Constatare nulitate documentatie cadastrala

Legea 7/1996 prevede ca realizarea cadastrului general are o functie tehnica, aceasta constand in determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor, o functie economica, reprezentata de destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile, cat si o functie juridica, prin care se urmareste identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

Prin urmare, fata de scopul dat prin lege documentatiei cadastrale (in care reclamanta a inclus si inscrisul prezentat drept titlu de catre cel inscris ca proprietar), este irelevant faptul ca o alta persoana sustine ca este adevaratul titular al dreptului de proprietate in raport cu inscrierea de carte funciara, valorificarea acestor prerogative stand doar in exercitarea actiunii in revendicare, iar nu a actiunii in anularea documentatiei cadastrale. Nu este in atributul instantei sa evalueze, in cadrul unui demers de natura celui de fata, care anume inscris este valabil (al pretinsului titular al dreptului ori al celui deja inscris sub acest nume), efectele carui act juridic au generat translatia dreptului sau daca inscrierea s-a realizat in temeiul unui act fals.

Rolul actiunii in anularea/constatarea nulitatii documentatiei cadastrale il reprezinta eventuala indreptare a documentatiei tehnice efectuate cu privire la identificarea sau amplasamentul bunului imobil, fiind insa de neadmis ca prin aceasta procedura, pe cale ocolita si cu incalcarea vadita a principiilor care guverneaza orice comparare de titluri, sa se procedeze la inlaturarea unei mentiuni de carte funciara pe simplul argument al lipsei titlului celui mentionat in Partea a II-a a CF.

Art. 9 -16 din Legea nr. 7/1996 Ordinul presedintelui ONCGC nr. 634/2000 Art. 480 din vechiul Cod civil Legea nr. 7/1996

Prin
sentinta civila nr. 2567/28.11.2017 a Tribunalului Constanta - Sectia I civila
a fost respinsa ca nefondata actiunea formulata de reclamanta [...] in contradictoriu cu paratii [...] si [...]. A fost respinsa actiunea fata de paratul [...], ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva.

Reclamanta a fost obligata la plata, catre [...], a sumei de 1.000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata (onorariu avocat).

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca prin cererea inregistrata initial pe rolul Judecatoriei Constanta, reclamanta [...] Constanta a solicitat, in contradictoriu cu paratii [...], [...] Constanta si [...], sa se constate nulitatea absoluta a documentatiei cadastrale intocmite pentru imobilul constructie magazin universal cu bufet, nr. cadastral 2150, situat in loc. Corbu, jud. Constanta si sa se dispuna radierea inscrierii inexacte in cartea funciara a aceluiasi imobil, intrucat nu corespunde cu situatia juridica rezultata din actul de proprietate.

S-a aratat astfel ca in baza autorizatiei de construire nr. 2132/27.02.1973, predecesoarea sa [...] Constanta a edificat o constructie magazin universal cu bufet, situata in loc. Corbu, jud. Constanta, devenind astfel proprietarul acestei constructii. La intocmirea documentatiei cadastrale, parata [...]. nu a solicitat actul de proprietate, respectiv autorizatia de construire in original sau copie legalizata, intrucat imobilul era la prima sa inscriere, incalcandu-se grav art. 28 alin.1 si art. 36 alin.1 din Legea nr.7/1996, art.13 alin.1 lit. n rap. la art. 5 alin.2 si 4 din Ordinul nr.634/2006 privind cadastrul, art. 98 alin.2 din Ordinul 700/2014 si art.894 C.civ.

In anul 1973, [...] si [...] erau persoane juridice distincte, potrivit art.8 din Legea nr.6/1970. Autorizatia de construire nr. 2132/27.02.1973, mentionata in documentatia cadastrala, indica un alt proprietar, si anume pe predecesoarea reclamantei, [...] si nu [...]. [...] este predecesoarea Uniunii Judetene a Cooperativelor de Consum Constanta, care a preluat imobilul in discutie prin Protocolul din 1.09.2005. Reclamanta a depus la dosar inscrisuri, constand in: autorizatia de construire nr. 2132/27.02.1973, avizul nr. 2132/22.02.1973, protocol din 18.05.1992, act constitutiv al Uniunii Judetene a Cooperatiei de Consum Constanta, protocol din 1.09.2005, situatia imobilelor la data de 30.06.2005, evolutia in timp a Cooperatiei de consum, hotarari judecatoresti pronuntate in materie penala si civila, autorizatii si decizii de atribuire teren privind alte imobile.

