Daune morale solicitate de angajat, in caz de concediere si reintegrare

Autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti.

Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente (obiect, parti, cauza), ca mijloc de proba, efectul important al hotararii se manifesta pozitiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit; aceasta inseamna ca efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis, asigurand, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti, pe aceeasi chestiune litigioasa.

Prin sentinta civila nr. 267/02.12.2014, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.5914/95/2014, s-a respins exceptia autoritatii de lucru judecat.

S-a respins cererea, avand ca obiect daune morale, formulata de reclamantul P.E.C., in contradictoriu cu paratii G.I., G.A., S.E. si S.N..

Tribunalul a retinut ca prin decizia nr.306/2 iulie 2013 emisa de Complexul Energetic Oltenia SA in sistem dualist Sucursala Divizia Miniera Tg-Jiu reclamantul din cauza de fata a fost sanctionat disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca incepand cu data de 3 iulie 2013 in temeiul art. 248 lit. e, art. 61 lit. a, art. 62 alin. 2 si 3, art. 247-252 din Codul Muncii, coroborat cu prevederile art. 210 lit.2 si 206 punctele 2.2,2.12,2.19 din CCM pe anii 2013-2014, retinandu-se ca se face vinovat de instrainarea mai multor materiale din patrimoniul unitatii, manifestarea unui comportament necorespunzator, agresiv fata de salariatii din subordine, injurii aduse acestora, folosirea personalului din subordine la diferite munci acasa, in timpul programului de lucru.

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Gorj sub nr.6642/95/2013 la Sectia conflicte de munca reclamantul P.E.C. a chemat in judecata parata Complexul Energetic Oltenia SA Suc. Divizia Miniera Tg. Jiu - UMC Rosiuta - Serviciul RUA solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna anularea deciziei 306/2 iulie 2013 emisa de parata, repunerea pe functia avuta anterior, plata drepturilor banesti cuvenite pe perioada de la emiterea deciziei si pana la reintegrarea in functia avuta, suma ce va fi actualizata cu indicele de inflatie de la data platii, precum si daune morale, materiale si daune interese in suma de 400.000 lei.

Prin sentinta nr.63/2014 pronuntata de Tribunalul Gorj in data de 23 ianuarie 2014 in dosarul nr.6642/95/2013, a fost admisa contestatia formulata de acesta si s-a dispus anularea deciziei 306/2.07.2013 si reintegrarea sa pe postul avut anterior emiterii acestei decizii.

Prin decizia civila nr.1918/16 mai 2014 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosar 6642/95/2013 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de apelantul P.E.C. si Societatea Complexul Energetic Oltenia SA Suc. Divizia Miniera Tg-Jiu - UMC Rosiuta impotriva sentintei nr.63/2014 pronuntata de Tribunalul Gorj in data de 23 ianuarie 2014 in dosarul nr.6642/95/2013.

In cauza dedusa prezentei judecati, prin actiunea formulata, reclamantul P.E.C. a chemat in judecata pe paratii G.I. (inginer in calitate de director al UMC Rosiuta) G.A. (sef serviciu RUA)

S.E. (jurist) si S.N. (contrabil sef) solicitand obligarea acestora la plata sumei de 800.000 lei reprezentand daune morale aduse onoarei demnitatii sau reputatiei sale, ca urmare a emiterii deciziei nr. 306/2 iulie 2013 ce a fost semnata de parati, prin care i-a fost desfacut contractul de munca.

In litigiul ce a format obiectul dosarului nr.6642/2013 al Tribunalului Gorj reclamantul P.E.C. a solicitat obligarea Societatii Complexul Energetic Oltenia SA Suc. Divizia Miniera Tg-Jiu - UMC Rosiuta - Serviciul RUA la plata de daune morale ca urmare a desfacerii contractului de munca, iar in cauza de fata a solicitat obligarea paratilor G.I., G.A. S.E. si S.N. la plata daunelor morale aduse demnitatii sau reputatiei sale, in cuantum de 800.000 lei

Potrivit art. 431 alin. Noul Cod procedura civila, nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeasi calitate, in temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect.

Intrucat, intre litigiul solutionat prin sentinta civila nr.63/2014 pronuntata de Tribunalul Gorj in data de 23 ianuarie 2014 in dosarul nr.6642/95/2013 si litigiul de fata nu exista identitate de parti, obiect si cauza, exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de catre paratii G.A. si G.I. prin intampinare este neintemeiata si se va respinge ca atare.

