Constructie edificata cu incalcarea autorizatiei de construire

 

 

Raportul de drept civil ce isi are izvorul in dispozitiile art. 482 - 492 Cod civil (1864) si vizeaza in speta situatia proprietarului care edifica pe terenul sau si cu materiale proprietate personala o constructie nu poate fi echivalat raportului de drept administrativ ce isi are izvorul in Legea 50/1991; existenta sau inexistenta autorizatiei de construire vizeaza un raport de drept administrativ, cu reglementari si consecinte speciale, fara a se aduce atingere raportului de drept civil ce se naste in temeiul accesiunii imobiliare intre proprietarul terenului si constructorul lucrarii.

Textul art. 482 Cod civil (1864) care consacra ideea de accesiune in cel mai larg sens al ei, incluzand atat accesiunea prin producere, cat si accesiunea prin unire sau incorporare a fost interpretat ca temei al unei prezumtii de proprietate decurgand din relatia de la accesoriu la principal care este stabilita intre doua lucruri.

Nerespectarea autorizatiei de construire da dreptul autoritatii care este prevazuta de lege cu atributii in supravegherea respectarii regimului si sigurantei in constructii sa solicite desfiintarea constructiilor realizate nelegal (art. 22 din Legea nr.50/1991) sau intrarea proprietarului constructiei in legalitate, prin obtinerea avizelor si autorizatiilor legale, cum este cazul in speta.

Proprietarul constructiei nu are un drept de optiune intre procedura de obtinere a autorizatiei legale conform Legii nr.50/1991 si actiunea in constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra constructiei pe calea accesiunii imobiliare artificiale, acest mod de dobandire a dreptului de proprietate reglementat de Codul Civil nefiind conceput ca un mijloc de eludare a Legii nr.50/1991, care reglementeaza regimul si siguranta in constructii.

Legea nr. 50/1991 Art. 492 - 494 Cod civil (1864) Legea nr. 7/1996

Prin cererea inregistrata pe rolul Judetului Mangalia sub nr. 2144/254/2015 reclamantul [...] si [...] au solicitat instantei, ca in contradictie cu paratul Municipiului Mangalia, prin Primar sa constate ca au devenit proprietarii lucrarilor de constructii, respectiv locuinta D+P+1E+M, prin efectul accesiunii imobiliare artificiale.

In motivarea in fapt a cererii, au aratat ca prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. [...]/3.04.1996 au cumparat imobilul situat in municipiul Mangalia, [...], jud. Constanta, compus din teren in suprafata de 261,50 mp, pe care se afla o constructie cu destinatia de garaj in suprafata de 27,47 mp, insa din masuratori a rezultat suprafata de 338,64 mp.

Au aratat ca in anul 2005 au solicitat Primariei municipiului Mangalia emiterea unui certificat de urbanism, in vederea intocmirii documentatiei tehnice pentru construirea unei locuinte P+1, fiind emis in acest sens certificatul de urbanism nr. .. ./26.07.2005, iar ulterior a fost emisa si autorizatia de construire nr. ./20.03.2006.

In continuare, reclamantii au aratat ca nu au mai fost respectate prevederile proiectului in baza caruia a fost emisa autorizatia de construire, realizandu-se o constructie compusa din demisol+parter+1 etaj+mansarda, fara respectarea legislatiei in domeniu in vigoare la acea data. In urma unui control efectuat la data de 30.01.2009, reclamantii au fost sanctionati contraventional cu suma de 1.000 lei, dispunandu-se, totodata, intrarea in legalitate in termen de 6 luni.

Astfel, in vederea intrarii in legalitate cu mansardarea constructiei si modificarea proiectului cu demisol conform procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. [...]/22, reclamantii au solicitat Primariei Mangalia la data de 09.03.2009 emiterea unui nou certificat de urbanism pentru obtinerea avizelor necesare in vederea modificarii proiectului tehnic, insa prin adresa nr. 49200/18.03.2009 li s-a comunicat ca nu se poate elibera un nou certificat de urbanism, deoarece constructia realizata nu corespunde cu documentatia ce a stat la baza emiterii autorizatiei de construire nr. [...]/20.03.2006, iar durata de executie a lucrarilor a expirat.