Prin intampinare, [...] Constanta a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocand decizia ICCJ nr.72/15.10.2007 pronuntata in recurs in interesul legii, iar in subsidiar a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

Prin intampinare, parata [...] a invocat la randul sau exceptia de conexitate privind dosarul nr. .../212/2017, nulitatea absoluta a actului constitutiv al [...], radierea acesteia din Registrul asociatiilor si fundatiilor, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, nulitatea protocolului din 18.05.1992 si a celui din 1.09.2005. Pe fond, a aratat ca detinerea autorizatiei de construire pe numele sau nu face dovada proprietatii reclamantei si nici dovada ca finantarea s-a realizat din fondurile proprii. De asemenea, la reorganizarea societatii cooperative sub efectul Legii nr.1/2005, imobilul era inscris in evidentele sale contabile si in actul constitutiv depus la registrul comertului. Prin notele de sedinta din 27.04.2017, parata a invocat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia lipsei de interes si exceptia inadmisibilitatii actiunii.

Parata [...]. a invocat prin propria intampinare exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Constanta, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, inadmisibilitatea capatului de cerere privind nulitatea documentatiei cadastrale, lipsa de interes - intrucat documentatia cadastrala indeplineste doar o functie tehnica, de identificare a imobilului, iar in subsidiar a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, intrucat se contesta insusi dreptul de proprietate, iar documentatia cadastrala este corect intocmita.

Prin sentinta civila nr.7046/14.06.2017, Judecatoria Constanta a declinat competenta materiala de solutionare a cererii in favoarea Tribunalului Constanta, retinand incidenta disp. art.95 pct.1 C.pr.civ.

Tribunalul Constanta, devenit in acest mod instanta de fond in judecarea cauzei, a stabilit mai intai, conform incheierii de sedinta din 19.09.2017, ca sunt nefondate exceptiile vizand inadmisibilitatea actiunii (retinand ca apararile invocate vizeaza fondul cauzei), lipsei de interes (stabilind ca reclamanta este tert fata de actul contestat si are interes sa il conteste) si cea a lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor [...] si [...] (prima fiind beneficiara documentatiei cu privire la care se solicita nulitatea, iar secunda - persoana care a intocmit documentatia in baza unui contract de prestari servicii).

Prin aceeasi incheiere a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului [...] Constanta, retinandu-se, pe de o parte, ca aceasta entitate nu este emitentul documentatiei in discutie, iar pe de alta parte, ca activitatea de publicitate imobiliara nu are caracter contencios.

Tribunalul a constatat totodata ca parata [...] nu mai sustine exceptia de conexitate privind dosarul nr. ./212/2017 si nu formuleaza cerere in nulitate si radiere.

Asupra primului petit al actiunii, anume, constatarea nulitatii documentatiei cadastrale pentru imobilul constructie magazin universal cu bufet, nr. cadastral ..., situat in loc. ..., jud. Constanta, instanta de fond a avut in vedere ca potrivit art.9-16 din Legea nr.7/1996 coroborat cu art.1 si 2 din Ordinul nr. 634/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind documentatiile cadastrale (in vigoare la data inscrierii dreptului de proprietate in cauza), documentatiile cadastrale sunt documente tehnice prin care se identifica, se masoara si se descriu imobilele, in vederea inscrierii in cartea funciara a actelor si faptelor juridice privitoare la acestea. Scopul documentatiilor este acela de determinare a suprafetei terenului si constructiilor, rezultate din masuratori si nu de stabilire a situatiei juridice a acestora.

Potrivit art.24 alin.1 si 2 din Ordinul nr.634/2006, raspunderea privind cunoasterea limitelor imobilului, indicarea si conservarea acestora revine proprietarului, iar raspunderea pentru corectitudinea intocmirii documentatiei si corespondenta acesteia cu realitatea din teren, precum si pentru identificarea si materializarea limitelor imobilului in concordanta cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate puse la dispozitie de proprietar, revine persoanei autorizate.

Avand in vedere obiectul - si scopul declarat de lege - al lucrarilor cadastrale, ca acte de constatare a situatiei tehnice din teren, acestea nu pun in discutie situatia juridica a imobilului sau insusi dreptul de proprietate. Or, prin actiunea de fata, reclamanta nu a invocat motive tehnice, de intocmire necorespunzatoare a documentatiei cadastrale, ci a contestat dreptul de proprietate al paratei [...], invocand propriul sau drept de proprietate asupra imobilului in discutie, chestiuni ce nu pot face obiectul analizei in cererea de fata, ci doar obiectul unei actiuni in revendicare.

