Competenta teritoriala a instantei investita cu solutionarea contestatiei impotriva deciziei privind restituirea in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

Art.3 pct.4 din Legea nr.165/2013

Art.33 alin.1 lit.a-c din Legea nr.165/2013

 

In procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv si de stabilire a masurilor reparatorii au atributii legale entitatile enumerate de art.3 pct.4 din Legea nr.165/2013, privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

Entitatea investita are sarcina sa solutioneze cererea persoanei interesate privind restituirea imobilului printr-o decizie emisa in termenul prevazut de art.33 alin.1 lit.a-c din Legea nr.165/2013, impotriva careia persoana nemultumita poate sa formuleze contestatie la Tribunalul in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul entitatii.

Criteriul competentei teritoriale a Tribunalului fiind reprezentat de sediul entitatii investite cu cererea de restituire a imobilului in natura sau prin echivalent, determina sesizarea instantei in mod diferit potrivit cu atributiile avute de entitatea in cauza in procesul de restituire al imobilelor preluate abuziv precum si in raport de scopul urmarit.

(Decizia civila nr. 2801/11.10.2017)

 

Constata ca prin actiunea inregistrata pe rolul tribunalului Valcea, reclamanta S.D.N. a chemat in judecata pe parata A.N.R.P., solicitand sa fie obligata sa solutioneze cererea formulata in baza Legii nr.10/2001, referitoare la imobilul constructii si teren, situat in mun. Dragasani, strada Traian, nr.11, judetul Valcea.

Reclamanta a aratat ca, in baza Legii nr.10/2001, B.Gh.M. (decedata) a formulat notificare privind restituirea in natura a imobilului de mai sus, expropriat in baza Decretului C.S din 1988. Prin Dispozitia nr.916/17.08.2006 cererea i-a fost respinsa, motivat de faptul ca terenul este ocupat de constructii si s-a propus acordarea de despagubiri pentru imobilul pe care autorul B.Gh. l-a detinut in Dragasani, inainte de preluarea abuziva. Prin adresa nr.723098/10.12.2007, ANRP - Directia pentru Coordonarea Aplicarii Legii 10/2001 a comunicat ca dosarul ce contine dispozitia nr.16/2006 emisa de Primaria Municipiului Dragasani a fost inaintat Secretariatului Comisiei Centrale si inregistrat cu numarul 27722/CC, iar prin adresa nr.31064/RG/19.06.2015 s-a comunicat ca dosarul va parcurge procedura de acordare a masurilor compensatorii reglementata de Legea 165/2013, insa pana in prezent dosarul nu a fost repartizat personalului de specialitate al ANRP, in vederea analizarii.

Prin intampinarea formulata parata a invocat exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Valcea, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a A.N.R.P. si exceptia prematuritatii actiunii cu privire la emiterea titlului de plata.

In sustinerea exceptiei necompetentei materiale a Tribunalului Valcea s-a sustinut ca actiunea este formulata impotriva unei autoritatii apartinand administratiei publice centrale si anume  A.N.R.P..

In sustinerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, parata a invocat dispozitiile art.40 alin.1 teza a II a Cod procedura civila, potrivit carora in lipsa calitatii procesuale sau a interesului, instanta va respinge cererea ori apararea formulata ca fiind facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate ori ca lipsita de interes, dupa caz.

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ANRP, s-a aratat ca art.2 din H.G. nr.572/2013 reglementeaza principalele atributii ale Autoritatii, iar in privinta aplicarii Legii nr.10/2001, ANRP acorda sprijin si indrumare metodologica autoritatilor administratiei publice locale si centrale, precum si celorlalte persoane juridice detinatoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr.10/2001. De asemenea, Autoritatea a asigurat organizarea si functionarea Secretariatului CCSD (Titlul VII din Legea nr.247/2005), iar in prezent asigura Secretariatul CNCI, secretariat care asigura lucrarile acestei comisii, atributiile conferite acestuia constand in centralizarea dosarelor continand decizii/dispozitii in care s-au consemnat/propus despagubiri, precum si in analizarea acestora din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei ce se considera indreptatita la masuri reparatorii, atributii indeplinite in cadrul procedurii administrative prevazute de Legea nr.165/2013. De asemenea, sub imperiul noii legislatii, sarcina analizei si solutionarii revine in mod exclusiv CNCI, prin secretariatul acesteia, drept pentru care solicita sa se constate lipsa calitatii procesuale pasive a ANRP.

La data de 2.12.2016, prin raspunsul la intampinare, reclamanta a solicitat citarea in cauza in calitate de parata a C.N.C.I., precizand verbal in sedinta ca nu detine o dovada ca dosarul a fost inaintat paratei ANRP, dar ca acest aspect rezulta din corespondenta purtata cu institutia parata. Prin adresa nr.31064/19.06.2015, parata i-a comunicat autoarei reclamantei ca dosarul nu a fost inca repartizat personalului de specialitate in vederea analizarii.

Parata C.N.C.I. a invocat, prin intampinarea formulata, exceptia  tardivitatii notificarii.