In aceasta situatie, reclamantii au apreciat ca singura modalitate prin care poate fi rezolvata situatia, prin dobandirea „de jure” a proprietatii asupra constructiei in litigiu, o constituie invocarea accesiunii imobiliare artificiale.

Intrucat momentul epuizarii faptului juridic al edificarii constructiilor nea izate a avut loc inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.287/2009, sunt aplicabile textele din vechiul cod civil, respectiv art.482, 489 si 492 C.civ.

In sustinerea cererii, au atasat urmatoarele inscrisuri: contract de vanzare cumparare autentificat sub nr.[...]/3.04.1996, plan de situatie, plan de amplasament si delimitare a bunului imobil, fisa bunului imobil, incheierea OCPI Constanta nr. [...]/20.07.2007 si extrase de carte funciara pentru informare din 23.07.2007 si din 23.06.2015, certificat de urbanism nr. [...]/26.07.2005, autorizatie de construire nr.[...]/20.03.2006, proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. [...]/22/30.01.2009, chitanta de plata a amenzii contraventionale de 1.000 lei, adresa Primariei municipiului Mangalia nr.49200/18.03.2009, certificat de atestare fiscala pentru persoane fizice.

Prin intampinare, paratul Municipiul Mangalia a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a avocatului care a semnat cererea de chemare in judecata in numele reclamantilor si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. In motivarea acesteia din urma, paratul a aratat ca obiectul cererii de fata il reprezinta constatarea dreptului de proprietate asupra unei constructii edificate pe un teren proprietate privata si nu exista niciun considerent in materie civila care sa fundamenteze chemarea in judecata a unitatii administrativ-teritoriale pe raza careia se afla situat imobilul. Disp. art.492 C.civ. 1864 instituie in favoarea proprietarului terenului o prezumtie relativa de proprietate asupra constructiilor edificate pe teren, prezumtie ce poate fi insa combatuta, in sensul dovedirii, prin orice mijloc de proba, de catre un tert, a faptului ca el este proprietarul constructiilor edificate, iar nu proprietarul terenului. Or, municipiul Mangalia nu are cum sa dovedeasca contrariul, respectiv ca acea constructie ar fi proprietatea sa, in baza ratiunii care justifica aprecierea regimului juridic al terenului (respectiv, cel de proprietate privata a unei persoane particulare si nu domeniul public si/sau privat al municipiului).

Daca se va trece peste aceste exceptii, paratul a solicitat respingerea cererii ca nefondata. A sustinut ca reclamantii aveau posibilitatea sa fructifice institutia modificarii temei de proiectare (in temeiul disp. art.7 alin.15 din Legea nr.50/1991 si cu aplicarea art.66 din Normele metodologice din anul 2009), astfel cum este aceasta definita in anexa nr.2 a Legii nr.50/1991 referitoare la „definirea unor termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii”, insa au preferat sa continue construirea in mod abuziv, cu infrangerea legislatiei specifice in domeniu. Prin faptul ca au actionat cu rea- credinta, au ajuns in situatia de a nu-si putea inscrie in cartea funciara constructia, nedetinand un act in sensul art.24 alin.3 din Legea nr.7/1996.

Prin sentinta civila nr. 3143/25.11.2015, Tribunalul Constanta a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii de reprezentant a aparatorului reclamantilor.

S-a admis ca fondata exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului Municipiul Mangalia prin Primar si s-a respins actiunea reclamantului ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

A retinut Tribunalul Constanta ca in cadrul actiunii prin care se cere a se constata dobandirea dreptului de proprietate ca efect al succesiunii imobiliare artificiale nu poate avea legitimare procesuala pasiva decat proprietarul, respectiv fostul proprietar al terenului, iar nu persoana care nu are niciun raport cu acesta si nici nu pretinde vreun drept asupra terenului acesta si nici nu pretinde vreun drept asupra terenului.