In ceea ce priveste cererea de radiere a inscrierii din cartea funciara cu privire la titularul dreptului de proprietate, tribunalul a stabilit ca potrivit art. 33 alin.1 din Legea nr.7/1996 „
inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti definitive si irevocabile sau pe cale amiabila, in baza unei declaratii date in forma autentica, de titularul tabular, respectiv de titular, in baza unei documentatii cadastrale
”. Asadar, prin actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara se poate cere indreptarea sau suprimarea unor inscrieri necorespunzatoare facute in cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulara cu situatia juridica reala a imobilului. Aceasta actiune are un caracter subsidiar, fiind grefata pe o alta actiune avand ca obiect revendicare imobiliara, constatarea nulitatii sau anularea titlului de proprietate, simulatia sau rezolutiunea acestuia.

In speta insa, a aratat instanta de fond, nu exista o astfel de situatie, nefiind constatata nevalabilitatea titlului paratei [...] prin hotarare judecatoreasca, astfel ca a fost respins ca nefondat si capatul de cerere privind radierea inscrierii din cartea funciara.

Impotriva acestei hotarari a formulat
apel
, in termen legal, ... Constanta, prin presedinte [...], entitate care a sustinut ca solutia este netemeinica si nelegala.

Apelanta a apreciat ca dispozitiile art. 565 Cod civil ofera posibilitatea persoanelor interesate in efectuarea de fraude imobiliare de a se prevala, ajutate de un cadastrist si de un registrator al cartii funciare, de un titlu de proprietate (extras de carte funciara) cu toate ca el este obtinut pe cai necinstite.

S-a reluat ipoteza inscrierii in cartea funciara a bunului imobil in litigiu doar pe baza unei copii xerox a unui inscris care atesta in fapt nu pe titularul dreptului de proprietate, ci pe acela care il detinea cu titlu precar (chirie, administrare, comodat, concesiune) sau chiar fara titlu.

Apelanta a apreciat ca a fost desconsiderat demersul sau in justitie de catre completul de judecata, care a asigurat „triumful fraudei’’ - partea indicand metoda prin care, in opinia sa, bunul imobil a putut fi intabulat pe baza unor inscrisuri apreciate ca nefiind cele prevazute de lege pentru efectuarea corecta a acestei operatiuni. S-a evocat, in acest context, coniventa frauduloasa intre „falsul proprietar’’, cel care a efectuat operatiunile de masurare (cadastristul) si registratorul din cadrul oficiului de cadastru, fiind astfel posibila „inregistrarea imobilului in Cartea Funciara in baza unei simple copii xerox, chiar daca in copia autorizatiei este inscris alt nume de proprietar’’.

Apelanta a considerat ca tribunalul a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii si a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia. Astfel autorul fraudei, atunci cand este descoperit, inventeaza mai multe motive pentru a-si acoperi fapta. Legea este insa dura si precisa, iar instanta are obligatia de a analiza motivele viclene ale autorului fraudei.

In speta, sustine apelanta, instanta de fond a dat dovada de grava neglijenta, a definit frauda grosolana si falsul primitiv drept neconcordanta, pentru a justifica frauda. Hotararea judecatoreasca este astfel compromisa, pretins data in numele legii. Pentru prima inscriere in cartea funciara, legea este imperativa, incomoda pentru autorii fraudei, fiind obligatorie prezentarea autorizatiei de

construire in original sau in copie legalizata. Ori, nici in documentatia cadastrala si nici in mapa [...] nu exista autorizatia de construire si procesul-verbal de receptie constructie in original sau in copie legalizata, ci doar o copie xerox, nici macar a pretinsului proprietar [...], ci a [...] - predecesoarea [...].

Apelantul a sustinut ca prin grava neglijenta si fara nici o justificare instanta de fond a trecut cu vederea aceasta „uriasa frauda’’ infaptuita de cadastrist si de registrator, care prin manevrele lor au constituit titlu de proprietate altei persoane decat cea inscrisa in autorizatia de construire. Apelanta a aratat ca actiunea in constatarea nulitatii documentatiei cadastrale este cea de constatare a nevalabilitatii titlului pe care este grefata actiunea de radiere (desfiintare) a primei inscrieri frauduloase.

Se sustine ca potrivit practicii I.C.C.J, apararea dreptului de proprietate are loc si in actiunile nespecifice, indirecte, privind anularea sau nulitatea actelor juridice si in stransa legatura cu dreptul de proprietate. Apelul s-a referit in criticile sale la imprejurarea ca instanta de fond a nesocotit scopul urmarit prin aceasta actiune, anume constatarea nevalabilitatii titlului pentru [...], intrucat a utilizat actele [...] pentru aceasta prima inscriere a imobilului in CF. Ca aceasta actiune avea ca scop sa se obtina o hotarare dreapta asupra situatiei juridice reale asupra imobilului, astfel incat actiunea subsidiara, de radiere a fraudei, sa fie admisibila. S-a aratat ca reclamanta a depus acte din care rezulta ca imobilul a fost predat in administrare (Protocolul din 18.05.1992), astfel ca documentatia cadastrala si prima inscriere in CF a transformat pe detinatorul precar in proprietar, prin folosirea actelor de proprietate ale [...].

