Cuantum daune morale, despagubirile acordate si dauna suferita  

La stabilirea nivelului despagubirilor, trebuie avute in vedere si elementele la care face trimitere art. 1371 C.civ., respectiv la situatia in care victima contribuie la cauzarea prejudiciului. Astfel, se are in vedere faptul ca victima, ea insasi sub influenta bauturilor alcoolice, fiind depistata cu o alcoolemie de 2,20 gr%, a incredintat propriul autoturism unei alte persoane aflate sub influenta alcoolului, consimtind sa fie transportat de catre acesta din urma, desi cunostea starea in care se afla.

Concluzionand si retinand inclusiv principiile de drept nationale si conventionale in materie care impun instantei sa se raporteze inclusiv la criteriul echitatii si al proportionalitatii daunei cu despagubirea acordata, consacrate, de asemenea, pe cale jurisprudentiala in materia stabilirii daunelor morale, Curtea a apreciat sa instanta de fond a apreciat corect asupra nivelului despagubirii morale datorat in cauza de catre asigurator.

Art.1371 Cod civil

imprejurarile faptice ale spetei;

Prin hotararea civila nr. 162 din 30 ianuarie 2018 Tribunalul Tulcea a admis in parte cererea de chemare in judecata promovata de reclamantii [...] si [...] in contradictoriu cu parata Societatea de Asigurare Reasigurare [...] Bucuresti si [...] si [...]. A fost obligata parata Societatea de Asigurare Reasigurare [...] la plata sumei de 30.000 lei catre reclamanta [...] si a sumei de 20.000 lei catre reclamantul [...] cu titlu de daune morale, la care se adauga dobanda legala incepand cu data ramanerii definitive a hotararii si pana la plata integrala a debitului. Totodata a fost obligata parata la plata catre reclamanti a sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. S-a respins restul pretentiilor ca neintemeiate.

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a avut in vedere ca la data de 3.11.2014, defunctul [...], in calitate de proprietar al autovehiculului cu nr. de inmatriculare [...], a incredintat acest bun defunctului [...], spre a fi condus pe drumurile publice, acesta din urma avand o imbibatie etilica de 1,60 g

^o

/oo. Deplasandu-se astfel pe DJ 229, la km 46+550 m, intr-o curba la stanga, conducatorul auto a pierdut controlul asupra directiei de mers, a patruns cu autovehiculul intr-un capat de pod, a parasit partea carosabila si a plonjat intr-un canal cu apa situat langa Lacul Babadag. Accidentul a avut ca urmare decesul conducatorului auto, [...], a proprietarului masinii, [...], care ocupa scaunul din dreapta/fata, dar si a numitului [...], ocupant al banchetei din spate. Avand in vedere decesul faptuitorului, prin Ordonanta din data de 2.04.2016 Parchetul de pe langa Judecatoria Babadag a dispus clasarea cauzei sub aspectul comiterii infractiunilor prevazute de art. 192 din Codul penal.Proprietarul autoturismul implicat in accident, defunctul Iatan Laurentiu - Marian, era beneficiar al unei polite valabile de asigurare de raspundere civila auto emisa de parata Societatea de Asigurare Reasigurare [...]

Prin actiunea pendinte, reclamantii pretind obligarea asiguratorului la plata unor daune materiale, reprezentand venituri de care ar fi beneficiat pe parcursul a 10 ani in cazul in care accidentul nu ar fi avut loc, acest eveniment diminuandu-le considerabil nivelul de trai, cat si la plata unor daune morale.

S-a retinut ca, in cauza isi gasesc aplicabilitate prevederile art. 49 alin. 2 din Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 14/2011 pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, in vigoare atat la emiterea politei de asigurare, 10.07.2014, cat si la data producerii accidentului rutier, 3.11.2014. S-a constatat asadar ca sunt fondate sustinerile formulate in aparare, cum ca daunele materiale pretinse nu sunt acoperite de polita de asigurare detinuta.

In privinta stabilirii daunelor morale pretinse, tribunalul constata incidenta in cauza si a prevederilor art. 1357 din Codul civil. Parata a recunoscut indeplinirea in cauza a conditiilor raspunderii conducatorului auto, in speta alta persoana decat asiguratul, insa a invocat si culpa victimei accidentului, care, in calitate sa de proprietar al vehiculului, l-a incredintat spre a fi condus pe drumurile publice de o persoana aflata sub influenta alcoolului si, mai mult, si-a asumat riscul de a calatori alaturi de aceasta, elemente de fapt ce rezulta din concluziile actului de finalizare a cercetarilor penale intreprinse si care nu au fost combatute de catre reclamanti.Ca atare, au fost retinute si prevederile art. 1371 alin.1din Codul civil.