Constatarea dreptului de proprietate al reclamantului nu poate avea consecinte pe planul raporturilor de natura administrativa legate de obtinerea unei autorizatii pentru efectuarea lucrarilor de construire, pentru a se justifica in acest fel chemarea in judecata a paratului, iar imprejurarea conform careia reclamantii au fost sanctionati pentru realizarea unei constructii fara autorizatii legale, cu incalcarea legilor in materie, nu confera calitate procesuala pasiva autoritatilor administratiei publice in actiunea ce are ca obiect succesiunea imobiliara artificiala, nefiind contestata imprejurarea ca reclamantii au edificat o constructie fara autorizatie pe terenul proprietatea lor.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal au declarat apel reclamantii [...] si [...] care au criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte.

1. Sub aspectul calitatii procesuale pasive a intimatului parat Municipiul Mangalia prin Primar, prima instanta trebuia sa aiba in vedere faptul ca dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliara artificiala implica pe de o parte indeplinirea anumitor conditii impuse de art. 492 sau art.494 Codul Civil, iar pe de alta parte existenta unor impedimente legale in acest sens.

Prin urmare, calitate procesuala pasiva intr-o actiune in constatarea dreptului de proprietate pe calea accesiunii imobiliare artificiale au atat cei care pot invoca in favoarea lor, prezumtia instituita de art. 492 din Codul de Procedura Civila (autorul reclamant, fost proprietar al terenului), dar si cei care, prin invocarea unor impedimente legale sau de alta natura, pot impiedica constatarea dobandirii dreptului de proprietate de catre cel care formuleaza cererea in acest sens.

Paratul Municipiul Mangalia prin Primar se incadreaza in aceasta ultima categorie, in calitatea de autoritate publica, atat ca detinator al patrimoniului imobiliar la nivelul unitatii administrativ teritoriale, potrivit prevederilor art. 4 din Legea 213-1998 si art. 21 din Legea 215-2001, cat si ca autoritate investita cu atributii in domeniul autorizarii constructiilor conform art. 4 din Legea nr. 501991 republicata.

Aceasta calitate, sustin apelantii, este suficienta pentru a justifica legitimarea procesuala pasiva a intimatului parat si in ipoteza in care acesta nu invoca niciun drept asupra terenului sau constructiei, intrucat neindeplinirea cerintelor legale de autorizare este suficienta pentru a realiza calea necontencioasa a dobandirii dreptului de proprietate prin valorificarea faptului construirii.

Astfel, reclamantii apelanti urmaresc recunoasterea dreptului de proprietate asupra constructiei, respectiv punerea in acord a situatiei de fapt cu cea de drept, or, valorificarea acestui fapt generator de efecte juridice nu se poate realiza pe calea recunoasterii necontencioase stabilite de art. 17, intrucat exista un impediment legal si anume art. 37 alin 5 din Legea nr. 50/1991, republicata potrivit careia: „
constructiile executate fara autorizatie de construire nu pot fi intabulate in cartea funciara
’.

Apreciaza apelantii ca neavand deschisa procedura gratioasa, reclamantilor apelanti trebuie sa li se asigure posibilitatea recunoasterii dreptului lor prin intermediul justitiei, iar aceasta hotarare trebuie sa fie opozabila intimatilor parati, in considerarea calitatii mentionate.

2. Hotararea este in egala masura criticabila si raportat la faptul ca actiunea dedusa judecatii rezinta o actiune in constatare - interogatorie, prin care reclamantii au actionat in judecata Municipiul Mangalia prin Primar, pentru ca acesta este singurul care ar putea contesta vreun drept de proprietate asupra constructiei, in conditiile in care reclamantii in calitate de proprietari ai terenului sunt prezumati proprietari, in temeiul art. 492 Cod civil.