Pe fondul cauzei cererea formulata de reclamantul P.E.C. impotriva paratilor G.I., G.A. S.E. si S.N., este neintemeiata, cu urmatoarea motivare ;

Prin decizia nr.306/2 iulie 2013 emisa de Complexul Energetic Oltenia SA in sistem dualist Sucursala Divizia Miniera Tg-Jiu reclamantul din cauza de fata a fost sanctionat disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca incepand cu data de 3 iulie 2013 in temeiul art. 248 lit.e, art. 61 lit. a, art. 62 alin. 2 si 3, art. 247-252 din Codul Muncii, coroborat cu prevederile art. 210 lit.2 si 206 punctele 2.2,2.12,2.19 din CCM pe anii 2013-2014.

Aceasta decizie a fost semnata de catre paratii din cauza de fata, respectiv G.I., sef unitate miniera, contabil sef S.N., sef serviciu RUA, inginer G.A. si consilier juridic S.E.

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Gorj sub nr. 6642/95/2013 la Sectia conflicte de munca reclamantul P.E.C. a chemat in judecata parata Complexul Energetic Oltenia SA Suc.

Divizia Miniera TG-Jiu - UMC Rosiuta -Serviciul RUA, solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna anularea deciziei 306/2 iulie 2013 emisa de parata, repunerea pe functia avuta anterior, plata drepturilor banesti cuvenite pe perioada de la emiterea deciziei si pana la reintegrarea in functia avuta, suma ce va fi actualizata cu indicele de inflatie de la data platii, precum si daune morale, materiale si daune interese in suma de 400.000 lei.

Prin sentinta nr.63/2014 pronuntata de Tribunalul Gorj in data de 23 ianuarie 2014 in dosarul nr.6642/95/2013, a fost admisa contestatia formulata de acesta si s-a dispus anularea deciziei 306/2.07.2013 si reintegrarea sa pe postul avut anterior emiterii acestei decizii. A fost obligata parata sa plateasca reclamantului despagubiri egale cu salariile indexate majorate si reactualizate cuvenite de la data concedierii si pana la reintegrare. Au fost respinse celelalte capete de cerere.

Impotriva sentintei 63/2014 a Tribunalului Gorj au declarat recurs contestatorul P.E.C. si intimata Societatea Complexul Energetic Oltenia SA, fiind respinse ca nefondate prin decizia 1918/16 mai 2014 pronuntata de Curtea de Apel in dosarul 6642/95/2013.

Din considerentele deciziei civile nr.1918/16 mai 2014, rezulta ca in mod corect prima instanta a respins capatul de cerere privind daunele morale, respectiv a prejudiciului moral, intrucat decizia contestata a fost anulata pentru vicii de forma, nefacandu-se dovada unui astfel de prejudiciu.

In prezenta cauza, reclamantul a chemat in judecata reprezentantii Complexului Energetic Oltenia SA -Sucursala Divizia Miniera Tg-Jiu - UMC Rosiuta, care a semnat decizia de desfacere a contractului de munca si respectiv seful unitatii miniere de cariera, I.G., contabilul sef N.S., seful de servicii RUA A.G. si consilierul juridic S.E..

Paratii din cauza de fata au actionat in calitate de reprezentanti ai Unitatii Miniere de Cariera, semnand astfel decizia de desfacere a contractului de munca privindu-l pe reclamant si nu in nume propriu.

Prin sentinta nr.63/2014 pronuntata de Tribunalul Gorj in data de 23 ianuarie 2014 in dosarul nr. 6642/95/2013, ramasa irevocabila, a fost obligata parata sa plateasca reclamantului despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate cuvenite de la data concedierii si pana la reintegrare.

Prin probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti, reclamantul nu a dovedit ca urmare desfacerii contractului de munca in baza deciziei nr. 306/2013 emisa de Societatea Complexul Energetic Oltenia SA si a semnarii acesteia de catre parati, a suferit un prejudiciu moral, cu atat mai mult cu cat decizia amintita a fost anulata pentru vicii de forma, fara a fi analizat daca reclamantul a savarsit sau nu vreuna dintre faptele retinute in sarcina sa.