Tribunalul a retinut de asemenea ca aprecierea prejudiciului moral in cauza data nu se rezuma la determinarea
„pretului"
suferintelor psihice determinate de pierderea unei persoane apropiate, precum sotul, respectiv tatal, suferinte ce sunt inestimabile, ci inseamna aprecierea multilaterala a tuturor consecintelor negative si a implicatiilor pe care le are o astfel de imprejurare in toate planurile vietii acestor urmasi. In lipsa unor criterii stiintifice, exacte, pentru evaluarea cuantumului indemnizatiilor destinate repararii unor atare prejudicii morale, determinata de incompatibilitate intre caracterul nepatrimonial al daunelor si caracterul patrimonial al despagubirii, in operatiunea de stabilire a despagubirii, instanta a tinut cont de circumstantele concrete in care sau produs consecintele daunatoare, de concursul victimei la producerea rezultatului si de achiesarea partiala la pretentii.

In consecinta, in absenta unor probe suplimentare, instanta de fond a concluzionat in sensul ca sumele propuse de catre parata au aptitudinea acoperirii consecintelor negative suferite de catre reclamanti. S-a avut in vedere astfel cererea depusa la dosar la data de 8.11.2017, cat si corespondenta electronica purtata de parti in vederea rezolvarii amiabile a litigiului, in care parata arata ca este de acord cu acordarea unor daune morale in cuantum de 30.000 lei pentru reclamanta [...], in calitatea sa de sotie supravietuitoare, si 20.000 lei pentru [...], fiul victimei accidentului.

In privinta cheltuielilor de judecata, s-a constatat ca reclamantii au obligatia de plata a sumei totale de 5.109 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru pentru care beneficiaza de inlesnirea platii in 48 de rate. Cum in termenul mentionat, respectiv prin intampinarea formulata, parata a aratat ca este de acord cu acordarea sumei de 27.000 lei pentru sotie si a sumei de 18.000 lei pentru copilul major, a fost obligata la plata sumei de 150 lei reprezentand taxa de timbru aferenta sumelor acordate peste nivelul propus prin intampinare. S-a constatat ca parata a recunoscut si pretentiile acordate, insa aceasta recunoastere a intervenit dupa primul termen de judecata, situatie in care nu mai opereaza exonerarea de la plata mentionata.

Sustinerile partilor din calea de atac
;

Impotriva acestei solutii au declarat apel reclamantii care au criticat hotararea instantei de fond din perspectiva motivelor pe care le vom expune in continuare.

Se arata ca instanta de fond a acordat daune morale in cuantum de 30.000 lei pentru sotia supravietuitoare si 20.000 lei pentru fiul supravietuitor. Considera ca aprecierea instantei este una complet eronata, prin raportare la situatia de fapt concreta, la modalitatea de evaluare a daunelor folosita de catre instanta (insa aplicata gresit in speta de fata), precum si in raport de intreaga jurisprudenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei.

In primul rand, in determinarea cuantumului prejudiciului, solicita sa se aiba in vedere ca prejudiciul moral este amplificat de situatia particulara a relatiilor afective foarte stranse dintre membrii familiei si a perioadei foarte lungi de casatorie - peste 27 de ani - ceea ce a generat suferinte mari sotiei si a copilului. De asemenea fata de varsta inaintata a apelantei [...] este putin probabil sa reuseasca sa isi refaca viata, dupa 27 de ani de casnicie in care sprijinul material si moral a fost sotul decedat. Solicita instantei sa aiba in vedere ca s-a diminuat in mod considerabil nivelul de trai al reclamantilor, din punct de vedere financiar, contribuind la agravarea traumelor suferite.

Totodata solicita sa fie avut in vedere si Ghidul pentru solutionarea daunelor morale, in care se prevede acordarea de daune similare cu cele din prezenta cauza. Sumele admise de catre instanta pentru deces sunt mai mult decat derizorii: 30.000 lei pentru sotie si de 20.000 lei pentru copil. Desi daunele morale nu pot fi cuantificate, totusi o asemenea suma nu poate fi proportionala cu prejudiciul suferit.