Aspectele de ordin formal legate de inexistenta autorizatiei de construire sau de respectarea acesteia, nu pot obstructiona sau limita dreptul de proprietate al reclamantilor, dupa cum constatarea dreptului de proprietate al lor nu poate avea consecinte pe planul raporturilor de natura administrativa legate de inexistenta autorizatiei, pentru a se putea afirma ca acestia au tins pe calea actiunii de fata, sa eludeze prevederile art. 1 sau art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1990.

Dimpotriva, legitimarea calitatii de proprietar al constructiilor de pe teren, a proprietarului unui teren, ar putea, in general apreciind, sa antreneze in lipsa autorizatiei si cu respectarea dispozitiilor legale, raspunderea contraventionala a acestuia pentru lipsa autorizatiei de constructie.

Se apreciaza ca justificarea calitatii procesuale pasive a intimatului parat Municipiul Mangalia prin Primar, trebuie realizata si prin raportare la dispozitiile Legii nr. 215/2001. Ca atare, aspectul nedovedirii in cauza, a dreptului de proprietate al paratei intimate, asupra materialelor folosite la constructia edificata pe terenul reclamantilor apelanti, sau asupra terenului acestora, nu este de natura singur, sa infirme calitatea procesuala pasiva a paratei.

De asemenea, instanta de fond ar fi trebuit sa tina cont si de interesul reclamantilor de a face opozabil dreptul lor de proprietate, municipiului Mangalia prin primar, atat in temeiul Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, cat si in considerarea atributiilor sale in materie fiscala si de evidenta a proprietatii imobiliare.

Un alt motiv retinut de catre instanta de fond in considerentele sentintei civile apelate si avut in vedere la admiterea exceptiei consta in faptul ca existenta autorizatiei de construire este una impusa de lege, iar autoritatea administrativa este indreptatita sa solicite desfiintarea constructiilor realizate nelegal.

Acest aspect nu poate fi primit asa cum s-a aratat, reclamantii apelanti au facut demersurile necesare in vederea intrarii in legalitate in conformitate cu prevederile Legii 50/1991, insa autoritatea locala, desi a uzat de procedura contraventionala sanctionand nelegalitatea realizarii constructiilor prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. [...]/22, si punand in vedere acestora sa intre in legalitate in termen de 6 luni, ulterior prin adresa nr. 49200 din 18.03.2009, a refuzat emiterea certificatului de urbanism solicitat pentru obtinerea avizelor necesare intrarii in legalitate motivand faptul ca constructia realizata nu corespunde cu documentatia ce a stat la baza emiterii autorizatiei de construire nr. [...] din 20.03.2006 si ca durata de executie a lucrarilor a expirat, sens in care nu se poate elibera un nou certificat de urbanism.

Ori, in aceste conditii, aspectul retinut privind uzarea de procedura aferenta art. 492 si urmatoarele Cod civil pentru eludarea prevederilor art. 1 din Legea 50/1991 referitor la edificarea doar autorizata a constructiilor, nu poate fi primita deoarece dreptul de proprietate este constituit inclusiv asupra unor bunuri care nu indeplinesc cerintele legale subsumate regimului lor juridic.

Prin intampinare Municipiul Mangalia a solicitat respingerea apelului reclamantilor, ca nefondat.

A sustinut intimatul parat ca in mod judicios prima instanta a statuat ca in cadrul actiunii prin care se cere a se constata dobandirea dreptului de proprietate ca efect al accesiunii imobiliare artificiale nu poate avea legitimare procesuala pasiva decat proprietarul, respectiv fostul proprietar al terenului, unitatea administrativ teritoriala neavand nici un raport juridic de drept civil cu reclamantii, in referire la terenul pe care s-a edificat constructia.

In ceea ce priveste conditiile in care s-a edificat constructia, respectiv incalcarea autorizatiei de construire nr.[...]/20.03.2006 care viza o locuinta P+1 Etaj s-a aratat ca UAT Mangalia nu are niciun fel de atributii in procedura de eliberare a autorizatiei de construire sau de sanctionare a contraventiilor reglementate de Legea 50/1991, aceste atributii revenind exclusiv primarului, autoritate nominalizata expres in legea speciala privind regimul juridic si siguranta in constructii.