S-a imputat tribunalului faptul ca a ignorat probe (dovezi hotaratoare) in legatura cu frauda produsa. A fost facuta din nou trimitere la continutul autorizatiei de construire, beneficiar fiind [...], predecesoarea [...], precum si la Protocolul din 18.05.1992 prin care [...] (succesoarea [...]) a predat in administrare catre [...] o serie de imobile - intre care si cel litigios. S-a facut deopotriva trimitere la dispozitiile art. 161 din Legea nr. 109/1996 si art. 6 lit. j din Legea nr. 1/2005, potrivit carora membrii cooperatori si organizatiile cooperatiste asociate nu isi pot insusi partea indivizibila a [...] ([...], [...]).

Avand in vedere ca parata [...] era asociata la [...]- [...] si ca in virtutea aceste asocieri a primit imobilul in folosinta (administrare), nu avea dreptul sa si-l insuseasca. S-a apreciat ca hotararea apelata nu cuprinde motivele pe care se sprijina, cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii. Sub un prim aspect s-a aratat ca instanta de fond nu a motivat solutia inadmisibilitatii in raport de probele produse si nu a explicat de ce o copie xerox a altei persoane, utilizata la documentatie, nu constituie un fals intelectual, o frauda grosolana in intentia de a obtine un titlu de proprietate conform art. 565 Cod civil (extrasul de CF). S-a mai invocat faptul ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal, fiind data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.

Apelanta a reiterat in acest context trimiterile facute la dispozitiile Legii nr. 7/1996, Ordinului 634/206 al Dir. Gen. al ANCPI, art. 907-915 Cod civil si la decizii ale I.C.C.J.
(N.B.,
nespecificate), dar si la prevederi care afirma principii de drept in materia apararii dreptului de proprietate (art. 44 din Constitutie si art. 5 Cod civil, art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale). S-a sustinut ca in jurisprudenta instantei supreme, o autorizatie falsa ori eliberata cu incalcarea legii, desi este un act tehnic, este anulata de instanta, actiunea fiind asadar admisibila. Similar, o documentatie cadastrala falsa, componenta a mapei [...], poate fi anulata de instanta.

Apelanta a mai apreciat ca in virtutea dispozitiilor art. 915 Cod civil, [...] are calitate de parata, fiind obligata sa explice de ce a tolerat o frauda vizibila si grosolana in privinta primei inscrieri; sub acest aspect s-a considerat ca pentru primul petit [...] are calitate procesuala pasiva, chiar daca pentru cel de-al doilea (rectificare CF) nu are, conform deciziei 72/2007 a I.C.C.J.

Partile intimate au depus intampinare, reluand prezentarea punctelor de vedere exprimate in fata instantei de fond, la randul sau apelanta a formulat raspuns la intampinare, cu aspecte redate in cuprinsul caii de atac.

Analizand, in raport de dispozitiile art. 477 alin. 1 cod proc. civila, criticile formulate, instanta va retine ca
prezentul apel este nefondat.

In argumentarea de preambul a solutiei retinute se cuvine a se preciza ca apelanta reclamanta a conturat temeiurile de nelegalitate si de netemeinicie ale hotararii apelate printr-o transpunere inadecvata a tezelor fostului art. 304 cod proc. civila (1865), care aveau in vedere criticile de nelegalitate in recurs, din vechiul Cod de procedura civila - cu toate ca judecata cauzei a fost dispusa conform noului Cod de procedura civila.

Prin preluarea necenzurata a dispozitiilor textului mentionat, legate de inexistenta motivelor pe care se sprijina sentinta sau, dimpotriva, existenta unei motivari contradictorii ori straine de natura pricinii, a ipotezei interpretarii gresite a actului juridic dedus judecatii, cu schimbarea intelesului lamurit si vadit neindoielnic al acestuia si prin trimiterea facuta la lipsa de temei legal ori la incalcarea sau aplicarea gresita a legii, apelanta a urmarit sa dea solutiei primei instante o aparenta de vadita nelegalitate. Utilizandu-se in continuare expresii ca ,,grava neglijenta a instantei de fond’’ si „hotarare judecatoreasca compromisa, pretins data in numele legii’’, se contureaza in viziunea apelantei imaginea unei solutii date in totala contradictie cu situatia de fapt si cu incalcarea flagranta a legii, dar si de validare a pretinsei fraude facute in legatura cu inscrierile de carte funciara.

In fapt, insa, absolut toate criticile formulate interpreteaza gresit legea (cu distorsionarea inclusiv a principiului
regit tempus actum,
pretinzandu-se aplicarea dispozitiilor noului Cod civil la o documentatie tehnica efectuata in cursul anului 2006) si ignora faptul ca sentinta instantei de fond cuprinde argumente clare cu privire la caracterul nefondat al acestui demers procesual.