S-a aratat in practica faptul ca despagubirea acordata sotului supravietuitor este mai mare decat cea acordata copiilor, in cauza de fata fiind motivata de lunga convietuire a sotilor si buna intelegere a acestora, sprijinul moral pe care l-a pierdut, precum si improbabilitatea sau dificultatea ca sotul supravietuitor sa reuseasca sa isi refaca viata. Moartea a fost una violenta (dupa cum rezulta din raportul de expertiza medico-legala) si brusca, neasteptata, astfel ca a avut un impact afectiv mult mai mare (avand in vedere si varsta decedatului - aproximativ 50 de ani), intrucat evenimentul a fost unul surprinzator; de altfel, cu o ora inainte de accident, petenta a vorbit cu sotul decedat. In aceste conditii, socul este mult mai mare decat in ipoteza in care ar fi decedat in urma unei convalescente sau a unei boli incurabile, intrucat evenimentul este unul neprevazut; in cele mai multe cazuri, rudele supravietuitoare sufera un soc traumatic si isi revin dupa o perioada de timp cuprinsa intre cateva luni si cativa ani.

In al doilea rand, se sustine ca instanta de fond a diminuat in mod nelegal cuantumul daunelor morale oferite, apreciind ca exista o culpa a victimei accidentului care, desi nu se afla la volan, “si-a asumat riscul de a calatori” cu un autoturism condus de o persoana aflata sub alcoolemie. Dupa cum a retinut si Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei in mod constant (cea mai recenta decizie de acest fel datand din luna iunie 2017), este fara relevanta imprejurarea ca respectiva fapta ilicita a fost savarsita din vina, astfel ca se impune acordarea in integralitate a despagubirilor morale. Reda in acest sens Decizia nr. 1021/14.06.2017 pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei si face trimitere la mai multe hotarari judecatoresti pronuntate de instanta suprema.

De altfel, chiar instanta de fond a retinut ca „aprecierea prejudiciului moral in cauza data inseamna aprecierea multilaterala a tuturor consecintelor negative si a implicatiilor pe care le are o astfel de imprejurare in toate planurile vietii acestor urmasi” - fila 7, paragraful 8 din sentinta, insa a facut o aplicare gresita acestui rationament. Prin acordarea despagubirilor pentru prejudiciul nepatrimonial suferit, este vizata alinarea suferintei pricinuite prin vatamarea integritatii corporale a sanatatii sau a relatiilor afective ca urmare a decesului persoanelor. Despagubirile cu titlu de daune morale compenseaza banesc acest tip de prejudiciu, prejudiciul de afectiune sau de ricoseu, care consta in durerea resimtita de sotie si copii, ca urmare a decesului persoanei dragi in accidentul rutier. Prin raportare la prezenta cauza, au cuantificat daunele morale la suma de: 90.000 lei - pentru sot; 70.000 lei - pentru copil, de unde rezulta un cuantum total de: 160.000 lei.

Referitor la prejudiciile patrimoniale, acestea au fost cuantificate la suma de 40.200 lei, reprezentand veniturile de care au beneficiat in cazul in care accidentul nu ar fi avut loc, pe o perioada de 10 ani, avand in vedere ca [...] a fost casatorita cu sotul sau timp de mai bine de 27 de ani, perioada in care ambii soti au avut un venit constant. Ca urmare a accidentului, s-a diminuat considerabil nivelul de trai al apelantilor.

Referitor la plata cheltuielilor de judecata solicita instantei sa constate ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 452 alin.1 Cod proc.civ. (cum a retinut instanta de fond), intrucat parata nu a recunoscut pretentiile reclamantilor. In fapt, apelantii au solicitat plata sumei de suma de 90.000 lei - pentru sot si 70.000 lei - pentru copil, iar parata a propus suma de 27.000 lei pentru sotie si 18.000 lei pentru copil (adica un sfert din suma solicitata), astfel ca, in mod evident, nu se poate considera ca a recunoscut pretentiile.

Intimata [...] a formulat intampinare prin care a invocat exceptia netimbrarii apelului si exceptia tardivitatii declararii apelului. Pe fondul cererii a solicitat sa se constate ca instanta de fond a analizat in mod corect toate probele administrate in cauza si a avut in vedere inclusiv criteriul jurisprudentei consacrat de dispozitiile art. 50 pct.1 lit.f din Norma ASF nr.23/2014.

La termenul de judecata din 10.10.2018, instanta avand in vedere ca apelantii reclamanti au complinit cerinta timbrajului a respins exceptia netimbrarii cauzei. De asemenea, avand in vedere ca la dosarul cauzei exista dovada de comunicare a hotararii care face obiectul caii de atac, comunicare din 26 februarie 2018 iar calea de atac a fost declarata la 27.03.2018 a respins exceptia tardivitatii, ca neintemeiata, apelul fiind declarat in termen.