Arata intimata UAT Mangalia ca raporturile juridice ce se nasc in cadrul aplicarii Legii 50/1991 sunt raporturi administrative, ce nu confera constructorilor care au edificat fara autorizatie de construire un drept de proprietate prin accesiune, in raport cu unitatea administrativ teritoriala, ci impune acestora obligatia de a se conforma celor dispuse prin Procesul Verbal de contraventie sub sanctiunea demolarii constructiilor neautorizate.

Reclamantii din prezenta cauza desi au platit amenda contraventionala nu au luat si masurile dispuse pentru intrarea in legalitate conform Legii nr. 50/1991 si art. 59-66 din Normele Metodologice de punere in aplicare a Legii nr. 50/1991.

Analizand legalitatea hotararii Tribunalului Constanta in raport cu criticile apelantilor reclamanti, Curtea constata ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Reclamantii au dedus judecatii, in contradictoriu cu paratul Municipiul Mangalia prin Primar o actiune in constatarea dreptului de proprietate asupra constructiei realizata la adresa din Mangalia, [...], pe terenul in suprafata de 261,50 mp (din masuratori 338,64 mp) proprietatea reclamantilor, drept dobandit prin accesiune imobiliara artificiala, sustinand ca se afla in imposibilitatea de a-si intabula aceasta constructie, intrucat a fost realizata cu incalcarea autorizatiei de construire nr. [...]/20.03.2006 emisa de Primarul Municipiul Mangalia.

Conform dispozitiilor art.30 din Noul Cod de Procedura Civila, ”
Oricine are o pretentie impotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei alte situatii juridice are dreptul sa faca o cerere inaintea instantei competentei
”

Actiunea civila reprezinta ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protectia juridica a drepturilor subiective si a situatiilor juridice ocrotite de lege. Cele patru conditii generale de exercitare a actiunii civile sunt afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuala si calitatea procesuala.

Reclamantul fiind cel care porneste actiunea, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemat-o in judecata, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa.

Art. 36 din Noul cod de Procedura Civila prevede „Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Din situatia de fapt precum si din inscrisurile existente la dosar, rezulta ca paratul Municipiul Mangalia nu se afla intr-un raport juridic de drept civil cu reclamantii; Municipiul Mangalia nu a inteles sa conteste niciodata dreptul de proprietate al reclamantilor cu privire la terenul situat in Mangalia, [...], in suprafata de 261,50 mp (338,64 mp din masuratori) dobandit de reclamanti in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. [...]/03.04.1996 de BNP [...] si intabulat pe numele reclamantilor, si nici imprejurarea ca reclamantii au realizat pe propria cheltuiala pe acest teren o constructie cu nerespectarea prevederilor Legii 50/1991 republicata, privitoare la regimul autorizarii constructiilor, organele abilitate prin acest act normativ, respectiv Primarul Municipiului Mangalia a dispus sanctionarea contraventionala a reclamantilor si intrarea in legalitate, conform procedurii Legii 50/1991.

Asa cum corect a retinut Tribunalul Constanta, raportul de drept civil ce isi are izvorul in dispozitiile art. 482 - 492 Cod civil (1864) si vizeaza in speta situatia proprietarului care edifica pe terenul sau si cu materiale proprietate personala o constructie nu poate fi echivalat raportului de drept administrativ ce isi are izvorul in Legea 50/1991; existenta sau inexistenta autorizatiei de construire vizeaza un raport de drept administrativ, cu reglementari si consecinte speciale, fara a se aduce atingere raportului de drept civil ce se naste in temeiul accesiunii imobiliare intre proprietarul terenului si constructorul lucrarii.

Textul art. 482 Cod civil (1864) care consacra ideea de accesiune in cel mai larg sens al ei, incluzand atat accesiunea prin producere, cat si accesiunea prin unire sau incorporare a fost interpretat ca temei al unei prezumtii de proprietate decurgand din relatia de la accesoriu la principal care este stabilita intre doua lucruri.