Contractul de vanzare cumparare incheiat intre P.E.C., sora sa P.D. in calitate de vanzatori si P.E. si P. D. - cumparatori, autentificat sub nr.1629/8 iulie 2013 de BNP P. O., pentru apartamentul nr.15 situat in Motru, Aleea Castanului nr.1 bl. F2 sc. 3 et. 3 jud. Gorj, nu face dovada faptului ca reclamantul P.E.C. a suferit un prejudiciu moral ca urmare a emiterii deciziei nr. 306/2 iulie 2013.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin decizia nr. 1374/17 Martie 2015 pronuntata in dosar nr. 5914/95/2014, Curtea de Apel Craiova a respins apelul ca nefondat, motivand urmatoarele:

Examinand actele si lucrarile dosarului, in raport de criticile formulate de apelant si prevederile art.477-479 Noul Cod procedura civila, Curtea retine ca nu exista motive de nelegalitate si netemeinicie a sentintei atacate, prima instanta stabilind in mod corect situatia de fapt si aplicand in mod corespunzator dispozitiile legale in materie.

Astfel, reclamantul din cauza de fata a fost sanctionat disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca incepand cu data de 3 iulie 2013 in temeiul art. 248 lit.e, art. 61 lit. a, art. 62 alin. 2 si 3, art. 247-252 din Codul Muncii, coroborat cu prevederile art. 210 lit.2 si 206 punctele 2.2, 2.12, 2.19 din CCM pe anii 2013-2014, retinandu-se ca se face vinovat de instrainarea mai mult materiale din patrimoniul unitatii, manifestarea unui comportament necorespunzator, agresiv fata de salariatii din subordine, injurii aduse acestora, folosirea personalului din subordine la diferite munci acasa, in timpul programului de lucru.

Decizia de desfacere disciplinara a contractului de munca a fost atacata in instanta, reclamantul solicitand, cu acea ocazie, anularea deciziei emisa de parata, repunerea pe functia avuta anterior, plata drepturilor banesti cuvenite pe perioada de la emiterea deciziei si pana la reintegrarea in functia avuta, suma ce va fi actualizata cu indicele de inflatie de la data platii, precum si daune morale, materiale si daune interese in suma de 400.000 lei.

Prin sentinta nr.63/2014 pronuntata de Tribunalul Gorj in data de 23 ianuarie 2014 in dosarul nr.6642/95/2013, a fost admisa contestatia formulata de acesta si s-a dispus anularea deciziei si reintegrarea sa pe postul avut anterior emiterii acestei decizii; a fost obligata parata sa plateasca reclamantului despagubiri egale cu salariile indexate majorate si reactualizate cuvenite de la data concedierii si pana la reintegrare; au fost respinse celelalte capete de cerere.

Prin decizia civila nr.1918/16 mai 2014 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosar 6642/95/2013 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamant si parata impotriva acestei sentinte.

In prezenta cauza, reclamantul P.E.C. a chemat in judecata pe paratii G.I.(inginer in calitate de director al UMC Rosiuta) G.A., (sef serviciu RUA) S.E. (jurist) si S.N. (contrabil sef) solicitand obligarea acestora la plata sumei de 800.000 lei, reprezentand daune morale aduse onoarei demnitatii sau reputatiei sale, ca urmare a emiterii deciziei nr. 306/2 iulie 2013, de desfacere disciplinara a contractului de munca, ce a fost semnata de parati.

Deci, in litigiul ce a format obiectul dosarului nr.6642/2013 al Tribunalului Gorj, reclamantul P.E.C. a solicitat obligarea Societatii la plata de daune morale ca urmare a desfacerii contractului de munca, iar in cauza dedusa judecatii, a solicitat obligarea paratilor G.I., G.A. S.E. si S.N., semnatarii deciziei de desfacere a contractului de munca, la plata daunelor morale, in esenta, cu motivarea ca prin intocmirea si semnarea acelui act, decizia de desfacere a contractului de munca, acestia i-au creat un prejudiciu de imagine. Desi este vorba de acelasi obiect si cauza, nefiind indeplinita conditia triplei identitati, si cu referire la parti, respectiv, parati, in raport de prevederile art. 431 alin. Noul Cod procedura civila, in mod corect Tribunalul a respins exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de catre parati.

Insa, este relevant in solutionarea prezentei cauze, ca si in litigiul anterior, mai ales in motivarea apelului, reclamantul a invocat, in esenta, aceleasi motive pentru care angajatorul ar trebui obligat la plata daunelor morale, iar cele doua instante, de fond si apel, au respins cererea privind daunele morale si, respectiv, apelul, cu motivarea ca prejudiciul moral nu a fost dovedit, iar, pe de alta parte, decizia contestata a fost anulata pentru vicii de forma (neregularitati privind cercetarea disciplinara, cuprinsul deciziei), nefiind analizat daca reclamantul a savarsit sau nu, faptele retinute in sarcina sa.