Aprecierile Curtii;

Apelul este nefondat si va fi respins ca atare pentru considerentele pe care le vom expune in continuare.

Motivele de critica ale hotararii instantei de fond privesc, in esenta, nivelul daunelor morale stabilite de catre instanta de fond, neacordarea daunelor materiale rezultate din scaderea veniturilor reclamantilor, precum si neacordarea cheltuielilor de judecata.

Cererea privind daunele materiale a fost inlaturata de catre instanta de fond in considerarea prevederilor art.49alin.2 lit.c din Ordinul nr. 14 din 29 noiembrie 2011 pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, in vigoare la data producerii evenimentului asigurat (03.11.2014).

In raport de aceste prevederi s-a retinut ca in caz de deces (situatia din speta), la stabilirea despagubirilor se au in vedere ,,veniturile nete nerealizate si alte eventuale cheltuieli rezultate in perioada de la data producerii accidentului si pana la data decesului”, daca acestea au fost cauzate de producerea accidentului. Cu alte cuvinte, veniturile nerealizate calculate dupa data decesului nu intra sub incidenta riscului asigurat de polita de raspundere civila auto obligatorie.

Apelantul nu a dezvoltat aparari pe acest aspect, al legii aplicabile la momentul producerii riscului asigurat si nici nu a contrazis in vreun fel motivarea instantei de fond. Sigurul sau motiv de critica a fost circumscris imprejurarii ca veniturile sotiei s-au diminuat in mod considerabil, ducand la reducerea nivelului de trai al sotiei.

Retinand aspectele anterior mentionate referitoare la intinderea politei de asigurare, Curtea va inlatura motivele de critica referitoare la neacordarea daunelor materiale.

Cat priveste daunele morale stabilite de catre instanta de fond in sarcina intimatei parate, Curtea apreciaza ca acestea sunt stabilite intr-un cuantum rezonabil.

Este incontestabil faptul ca accidentul soldat cu decesul sotului, respectiv tatalui reclamantilor a rupt echilibrul vietii de familie a acestora, creand un prejudiciu a carei reparare se impune in speta de fata.

In esenta, apelantii au sustinut motivarea acordarii acestora in cuantumul majorat aratat prin raportare la viata de familie indelungata a reclamantei cu sotul defunct, la lipsa sprijinului material si moral, a intervenitii intempestive a decesului si a violentei mortii defunctului. Curtea observa ca apelantii nu au indicat criterii concrete in raport cu fiul defunctului, mai precis in ce maniera s-a produs schimbarea vietii sale sa dupa accidentul tatalui sau si de ce anume valori afective a fost lipsit dupa acest eveniment.

In legatura cu cuantumul acestei compensatii, Curtea invedereaza ca operatiunea de cuantificarea nu este rezultatul unui cumul aritmetic ca in cazul prejudiciului material, ci se face in functie de durata atingerii aduse vietii persoanei sau a restrangerii drepturilor anterior mentionate suportate, precum si de consecintele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui supus restrangerii. Cuantificarea prejudiciului moral este rezultatul aprecierii de catre judecator, in fiecare caz in parte. Aceasta apreciere priveste aplicarea criteriilor referitoare la consecintele negative, certe, insa nu palpabile si nici identice, suferite de cel in cauza in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.

Analizand aceste aspecte teoretice in raport de sustinerile apelantilor si de materialul probator administrat in cauza, se va retine ca la data intervenirii evenimentului, victima se afla departe de familia sa, intr-o alta localitate, consumand bauturi alcoolice, la un moment al zilei(orele 20.00) in care acesta ar fi trebuit sa se alature familiei sale. Aceasta imprejurare coroborata cu lipsa altor elemente probatorii referitoare la viata de familie a victimei, nu pot contura imaginea unei vieti de familie afective satisfacatoare a carui sfarsit sa releve suferinte adanci si o trauma exacerbata.

Socul in sine cauzat de pierderea sotului nu trebuie sa acorde in mod automat dreptul reclamantilor la despagubire pentru daune morale. Aceasta inseamna ca suferinta trebuie sa depaseasca in mod considerabil nivelul disconfortului obisnuit intr-o situatie similara, ceea ce nu sa dovedit in speta. Tot astfel, nu au fost dovedite nici legaturile personale, afective dintre cei doi soti sau dintre tata si fiu, calitatea si intensitatea acestora. Desi existenta unor legaturi afective intre victima si sotul supravietuitor ori rudele acestuia(fiul in cazul pendinte) se prezuma, intensitatea acestora, nivelul lor mai ridicat trebuie dovedit, nefiind suficient numai sa fie afirmat.