Acest text legal are o dubla dimensiune: pe de o parte, el reglementeaza faptul material al accesiunii si efectul dobanditor de proprietate al acestuia, pe de alta parte, el instituie o prezumtie de proprietate asupra lucrului accesoriu in favoarea proprietarului lucrului principal. Sub acest ultim aspect, se pleaca de la legatura de la accesoriu la principal sau incorporarii si se trage concluzia ca proprietarul lucrului principal este si proprietarul lucrului accesoriu.

Astfel se intampla in cazul reglementat de art. 492 Cod civil.

Conform acestor dispozitii legale „Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant pe cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra.”

Acest ultim text, prin sintagma finala „pana ce se dovedeste din contra” este insa si o introducere la dispozitiile art. 493 si 494 Cod civil, care reglementeaza situatiile in care poate fi rasturnata prezumtia conform careia proprietarul terenului a construit pe cheltuiala sa.

Daca sunt intrunite elementele de fapt care configureaza ipotezele reglementate prin dispozitiile cuprinse in art. 493 si 494 Cod civil, este rasturnata insa nu numai prezumtia ca lucrarea a fost efectuata pe cheltuiala proprietarului, ci si prezumtia de proprietate; dar chiar daca proprietarul terenului nu mai beneficiaza de aceasta prezumtie, dupa ce s-a facut dovada uneia sau alteia dintre ipotezele reglementate de aceste dispozitii legale (proprietarul terenului face el insusi constructii cu materiale straine - art.493 Cod civil si ipoteza in care o persoana face asemenea lucrari cu materialele sale pe terenul altuia) el poate face dovada ca si-a exercitat dreptul de accesiune, devenind astfel si proprietarul lucrarii. Mai mult, aceste dispozitii pun in lumina semnificatia juridica a accesiunii ca mod de dobandire a proprietatii asupra lucrului accesoriu (cladirea) de catre proprietarul lucrului principal (teren).

Efectul achizitiv de proprietate nu este reglementat prin dispozitiile art. 492 Cod civil, ci prin prevederile art. 493 si 494 Cod civil - respectiv in ipoteza in care proprietarul terenului face el insusi constructii, plantatii sau lucrari cu materiale straine (art. 493 Cod civil) si ipoteza in care o persoana face asemenea lucrari cu materialele sale pe terenul care constituie obiectul dreptului de proprietate al altei persoane (art.494 Codul Civil de la 1864).

In aceste ipoteze materialele sunt incorporate in teren, iar in masura in care opereaza efectul achizitiv de proprietate al accesiunii, proprietarul terenului trebuie sa plateasca o indemnizatie proprietarului materialelor sau autorului lucrarii.

In speta, in mod judicios a retinut prima instanta, nu ne regasim in niciuna dintre ipotezele reglementate de dispozitiile art. 493 si 494 Cod civil, Municipiul Mangalia, chemat in judecata de catre reclamanti, in cadrul actiunii in constatarea dobandirii de catre reclamanti a dreptului de proprietate prin accesiune, in temeiul prezumtiei de proprietate reglementata de disp. art. 492 Cod civil, neintelegand sa conteste dreptul de proprietate al reclamantilor asupra terenului pe care s-a edificat constructia si nici imprejurarea ca reclamantii au o constructie pe terenul situat in Mangalia, [...], dobandit de reclamanti in temeiul contractului de vanzare-cumparare nr. [...] din 03.04.1996 autentificat de BNP [...].

Prezenta actiune nu intruneste nici conditiile unei actiuni in constatare cu caracter interogativ (actiune interogatorie), definita ca actiunea prin care titularul unui drept cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul pentru a se lua act daca aceasta recunoaste sau nu dreptul reclamantului.

Altfel spus, actiunea in constatare provocatorie sau interogatorie reprezinta acea actiune prin care o persoana care ridica public pretentii cu privire la dreptul unei alte persoane este invitata sa isi valorifice pretentiile afirmate.