Se cuvine, totodata, sa fie amintit ca apelul reclamantei face trimitere directa la o pretinsa solutionare defavorabila pe exceptia inadmisibilitatii, cand in realitate sentinta civila nr. 2567/28.11.2017 a Tribunalului Constanta a inlaturat aceasta exceptie (incheierea din 19.09.2017 fiind corp comun cu hotararea), cauza fiind judecata pe fond. Astfel fiind, toate criticile formulate in acest context sunt lipsite de legatura cu solutia atacata.

In finalul acestor prime argumente trebuie amintit ca se sustine ca instanta de fond urma sa constate o frauda facuta prin ,,fals grosolan’’ si ,,fals intelectual’’, cand in esenta actiunii in constatare a nulitatii documentatiei cadastrale a stat sustinerea ca a fost prezentata - la data efectuarii primei inscrieri in Cartea funciara a imobilului litigios - o copie xerox a unui act ce ar fi trebuit depus in original. Definitia falsului exclude insa prezentarea unei simple copii xerox de pe un act valid, intrunirea elementelor de frauda si fals presupunand distorsionarea vadita a continutului real al actului depus in copie, prin modificarea datelor consemnate pe inscrisul original.

Pornind in argumentarea solutiei de respingere a caii de atac de la aceste prime aspecte, Curtea va avea in vedere ca apelanta reclamanta pune semnul egalitatii, in planul efectelor actelor juridice,
pe de o parte
intre
documentatia cadastrala
prevazuta de art. 9 - 16 din Legea nr. 7/1996 republicata (in forma in vigoare la data inscrierii dreptului) si de cele ale Ordinului presedintelui ONCGC nr. 634/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind intocmirea documentatiei cadastrale tehnice necesare la inscrierea cu caracter nedefinitiv in Cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la terenuri si constructii si Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei publice nr. 534/2001 si
pe de alta parte,

inscrisurile care fac dovada dreptului de proprietate,
conform art. 480 din vechiul Cod civil.

Ordinul presedintelui ONCGC nr. 634/2000
pentru aprobarea Instructiunilor privind intocmirea documentatiei cadastrale tehnice necesare la inscrierea cu caracter nedefinitiv in Cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la terenuri si constructii si
Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei publice nr. 534/2001
au fost abrogate prin Ordinul ANCPI nr. 634/oct. 2006, intrat in vigoare in ian. 2007 (la randul sau abrogat ulterior prin Ordinul 700/2014), insa in principiu aceste acte normative de rang secundar, emise in aplicarea Legii nr. 7/1996, definesc documentatia cadastrala tehnica aferenta unui bun imobil ca fiind partea tehnica de masuratori si delimitare a corpului imobilului efectuata de o persoana fizica autorizata si care, impreuna cu inscrisurile care atesta dreptul real, concura la operatiunea inscrierii lui in cartea funciara.

Legea 7/1996 prevede, de altfel, ca realizarea cadastrului general are o
functie tehnica,
aceasta constand in determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor, o
functie economica
, reprezentata de destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile, cat si o
functie juridica,
prin care se urmareste identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

Prin urmare, astfel cum corect a retinut instanta de fond, fata de scopul dat prin lege documentatiei cadastrale (in care reclamanta [...] Constanta a inclus si inscrisul prezentat drept titlu de catre cel inscris ca proprietar), este irelevant faptul ca o alta persoana sustine ca este adevaratul titular al dreptului de proprietate
in raport cu inscrierea de carte funciara,
valorificarea acestor prerogative stand doar in exercitarea actiunii in revendicare, iar nu a actiunii in anularea documentatiei cadastrale. Nu este in atributul instantei sa evalueze, in cadrul unui demers de natura celui de fata, care anume inscris este valabil (al pretinsului titular al dreptului ori al celui deja inscris sub acest nume), efectele carui act juridic au generat translatia dreptului sau daca inscrierea s-a realizat in temeiul unui act fals. Rolul actiunii in anularea/constatarea nulitatii documentatiei cadastrale - pe care tribunalul a apreciat-o ca fiind admisibila - il reprezinta eventuala indreptare a documentatiei tehnice efectuate cu privire la identificarea sau amplasamentul bunului imobil, fiind insa de neadmis ca prin aceasta procedura, pe cale ocolita si cu incalcarea vadita a principiilor care guverneaza orice comparare de titluri, sa se procedeze la inlaturarea unei mentiuni de carte funciara pe simplul argument al lipsei titlului celui mentionat in Partea a II-a a CF. Astfel fiind, este incorecta asertiunea apelantei potrivit careia rolul actiunii in constatarea nulitatii documentatiei cadastrale este cel de constatare a nevalabilitatii titlului pe care este grefata actiunea de radiere (desfiintare) a primei inscrieri frauduloase.

