raportul de expertiza intocmit de expert S.C., fara o motivare corespunzatoare. Simpla trimitere la faptul ca expertul s-a folosit de cunostintele sale de specialitate, nu satisface exigentele legale in materia motivarii actului jurisdictional.

Pe de alta parte, in virtutea unui rol activ minimal si a atributului de a verifica si cenzura legalitatea expertizei, instanta nu a observat discrepanta dintre valoarea stabilita pentru un ha. de teren agricol de cca. 20.000 lei si un ha. de teren impadurit - de cca. 3200 lei dupa obiectiuni si nu a cerut explicatii expertului, in privinta metodei /metodelor de evaluare.

Nici din aceasta perspectiva, a stabilirii cuantumului despagubirilor, nu se poate realiza un control judiciar pe fond.

Faptul ca in cauza nu s-a solicitat o contraexpertiza, este nerelevant , cata vreme legea este cea care stabileste dreptul, ca existenta si intindere, al persoanei indreptatite, iar nu conduita procesuala a paratului.

Nu poate fi nici o recunoastere a pretentiilor reclamantului, cata vreme dreptul este stabilit prin lege, iar nu prin raporturi juridice private.

Legea 221/2009, in privinta stabilirii dreptului la despagubiri materiale, are un caracter complementar fata de celelalte legi speciale reparatorii, la care se face trimitere prin art. 5 alin. 1 lit. b enuntat anterior, fiind data de legiuitor in considerarea persoanelor care nu numai ca au fost deposedate de bunurile lor prin masuri abuzive, ci au fost supuse si unor persecutii politice, penale sau administrative.

Dar, adoptarea acestui act normativ, chiar daca acesta cuprinde totusi niste dispozitii destul de sumare, nu inseamna doar instituirea unei proceduri mai simplificate de acordare a despagubirilor.

Astfel, instanta este datoare inclusiv in procedura judiciara declansata direct de cererea persoanei, sa faca verificarile necesare si complete privind persoana indreptatita, dovada proprietatii, dovada preluarii abuzive si sa stabileasca in acest context procesual in mod corect, echivalentul valoric al bunurilor imobile prin natura si/sau destinatie solicitate, in vederea stabilirii dreptului la despagubiri, pe care le acorda numai daca persoanei nu i s-a restituit bunul in natura sau nu a obtinut despagubiri in baza celorlalte legi speciale reparatorii.

In rejudecare instanta va avea in vedere faptul ca reclamantul este ruda de gradul II si ca tatal sau, ruda de gradul I a decedat ulterior intrarii in vigoare a doua legi ale fondului funciar, astfel ca o verificare privind valorificarea dreptului in temeiul legii speciale anterioare de catre ruda/rudele de gradul I ale defunctului Constantin, trebuie facuta.

Nu in ultimul rand, instanta trebuie sa ceara lamuriri cu privire la numarul de copii al defunctului Constantin, intrucat din certificatul de mostenitor de calitate eliberat in anul 2002 dupa decesul ambilor autori, rezulta ca bunicul reclamantului ar fi avut un fiu, pe Sever, dar din alte inscrisuri de la dosar, cum ar fi actul intitulat Fisa personala - fila 71 dosar fond, rezulta existenta a doi copii. Dar, inclusiv din extrasul din registrul agricol - fila 7 in care este descrisa si situatia familiei ca membri ai gospodariei, rezulta existenta a doi copii, cel de-al doilea fiind Stefan.

De asemenea, in rejudecare, instanta se va pronunta asupra masurii administrative cu caracter politic invocate de reclamant, inclusiv in dispozitivul hotararii judecatoresti, nefiind suficienta o analiza a existentei acesteia in considerentele sentintei.

Cererea principala este cea privind constatarea masurii si cererea accesorie este cea privind despagubirile, aceasta din urma putand fi formulata ulterior si separat.

Deci, o cerere privind constatarea caracterului politic al unei masuri administrative in sensul legii 221/2009 si care poate fi formulata oricand, poate fi adresata instantei ca cerere unica, mai inainte de o cerere in despagubiri, fiind necesar deci sa se regaseasca in dispozitivul hotararii, masura administrativa identificata si constatarea privind caracterul politic al acesteia.