Aceasta persoana este provocata astfel sa isi valorifice pretentiile, respectiv sa isi dovedeasca dreptul, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invoca, daca nu si-l demonstreaza.

Ca exemplul clasic al unei astfel de actiuni, literatura juridica aminteste actiunea introdusa de mostenitorii legali, care vrand sa intre in posesia bunurilor mostenirii, nu stiu daca paratul, care se pretinde legatar universal, isi intemeiaza pretentiile pe existenta unui testament lasat de defunct.

Printr-o actiune interogatorie, mostenitorii legali pot cere ca paratul sa fie obligat sa exhibeze un testament. In speta, unitatea administrativ-teritoriala - Municipiul Mangalia nu a ridicat pretentii cu privire la imobilul situat in Mangalia, [...], compus din teren si constructie, respectiv nu a contestat dreptul de proprietate al reclamantilor asupra acestui imobil, intre parti neexistand nici un raport juridic de drept civil.

Imprejurarea potrivit cu care reclamantii, dupa edificarea constructiei cu materialele proprii si pe propriul teren, au fost sanctionati contraventional pentru nerespectarea dispozitiilor Legii nr.50/1991 republicata de catre Primarul Municipiului Constanta nu confera unitatii administrativ teritoriale calitate procesual pasiva in actiunea dedusa judecatii, raportul de drept administrativ interfereaza cu cel civil, fara a exista identitate intre acestea, si fara a determina dobandirea de catre Municipiul Mangalia a unei calitati procesuale pasive intr-o actiune in constatarea dreptului de proprietate al reclamantilor asupra constructiei realizata pe terenul proprietatea acestora.

Constatarea dreptului de proprietate al reclamantilor asupra constructiei nu poate avea consecinte pe planul raporturilor de natura administrativa legate de obtinerea unei autorizatii pentru efectuarea lucrarilor de construire a locuintei D+P+E+M, pentru a se justifica in acest fel chemarea in judecata a paratului.

Conditia existentei autorizatiei de construire, si implicit respectarea acesteia, este una impusa de legea speciala in materie, respectiv de art.1 din Legea nr.50/1991, republicata, si in lipsa acestei autorizatii, autoritatea prevazuta de lege cu atributii in supravegherea respectarii regimului si a sigurantei in constructii este indrituita prin lege sa solicite desfiintarea constructiilor realizate nelegal, conform art. 32 alin.(1) din Legea nr. 50/1991 sau, dupa caz, intrarea in legalitate.

Curtea Constitutionala, analizand conformitatea acestor dispozitii legale cu dispozitiile Constitutiei Romaniei (art. 44) referitoare la garantarea dreptului de proprietate a retinut ca acestea sunt constitutionale, prin demolarea unei constructii nelegal executate neaducandu-se atingere dreptului de proprietate privata care trebuie exercitat in limitele stabilite prin lege (Decizia nr. 159/28.02.2006 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 270/24.03.2006).

Potrivit art. 44 din Constitutie limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, iar alin.(7) al art. (44) prevede ca dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

De asemenea, din jurisprudenta CEDO rezulta ca dreptul de proprietate nu este unul absolut, ci comporta unele limitari care trebuie sa pastreze un echilibru intre interesul general si interesul privat al cetatenilor (CEDO, Cauza Spovrong si Lemnroth contra Suediei, din 1982, C. Brumarescu contra Romaniei, 1999).

Prin urmare, unitatea administrativ-teritoriala - Municipiul Mangalia nu a contestat niciodata dreptul de proprietate al reclamantilor asupra terenului intravilan situat la adresa din Mangalia, [...] si nici dreptul reclamantilor de a edifica o constructie pe acest teren. Acest ultim drept este insa supus unor proceduri de autorizare, prevazute de Legea nr. 50/1991, intre proprietarul lucrarii si autoritatea publica prevazuta de Legea nr. 50/1991 cu atributii in domeniul eliberarii autorizatiilor de construire si in urmarirea respectarii acestora, luand nastere raporturi juridice de drept administrativ, guvernate de norme speciale si supuse unor sanctiuni specifice dreptului administrativ, total distincte de raporturile juridice de drept civil nascute din accesiunea imobiliara artificiala, astfel cum e reglementat acest mod de dobandire a dreptului de proprietate de dispozitiile art. 492 si urm. Cod civil (1865).