Prin sentinta civila nr.127/3.02.2017 au fost respinse exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei S.D.N., exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a A.N.R.P., exceptia prematuritatii cu privire la emiterea titlului de plata invocate de catre parata ANRP.

A fost admisa actiunea si au fost obligate paratele sa solutioneze cererea formulata in baza Legii nr.10/2001 de reconstituire referitor la imobilul constructie si teren situate in municipiul Dragasani, strada Traian, nr. 11.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca actiunea reclamantei a fost promovata ca urmarea a faptului ca parata nu a luat masuri eficiente de repartizare a dosarului la personal de specialitate din cadrul ANRP, desi de la data emiterii dispozitiei nr.916/17.08.2006 au trecut 10 ani, fara ca cererea sa fie solutionata.

 Urmare a demersurile intreprinse de reclamanta in scopul solutionarii dosarului, ANRP a raspuns, prin adresele nr.723098/2007 si nr.31064/2015, ca selectarea dosarelor se face in mod aleatoriu cu ajutorul programului de calculator, respectiv ca solutionarea si analizarea dosarelor se face cu respectarea ordinii de inregistrare la ANRP, in prezent fiind analizate si solutionate dosarele repartizate persoanelor de specialitate ale ANRP. Raspunsul ANRP cuprins in aceste adrese exprima in realitate un refuz nejustificat de solutionare a cererii, intrucat nu sunt prezentate elemente si criterii obiective/constante care sa permita reclamantei sa intrevada in ce interval de timp dosarul va fi solutionat si nici sa controleze modul in care autoritatea investita de lege isi exercita atributiile, pentru ca ulterior sa evalueze in ce masura drepturile i-au fost lezate prin conduita adoptata de autoritate. Atitudinea adoptata de parata ANRP creeaza reclamantei temerea ca intr-un interval de timp rezonabil si previzibil cererea nu va fi solutionata iar dreptul urmarit nu va fi realizat.

A mai retinut tribunalul ca, potrivit art.35 alin.1 din Legea nr.165/2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor de art.33 si 34 pot fi atacate de persoanele care se considera indreptatite la sectia civila a Tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul entitatii investite (Primaria mun. Dragasani), in speta Tribunalul Valcea.

Instanta a constatat, potrivit actelor de identitate prezentate, ca reclamanta este fiica autoarei B.Gh.M., care a formulat notificarea in baza Legii nr.10/2001, astfel ca exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei este nefondata.

Tribunalul a mai retinut ca pana la data formularii prezentei actiuni, dosarul nr.27722/CC nu a fost repartizat personalului de specialitate al ANRP in vederea analizarii. Parata ANRP, in calitate de entitate cu personalitate juridica, in virtutea atributiilor stabilite in sarcina sa prin actele normative, a subliniat in cele doua adrese emise in anii 2007 si 2015 ca dosarul nu a fost repartizat personalului de specialitate pentru evaluare, analizare si transmiterea catre un evaluator, iar potrivit art.31 si art.41 din Legea nr.165/2013 are competenta sa emita titluri de plata dupa solutionarea dosarelor. Validarea sau invalidarea dispozitiei urmata de emiterea deciziei de compensare este in competenta CNCI. Ca atare, cele doua parate au calitate procesuala pasiva in cererea avand ca obiect solutionarea dosarului nr.27722/CC.

Retinand ca nesolutionarea dosarului nu s-a facut intr-un termen rezonabil, conform dispozitiilor CEDO, tribunalul a considerat ca actiunea reclamantei nu este prematura, data fiind prelungirea a timp de peste 15 ani a procedurii de acordare a masurilor reparatorii. Termenul rezonabil de solutionare consacrat de art.6 din CEDO nu a fost respectat, in conditiile in care au trecut 15 ani de la data inregistrarii, iar pana la data sesizarii instantei paratele nu au intreprins nici un demers in vederea analizarii acestuia.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul a pronuntat solutia de mai sus.

In termen legal sentinta a fost apelata de paratele C.N.C.I. si A.N.R.P.:

C.N.C.I a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte:

1. In mod gresit instanta a respins exceptia de necompetenta teritoriala, incalcand dispozitiile art.33, 34 si 35 din Legea nr.165/2013, precum si deciziile Curtii Constitutionale nr.115/3.03.2016 si nr.731/29.10.2015.

2. Instanta de fond a largit cadrul procesual prin introducerea in cauza a C.N.C.I., cu incalcarea art.204 Cod procedura civila.

3. Gresit a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei S.D.N, in lipsa unui certificat de mostenitor care sa probeze calitatea acesteia de succesor de pe urma defunctei B.M..

4. Fara niciun temei legal tribunalul a respins exceptia prematuritatii formularii actiunii, cu consecinta obligarii paratei la solutionarea dosarului administrativ nr.27722/CC, incalcand astfel deciziile C.C.R. si I.C.C.J. pronuntate in materia restituirii proprietatilor.