In rejudecare, cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Dolj la data de 06.05.2014, sub nr. 9812/63/2012*

In sedinta publica din data de 05.09.2014, reclamantul a formulat declaratie de renuntare la judecarea petitului avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru terenul in suprafata de 800 mp situat in strada Brestei nr. 37.

In sedinta publica din data de 31.10.2014, Tribunalul a incuviintat in principiu cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientii B.D.A, B.C.E si B.C.

Prin cererea de interventie, intervenientii au solicitat sa se constate ca autorul comun a facut obiectul unor masuri abuzive administrative, de natura politica, cu caracter opresiv, in timpul regimului totalitar si acordarea de despagubiri in cuantum de 200000 lei reprezentand reparatii materiale, morale sau neretrocedari imobiliare precum si pentru contravaloarea bunurilor mobile si imobile confiscate abuziv si preluate, fara forme legale, de catre regimul comunist: 7,5 ha arabil pe raza comunei Botosesti Paia (azi com Gogosu), 800 mp teren intravilan, curti constructii, situat in str Brestei nr. 33, jud Dolj, o masina de treierat, o locomotiva de tractare a batozei, o batoza, o pompa de apa, o curea de transmisie si tractare de 14 ml precum si nefolosinta acestor bunuri.

Prin sentinta civila nr. 372/26.06.2015,
pronuntata de Tribunalul Dolj - Sectia I Civila, in dosarul nr.9812/63/2012* a fost admisa, in parte, cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientii B.D.A, B.C.E.si B.C.

S-a constatat caracterul politic al masurilor administrative suferite de autorul reclamantului si interveninetilor-defunctul B.C. constand in deschiderea unui dosar de verificare la data de 17.10.1966 de catre Ministerul Afacerilor Interne -Directia Regionala Oltenia-Sectia Raionala Vinju Mare si avertizarea acestuia, de catre reprezentantii aceleiasi institutii, la data de 20.11.1967.

Au fost respinse cererile formulate de reclamant si intervenienti avand ca obiect obligarea paratului la plata de despagubiri materiale reprezentand contravaloarea bunurilor mobile trecute in proprietatea statului si suprafetei de 7,5 ha teren arabil pe raza comunei Botoseti-Paia.

Au fost respinse cererile formulate de intervenienti avand ca obiect obligarea paratului la plata daunelor morale si daune materiale reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a bunurilor confiscate.

S-a luat act de renuntarea reclamantului la judecarea petitului avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru terenul de 800 mp situat in Craiova, str Brestei, nr. 33 si respinge cererea intervenientilor cu acelasi obiect.

impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantul B.D., intervenientii in nume propriu B.D.A., B.C.E. B.C. si parata D.G.R.F.P. Craiova - pentru Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin recursul declarat de reclamantul B.D.
a aratat ca in mod gresit instanta de fond a respins petitul cu privire la contravaloarea bunurilor mobile confiscate ca efect al condamnarii autorului subsemnatului, apreciind faptul ca acestea nu intra in sfera de reglementare a Legii nr. 10/2001, dat fiind faptul ca nu sunt imobile prin destinatie.

Recursul declarat de parata D.G.R.F.P. Craiova - pentru Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice,
s-a retinut ca in fapt, reclamantul B.D. in calitate de descendent de gradul I al autorului B.C. a solicitat instantei de judecata ca prin sentinta ce se va pronunta: - sa se constate in temeiul art.1, alin 3 si art.4, alin 2, ca impotriva bunicului sau patern B.C. au fost aplicate masuri abuzive de natura politica

-
sa dispuna
acordarea de despagubiri materiale in cuantum de 200.000 lei reprezentand contravaloarea bunurilor mobile si imobile confiscate, respectiv: 7 ha teren arabil, pe raza com. Botosesti Paia, jud. Dolj, 800 mp teren intravilan situat in str. Brestei nr.37 Craiova, o masina de treierat marca Robey, o locomobila de deplasare a batozei marca marshall, o batoza, o pompa de apa de 14 ml cu o curea de 16 ml

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca autorul sau a suferit restrangeri ale activitatii sale, imposibilitatea desfasurarii unei anumite forme de munca, imposibilitatea de angajare.