Nerespectarea autorizatiei de construire da dreptul autoritatii care este prevazuta de lege cu atributii in supravegherea respectarii regimului si sigurantei in constructii sa solicite desfiintarea constructiilor realizate nelegal (art. 22 din Legea nr.50/1991) sau intrarea proprietarului constructiei in legalitate, prin obtinerea avizelor si autorizatiilor legale, cum este cazul in speta.

Proprietarul constructiei nu are un drept de optiune intre procedura de obtinere a autorizatiei legale conform Legii nr.50/1991 si actiunea in constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra constructiei pe calea accesiunii imobiliare artificiale, acest mod de dobandire a dreptului de proprietate reglementat de Codul Civil nefiind conceput ca un mijloc de eludare a Legii nr. 50/1991, care reglementeaza regimul si siguranta in constructii.

Prin urmare, nici refuzul OCPI de intabulare a constructiei realizate, fara autorizatie de construire, nu este determinat de contestarea de catre Municipiul Mangalia a dreptului reclamantilor, care au construit pe terenul proprietatea lor, si nici de afirmarea unei pretentii proprii asupra acestei constructii, ci s-a datorat exclusiv conduitei reclamantilor care au realizat o constructie cu nerespectarea exigentelor Legii nr.50/1991 iar dupa sanctionarea lor cu amenda administrativa nu au inteles sa reintre in legalitate, conform art. 59 din Ordinul nr. 839/2009 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, care prevad ca in situatia in care constructia realizata fara autorizatie de construire intruneste conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administratiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizatii de construire in vederea intrarii in legalitate, in coroborare cu luarea masurilor legale care se impun numai in baza concluziilor unui referat de expertiza tehnica pentru cerinta esentiala de calitate „rezistenta mecanica si stabilitate” privind starea structurii de rezistenta in stadiul fizic in care se afla constructia, precum si pentru cerinta esentiala de calitate si securitate la incendiu” numai dupa emiterea Acordului de mediu, in conditiile legii.

Prin urmare, reclamantii au posibilitatea sa urmeze procedura Legii nr. 50/1991 pentru intrarea in legalitate cu privire la constructia realizata pe terenul proprietatea lor, actiunea in constatarea dreptului de proprietate, prin accesiune imobiliara artificiala nefiind reglementata ca o optiune a constructorului in raport cu legea speciala ce reglementeaza autorizarea constructiilor (Legea nr. 50/1991).

Dupa intrarea in legalitate, prin obtinerea tuturor autorizatiilor prevazute de legea speciala, in temeiul Procesului - Verbal incheiat la terminarea lucrarilor, reclamantii avand posibilitatea sa intabuleze aceasta constructie, nefiind necesara o hotarare judecatoreasca pronuntata in actiune in constatare a accesiunii imobiliare artificiale.

Refuzul autoritatii locale cu atributii in emiterea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire in vederea intrarii in legalitate poate fi cenzurat pe calea contenciosului administrativ. Numai in cadrul unei astfel de actiuni reclamantii pot dovedi ca desi cladirea edificata intruneste toate conditiile legale conform Legii nr.50/1991, in ceea ce priveste rezistenta in constructii si conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea locala cu atributii in domeniul aplicarii Legii nr.50/1991 refuza nejustificat aplicarea procedurilor legale, acest refuz neputand fi cenzurat in prezenta actiune.

Pentru considerentele expuse, in baza art. 480 Cod procedura civila se va respinge apelul ca nefondat.

Decizia civila nr. 51/C/27.04.2016 Judecator redactor Mihaela Popoaca