Se pretinde de catre apelanta reclamanta ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este lipsita de motive sau cuprinde motive straine de natura pricinii ori chiar contradictorii. In sustinerea acestei critici nu este insa facuta nici o trimitere expresa la argumente care s-ar exclude in logica aplicarii normelor de drept, sau care privesc chestiuni fara legatura cu speta de fata. Curtea de Apel constata ca, dimpotriva, hotararea tribunalului raspunde ambelor pretentii deduse judecatii, tratand separat si explicit atat solicitarea de constatare a nulitatii documentatiei cadastrale, cat si pe cea de radiere a inscrierii din cartea funciara. Astfel, instanta de fond a aratat in mod just ca negarea dreptului persoanei consemnate in documentatia cadastrala ca fiind proprietarul bunului imobil nu se poate face in considerarea dispozitiilor Legii 7/1996 si a actelor normative subsecvente si secundare, de punere in aplicare a prevederilor legii, ci in procedura de drept comun a compararii titlurilor, care sa permita inclusiv verificarea efectelor in timp ale actelor juridice incheiate asupra imobilului in cauza.

Aceeasi instanta a aratat ca solicitarea corespondenta primului capat de cerere, aceea de radiere a inscrierii „inexacte’ ’ regasite in cartea funciara, pe considerentul ca ea nu ar corespunde cu „adevarata situatie juridica rezultata din actul de proprietate’’, este inlaturata de dispozitiile explicite ale art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 (republicata conform art. III din Legea nr. 150/2015), potrivit carora ,,
inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti definitive si irevocabile sau pe cale amiabila, in baza unei declaratii date in forma autentica, de titularul tabular, respectiv de titular, in baza unei documentatii cadastrale ’ ’.

Hotararea judecatoreasca definitiva la care trimite textul citat nu poate fi cea prefigurata de apelanta reclamanta potrivit primului petit al acestei actiuni, ci, asa cum corect a aratat tribunalul, doar actiunea in comparare de titluri - actiunea in revendicare fiind singura care pune partile pe pozitii de egalitate in planul dreptului procesual si le obliga sa isi exhibeze, in planul dreptului substantial, actele juridice ce se cer a fi comparate.

Asadar, instanta de fond nu are o argumentatie contradictorie sau straina pricinii cu care a fost investita, ci una perfect grefata pe cererile reclamantei.

In acest context trebuie amintita imprejurarea ca, data fiind natura acestei actiuni, nici instanta de fond, dupa cum nici cea de apel nu analizeaza/ nu confirma calitatea [...] Constanta de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului constructie Magazin Universal cu bufet, nr. cadastral 2150, situat in comuna Corbu, jud. Constanta, cererile reclamantei fiind respinse pe fond doar in considerarea calitatii de
persoana interesata
in efectuarea unor rectificari ale mentiunilor din CF. Astfel, legea cadastrului si publicitatii imobiliare deschide, in principiu, unui tert dreptul de a se adresa instantei in acest sens, dar succesul demersului judiciar este conditionat prin aceeasi lege de stabilirea, in prealabil, a unei situatii juridice contrare celei relevate de cartea funciara, intr-un proces purtat asupra fondului dreptului litigios, in contradictoriu cu cel exhibat drept proprietar conform mentiunilor de CF - ceea ce in speta nu este cazul.

Se sustine ca in acest litigiu tribunalul urma sa verifice daca acela care a initiat procedura de prima inscriere a bunului imobil a avut documentatia completa, corecta si daca registratorul ori persoana care a intocmit cadastrul au actionat cu buna-credinta sau cu vadita incalcare a legii; ca existenta unei autorizatii de construire in copie simpla, pe numele altei persoane decat cea a „adevaratului titular al dreptului’’, invalideaza fara alte argumente lipsa titlului paratilor si infirma legalitatea operatiunii de inscriere a imobilului pe numele actualului detinator. Aceste asertiuni ale apelantei sunt fara indoiala lipsite de temei legal si ignora sensul adoptarii Legii 7/1996, dar si rolul cadastrului. Marsand pe o atare viziune, orice titular al dreptului de proprietate regasit in cartea funciara se poate situa in postura inedita (si nedorita) de a fi dat in judecata succesiv de mai multe terte persoane „interesate’’, fiecare contestandu-i dreptul prin prisma unor neregularitati mai mari sau mai putin importante in procedurile cadastrale. Legea 7/1996 nu permite aceasta posibilitate, ci releva cu claritate cand anume o persoana interesata poate cere punerea in acord a mentiunilor din registrul public cadastral cu situatia juridica stabilita ca fiind corecta prin prisma unei hotarari judecatoresti de comparare a titlurilor.