Este relevant ce s-a invocat si ce s-a retinut in cauza anterioara, deoarece, autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti.

Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente (obiect, parti, cauza), ca mijloc de proba, efectul important al hotararii se manifesta pozitiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit; aceasta inseamna ca efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis, asigurand, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti, pe aceeasi chestiune litigioasa.

Aceasta prezumtie a lucrului judecat, opereaza si in cauza de fata, sub aspectul neacordarii daunelor morale atunci cand decizia contestata a fost anulata pentru vicii de forma (neregularitati privind cercetarea disciplinara, cuprinsul deciziei), in acest caz nefiind analizat si stabilit daca reclamantul a savarsit sau nu, faptele retinute in sarcina sa si, prin urmare, daca paratii au intocmit un inscris in mod defectuos (decizia de concediere) inserand in el invinuiri nereale la adresa reclamantului, si pe care angajatorul le-a folosit in scopul de a-l concedia, dupa cum sustine acesta, in motivarea apelului.

Pe de alta parte, paratii din cauza de fata au actionat in calitate de reprezentanti ai Unitatii Miniere de Cariera, semnand astfel decizia de desfacere a contractului de munca privindu-l pe reclamant, si nu in nume propriu, acesta fiind un argument in plus, ca, practic, este vorba de aceeasi chestiune litigioasa, rezolvata anterior, in litigiul dintre reclamant si angajatorul sau, iar, in prezenta cauza, se poarta intre reclamant si persoanele fizice care au reprezentat pe angajator cu ocazia emiterii deciziei de desfacere a contractului de munca, actul ce se invoca a fi cauza prejudiciului moral suferit de reclamant.

De asemenea, in conditiile in care nu au fost produse dovezi noi privind prejudiciul moral, fiind formulate aceleasi sustineri si aparari, ca si in cauza precedenta, si sub acest aspect se poate retine prezumtia puterii de lucru judecat.

Oricum, prima instanta a examinat cauza pe fond, retinand o situatie corecta, respectiv, ca, prin probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti, reclamantul nu a dovedit ca, urmare a desfacerii contractului de munca in baza deciziei nr. 306/2013 emisa de Societatea Complexul Energetic Oltenia SA si a semnarii acesteia de catre parati, a suferit un prejudiciu moral. Prejudiciul, ca element esential al raspunderii delictuale, consta in rezultatul, in efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savarsita de o alta persoana, iar, pentru ca prejudiciul sa fie susceptibil de reparare, se cer a fi intrunite unele conditii, si anume: sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca. Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur atat in privinta existentei, cat si in privinta posibilitatii de evaluare, nefiind susceptibil de reparare un prejudiciu eventual care este lipsit de certitudine si deci nu poate justifica acordarea de despagubiri.

Cum, in speta, astfel de dovezi privind un prejudiciu cert si intinderea acestuia, datorat unei fapte culpabile a paratilor, nu au fost produse, conditiile raspunderii pentru daune morale, nu sunt indeplinite, iar solutia de respingere a actiunii, pronuntata de prima instanta, este legala si temeinica.

Fata de considerentele expuse, nu se justifica sustinerile si criticile apelantului reclamant, ca si motive de apel - acestea vizand, in esenta, abordarea solutionarii prezentului dosar prin prisma dosarului nr. 6642/95/2013 - avand in vedere legatura ce exista intre cele doua cauze si, mai mult decat atat, instanta nu a solutionat cauza pe exceptie, ci pe fond, examinand in mod concret situatia din dosarul de fata, in limitele investirii sale, evident, prin raportare la toate imprejurarile pertinente si concludente pentru justa solutionare a cauzei.

De asemenea, in ceea ce priveste vanzarea unui apartament, de catre reclamant, in mod corect a retinut Tribunalul, ca un astfel de act de instrainare nu face dovada, prin el insusi, al vreunui prejudiciu moral suferit de reclamant, ca urmare a deciziei de concediere emisa si semnata de parati, intrucat, dupa cum s-a aratat, in acest caz, nu poate opera o prezumtie de prejudiciu moral, fiind obligatoriu a se dovedi o pierdere certa, de ordin moral, suferita de reclamant, ca urmare a actiunii paratilor, ceea ce nu este cazul in speta.
(Decizia civila nr. 1374/17Martie 2015 - Sectia I civila, rezumat judecator Paula Paun).