Prin recursul declarat de B.D.A., B.C.E si B.C., intervenienti in interes propriu,
au solicitat admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei, in sensul admiterii cererii reclamantului si a intervenientilor avand ca obiect obligarea paratului la plata de despagubiri materiale pentru bunurile mobile si imobile preluate de stat si la plata de daune morale pentru bunurile confiscat

Au aratat ca instanta de fond a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii si probele administrate in cauza (art.304 pct.8 Cod procedura civila vechi) si a aplicat gresit dispozitiile legale care interesau in cauza (art.304 pct.9 Cod procedura civila vechi).

In speta, subsemnatii au solicitat contravaloarea unei masini de treierat, locomotiva de tractare a batozei, o batoza, o pompa de apa, o curea de transmisie si tractare de 14 ml, bunuri care reprezinta UTILAJE AGRICOLE si pe care le apreciem ca fiind imobile prin destinatie, tocmai pentru ca destinatia lor EXCLUSIVA era aceea de a deservi la exploatarea terenurilor agricole detinute de autor, fiind exclusa exploatarea acestor bunuri (utilaje) pentru alte activitati decat lucrarile agricole.

Recursul declarat de reclamant si intervenienti este fondat si se va admite in ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect obligarea patratului la plata despagubirilor materiale reprezentand contravaloarea bunurilor mobile.

Recursul declarat de reclamant si intervenienti este intemeiat in ceea ce priveste solicitare de a li se acorda despagubiri materiale reprezentand contravaloarea bunurilor mobile confiscate ca efect al condamnarii politice al autorului acestuia, respectiv o batoza de treierat marca „ Robei”; o locomobila marca Marshal; o pompa pentru apa si 14 metrii curea, intrucat in mod gresit Tribunalul Dolj a retinut ca nu intra in sfera de reglementare a legii nr. 2221/2009 coroborata cu Legea nr.10/2001, considerand in mod eronat ca aceste bunuri nu reprezinta bunuri imobile prin destinatie,ci bunuri mobile calificate ca atare de catre reclamanti.

Considerentele primei instante sub acest aspect sunt eronate intrucat bunurile solicitate de catre reclamanti reprezinta bunuri imobile prin destinatie conform dispozitiilor art. 468 alin. 1 si 2 din codul civil, potrivit caruia „ obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea cestui fond sunt imobile prin destinatie, respectiv animalele afectate la cultura precum si instrumentele aratoare.

Prin urmare bunurile mobile a caror contravaloare a fost solicitata reprezinta imobile prin destinatie intrucat destinatia lor exclusiva era aceea de a servi la exploatarea terenurilor active detinute de catre autor, aceste utilaje fiind preluate de catre stat odata cu terenurile agricole, la care erau folosite pentru exploatarea acestora.

Aceste utilaje agricole au constituit proprietatea autorului B.C. conform procesului verbal nr. 282 din 08.04.1959 care atesta faptul ca numitul B.C. a predat catre Comisia Raionala din comuna Botosesti Paia mai multe utilaje agricole pe care le detinea in proprietate la acea vreme.

Fata de considerentele aratate, Curtea a admis recursurile declarate de reclamant si intervenientii in nume propriu; a modificat in parte hotararea primei instante in sensul ca s-au admis cererile formulate de acestia avand ca obiect obligarea paratului la plata despagubirilor materiale reprezentand contravaloarea bunurilor mobile solicitate (utilaje agricole) devenite bunuri imobile prin destinatie; dispunandu-se obligarea paratului la plata sumei 69 718 lei despagubiri civile reprezentand contravaloarea acestor bunuri mobile, contravaloare stabilita de catre expertul tehnic judiciar S.F. in baza raportului tehnica judiciara aflat la filele 187-198 din dosarul Tribunalului Dolj din al doilea ciclu procesual, evaluare ce nu a fost contestata de catre parat.

(Decizia nr. 656 /2 noiembrie 2015 - Sectia I Civila, rezumat judecator Sorin Pascu)