Revenea, deci, apelantei reclamante sa formuleze o actiune in revendicare in cadrul careia: sa isi justifice calitatea de adevarat titular al dreptului real asupra acestui imobil, prin prezentarea inscrisurilor detinute, sa certifice mentinerea si in prezent a dreptului in patrimoniul sau (anume, ca nici un act juridic valabil nu a creat pierderea bunului) si sa solicite paratului sa prezinte spre comparare titlul in temeiul caruia l-a dobandit si ulterior l-a intabulat. Doar in acest mod s-ar fi probat inclusiv pretinsele manopere dolosive, instanta fiind in masura sa verifice titlurile antecesorilor partilor implicate si existenta unor acte juridice neconcordante cu situatia juridica reala, de constituire si transmisiune a dreptului real in legatura cu bunul imobil.

In acest stadiu al argumentatiei, Curtea constata ca insasi apelanta reclamanta gaseste cu dificultate un unic punct de reper al dreptului evocat, cata vreme in amplele considerente ale apelului se pretinde ca intimata [...] ar fi prezentat ilegitim la intabulare actele de proprietate ale
[...],
care este „predecesoarea [...]’’; in acelasi timp, „succesoare a [...]’’ ar fi si [...]; ca [...] a incheiat Protocolul din 18.05.1992 si ca parata [...] era „asociata la [...] - ... - [...]’’, intimata neputand fi titulara a dreptului de proprietate decat cu incalcarea reglementarilor speciale ale legii cooperatiei (asa cum se sustine in cuprinsul cererii de apel, dar si in raspunsurile date la intampinare de catre apelanta reclamanta). In concret, in cadrul prezentei proceduri apelanta pretinde tangential ca a avut loc o apropiere ilegitima, de catre una dintre cooperativele asociate, a unui bun apartinand unei alte entitati juridice constituite conform Legii nr. 109/1996, ceea ce in mod evident excedeaza verificarii in cadrul unei cereri de constatare a nulitatii absolute a documentatiei cadastrale si de radiere a mentiunii de carte funciara. Chestiunile ridicate pun in discutie inclusiv aspecte vizand dreptul cooperatist si istoricul juridic al transmisiunilor patrimoniale intervenite odata cu modificarile operate in sistem, apelanta pretinzand ca este succesoarea [...] Constanta, dar in acelasi timp prevalandu-se de un act din 1992 al carei semnatar nu este. Se sustine deci ca titlu de proprietate ar fi autorizatia de construire din 27.02.1973, emisa pe numele fostei entitati din sistemul cooperatist ([...]), dar in raport cu care apelanta afirma ambiguu ca i-ar fi predecesoare; nu este nici o explicatie a faptului ca autorizatia dateaza din 1973, iar protocolul de predare in administrare a bunului este incheiat de [...] (iar nu de [...]) in 1992 cu [...], pretinzandu-se ca persoanele care au concurat la intocmirea documentatiei pentru prima inscriere ar fi trebuit sa cunoasca parcursul istoric al transmisiunilor patrimoniale din sistemul cooperatist si sa refuze o atare notare a dreptului.

Aceste elemente converg spre sustinerea punctului de vedere potrivit caruia prin promovarea prezentei actiuni nu se poate pretinde nici macar ca s-a evaluat in acest demers calitatea reclamantei de titular al dreptului de proprietate, fiindca in actiunile fondate pe prevederile Legii 7/1996 nu se procedeaza la comparare de titluri, ci la compararea actelor care justifica inscrierile CF efectuate - iar in speta, apelanta nu a fost in masura sa prezinte la acest moment o hotarare judecatoreasca definitiva, opozabila paratelor, prin care sa i se constate in contradictoriu cu acestea titlul valabil asupra bunului litigios si pe care sa o opuna cu succes oricaror inscrieri neconcordante regasite in registrul public de evidenta cadastrala.

Nu este asadar cazul abordarii dispozitiilor art. 44 din Constitutie si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, fiind evident ca in prezenta procedura nu s-a supus verificarii (si nici nu s-a incalcat de catre prima instanta) vreun drept real; dimpotriva, reclamanta a urmarit ca - fara a apela la compararea de titluri si fara a certifica prin inscrisurile detinute propriul titlu asupra bunului - sa radieze din evidentele sistemului public mentiunea facuta in legatura cu titlul paratilor.