Curtea reaminteste ca in jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a afirmat in mod constant ca prin marimea ei, suma de bani acordata cu titlu de daune morale nu trebuie sa devina o sursa de imbogatire pentru victima, dar nici sa aiba numai un caracter pur simbolic, ci ea trebuie sa reprezinte doar atat cat este necesar pentru a-i usura ori compensa, in masura posibila, suferintele pe care le-a indurat sau eventual mai trebuie sa le indure.

Despagubirea baneasca pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial fiind, prin insasi destinatia ei - aceea de a usura situatia persoanei lezate, de a-i acorda o satisfactie - o categorie juridica cu caracter special, ea nu trebuie acordata intr-un cuantum simbolic datorita imposibilitatii, cu totul firesti, de stabilire a unei concordante valorice exacte intre cuantumul sau si gravitatea prejudiciului la a carui reparare este destinata sa contribuie. Ea nu poate fi acordata intr-un cuantum simbolic nici pe considerentul ca, acordata intr-un cuantum mare, ar putea constitui o sursa de imbogatire fara temei legitim pentru terta persoana pagubita, deoarece cuantumul daunelor morale acordate de instanta nu se stabileste arbitrar, ci el trebuie sa fie rezultatul unei analize atente a imprejurarilor concrete ale cauzei (intensitatea si durata suferintelor psihice incercate de terta persoana pagubita, determinate de gravitatea pierderii suferite in contextul situatiei sale concrete - viata de familie, relatiile sociale si afective, capacitatea de a se bucura de viata si altele asemenea), deci a unor elemente obiective, care inlatura posibilitatea ca despagubirea baneasca acordata sa constituie un mijloc imoral de imbogatire a victimei.

Pentru a-si pastra caracterul de „satisfactie echitabila”, daunele morale trebuie acordate intr- un cuantum care sa nu le deturneze de la scopul si finalitatea prevazute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust, fara justificare cauzala in prejudiciul suferit si consecintele acestuia. Ca atare, despagubirile acordate trebuie sa pastreze un raport rezonabil de proportionalitate cu dauna suferita, in scopul asigurarii unei juste compensatii a suferintelor pe care le-au indurat sau eventual mai trebuie sa le indure tertele persoane pagubite.

La stabilirea nivelului despagubirilor, trebuie avute in vedere si elementele la care face trimitere art. 1371 C.civ., respectiv la situatia in care victima contribuie la cauzarea prejudiciului. Astfel, se are in vedere faptul ca victima, ea insasi sub influenta bauturilor alcoolice, fiind depistata cu o alcoolemie de 2,20 gr%, a incredintat propriul autoturism unei alte persoane aflate sub influenta alcoolului, consimtind sa fie transportat de catre acesta din urma, desi cunostea starea in care se afla.

Concluzionand si retinand inclusiv principiile de drept nationale si conventionale in materie care impun instantei sa se raporteze inclusiv la criteriul echitatii si al proportionalitatii daunei cu despagubirea acordata, consacrate, de asemenea, pe cale jurisprudentiala in materia stabilirii daunelor morale, Curtea va aprecia sa instanta de fond a apreciat corect asupra nivelului despagubirii morale datorat in cauza de catre asigurator, motivele de critica fiind neintemeiate sub acest aspect.

Cat priveste acordarea cheltuielilor de judecata, Curtea va retine ca fiind corect rationamentul instantei de fond referitor la recunoasterea pretentiilor din partea asiguratorului. Obiectul cererii de chemare in judecata este constituit de obligarea paratului la despagubiri. Sub acest aspect parata a recunoscut obligatia sa de plata, chestiunea cuantumului fiind cea aflata in divergenta intre parti. In raport de aceasta imprejurare instanta de fond a restituit cheltuielile efectuate pentru suma acordata peste ceea ce s-a recunoscut. Drept urmare, sunt nefondate si criticile referitoare la acest aspect.

Cu aceste considerente, instanta de apel va respinge ca nefondat apelul, cu consecinta mentinerii solutiei instantei de fond ca temeinica si legala.

Decizia civila nr. 167/C/24.10.2018 Judecator redactor Mihaela Cristina Mocanu