Se mai sustine in apel ca prin solutia dispusa, instanta de fond a nesocotit dispozitiile art. 565 din noul Cod civil, potrivit caruia
,,In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciara. ’’
Trecand peste faptul ca norma nu are nici o aplicabilitate in cauza in sustinerea cererii reclamantului, ci afirma cu valoare de principiu prezumtia simpla de proprietate a celui inscris in registrul public cadastral, instanta de apel constata ca apelanta ignora dispozitiile explicite ale art. 76 si art. 77 din Legea nr. 71/2011 de punere in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Astfel, art. 76 arata ca dispozitiile art. 876 - 915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil, iar art. 77 - ca inscrierile in cartea funciara efectuate in temeiul unor acte ori fapte juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse anterior intrarii in vigoare a Codului civil vor produce efectele prevazute de legea in vigoare la data incheierii acestor acte ori, dupa caz, la data savarsirii sau producerii acestor fapte, chiar daca aceste inscrieri sunt efectuate dupa data intrarii in vigoare a Codului civil.

Prin urmare, faptul ca una dintre partile chemate in judecata este prezumata, in viziunea legii civile actuale, ca fiind titulara dreptului real astfel inscris in documentatia cadastrala (inteleasa in sens larg) nu lasa pe adevaratul proprietar fara mijloace legale pentru protejarea sau afirmarea propriului drept si nu exclude apelarea la actiunea in revendicare, urmata - in caz de succes - de cele specifice cartii funciare, de rectificare sau radiere a celui inscris anterior.

Trimiterea facuta la prevederile art. 565 din noul Cod civil este asadar inutila si neadecvata momentului inscrierii in CF a dreptului paratului (realizata, dupa cum s-a aratat,
pana la momentul intrarii in vigoare a noului Cod civil),
pentru ca desi norma opereaza o prezumtie simpla de valabilitate si de legalitate a inscrisurilor care exhiba dreptul inscris in favoarea intimatelor parate, ea nu obstructioneaza pe acela care se pretinde proprietar sa actioneze conform art. 563 Cod civil - reclamanta fiind oricand in masura sa apeleze la actiunea in revendicare.

Curtea constata totodata ca in apelul reclamantei se face trimitere generica la jurisprudenta instantei supreme, care a stabilit ca este admisibila actiunea in constatarea nulitatii
unei autorizatii false
; [...] pretinde ca s-ar include ca si ipoteza documentatia tehnica a cadastrului si ca ar fi astfel admisibil demersul de anulare a acesteia, pentru a se constata adevaratul proprietar. In realitate, ICCJ confirma admisibilitatea demersului de anulare a unor autorizatii de construire false care, conform legii, constituie veritabile titluri de proprietate in masura in care titularul terenului este, conform accesiunii, si cel al constructiei edificate pe acesta - ceea ce nu este cazul documentatiei cadastrale, care nu reprezinta titlu de proprietate.

Criticile referitoare la modalitatea in care instanta de fond a rezolvat problema lipsei calitatii procesuale pasive a [...] Constanta sunt vadit neintemeiate, pentru ca institutia publica a fost chemata in procedura de inlaturare a unor inscrieri din registrul public cadastral, justificata - potrivit principiului disponibilitatii - pe dispozitiile Legii 7/1996, ori decizia nr. 72/15.10.2007 a I.C.C. - Sectiile Unite, in recurs in interesul legii, nu lasa loc de nici o interpretare dupa cum solicitarea vizeaza anularea acestor acte sau radierea inscrierii. In conditiile in care demersul de fata se pozitiona in sfera celor petitorii, reclamanta urma sa indice explicit care este titlul sau de proprietate, sa achite o taxa de timbru la valoarea bunului revendicat, sa redea traseul actelor juridice si de istoric fiscal aferente imobilului litigios si sa reclame cedarea lui in proprietate si linistita posesie de la cel care l-ar detine ilegal; nu este insa cazul in speta, apelanta reclamanta construind o actiune indreptata impotriva documentatiei care a fundamentat inscrierea dreptului paratei.

Este real faptul ca apararea dreptului de proprietate are loc si in actiunile nespecifice, indirecte, privind
anularea sau nulitatea actelor juridice si in stransa legatura cu dreptul de proprietate,
dar aceasta viziune se raporteaza la anularea actelor carora legea le confera notiunea de instrumentum (contractul de vanzare-cumparare, de donatie, de cesiune etc.), nu si pentru actele de ordin tehnic care concura la perfectarea lui (adrese ale autoritatilor publice, documentatii cadastrale, inregistrari din registrele publica de evidenta).

In raport de toate aceste considerente, fata de dispozitiile art. 480 alin. 1 cod proc. civila, apelul reclamantei va fi respins ca nefondat, iar in aplicarea dispozitiilor art. 453 alin. 1 cod proc. civila, apelanta [...] Constanta va fi obligata la plata, catre intimata [...], a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.

Decizia civila nr. 88/C/14.05.2018 Judecator redactor Mihaela Ganea