5. Solutia pronuntata pe fondul cauzei este gresita, instanta incalcand dispozitiile speciale ale Legii nr.165/2013.

Parata A.N.R.P. a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte:

1. Actiunea formulata de reclamanta S.D.N. a fost solutionata de o instanta necompetenta teritorial, tribunalul incalcand dispozitiile art.33, 34 si 35 din Legea nr.165/2013, precum si deciziile Curtii Constitutionale nr.115/3.03.2016 si nr.731/29.10.2015.

2. In mod netemeinic si nelegal instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei S.D.N., in lipsa unui certificat de mostenitor care sa probeze calitatea acesteia de succesor de pe urma defunctei B.M..

3. In mod gresit tribunalul a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei A.N.R.P., incalcand prevederile art.2 din H.G. nr.572/2013, art.17 alin.1 lit. a si b, art.21-26, art.31 si art.41 din Legea nr.165/2013.

4. Tribunalul, in mod netemeinic si nelegal, a respins exceptia prematuritatii emiterii titlului de plata, nesocotind procedura reglementata de art.21 si urmatoarele din Legea nr.165/2013.

Prin intampinarea formulata, intimata S.D.N. a solicitat respingerea apelului formulat de parata A.N.R.P., aratand ca sediul entitatii este in municipiul Dragasani, astfel ca Tribunalul Valcea este competent teritorial sa solutioneze prezentul litigiu; ca are calitate procesual activa, in calitate de fiica a numitei B.M., fapt dovedit prin certificatul de nastere seria N.3 nr.1008766; ca parata A.N.R.P. are calitate procesuala pasiva, deoarece, desi au trecut 10 ani de la emiterea dispozitiei nr.916/2006, aceasta institutie nu i-a solutionat cererea; ca exceptia prematuritatii emiterii titlului de plata este nefondata, in conditiile in care, pe de o parte A.N.R.P. este obligata sa emita titlurile de plata, iar pe de alta parte, prin sentinta apelata nu s-a dispus emiterea unui astfel de titlu, ci au fost obligate paratele sa solutioneze cererea formulata in baza Legii nr.10/2001.

Prin decizia civila nr. 2801/11.10.2017, Curtea de Apel Pitesti – Sectia I civila a admis apelurile formulate de parate, a anulat sentinta si a trimis cauza spre competenta solutionare Tribunalului Bucuresti.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Din considerentele sentintei apelate a rezultat ca motivul pentru care Tribunalul Valcea  s-a considerat competent a fost acela ca in speta entitatea investita de lege este Primaria municipiului Dragasani, care se afla in raza acestei instante.

Art.3 pct.4 din Legea nr.165/2013 prevede ca entitatea investita de lege este reprezentata de
„urmatoarele structuri cu atributii in procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv si de stabilire a masurilor reparatorii:

a) unitatea detinatoare, in intelesul H.G. nr.250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, al O.U.G. nr.94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si al O.U.G. nr.83/1999, republicata;

b) entitatea investita cu solutionarea notificarii, in intelesul H.G. nr.250/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) comisia locala de fond funciar, comisiile comunale, orasenesti si municipale, constituite in temeiul Legii nr.18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

d) comisia judeteana de fond funciar sau, dupa caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti, constituite in temeiul Legii nr.18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase si comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania;

f) Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica;

g) Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, infiintata potrivit prezentei legi”.

Asadar, entitate investita de lege in sensul textului de mai sus poate fi oricare dintre institutiile de la lit. a-g, in functie de obiectul actiunii deduse judecatii.

Cum in speta nu a fost chemata in calitate de parata Primaria municipiului Dragasani, institutie ce a emis dispozitia nr.916/2006, Curtea a apreciat ca in mod gresit Tribunalul Valcea s-a raportat la aceasta entitate atunci cand a analizat exceptia de necompetenta teritoriala.

In prezentul dosar au calitate de parate

CNCI si ANRP.

Potrivit art.35 din Legea nr.165/2013
 „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art.33 si 34 pot fi atacate de persoana care se considera indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul entitatii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii. (2) In cazul in care entitatea investita de lege nu emite decizia in termenele prevazute la art.33 si 34, persoana care se considera indreptatita se poate adresa instantei judecatoresti prevazute la alin.1 in termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevazute de lege pentru solutionarea cererilor.”

Asadar, pentru ipoteza in care CNCI si ANRP, entitati investite de lege, conform art.3 pct.4 lit. f si g din Legea nr.165/2013, sunt chemate in judecata, pentru a-si indeplini obligatiile legale ce le revin in procesul de restituire al imobilelor, competenta teritoriala apartine, conform art.35 alin.2 din lege, sectiei civile a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul entitatii.

Cum in speta, A.N.R.P. si C.N.C.I. au sediul in municipiul Bucuresti, rezulta ca Tribunalul Bucuresti este competent teritorial sa solutioneze prezentul dosar, exceptia de necompetenta teritoriala a Tribunalului Valcea fiind gresit respinsa.

Pentru aceste considerente, Curtea, in temeiul art.480 alin.4 Cod procedura civila, a admis apelurile si a anulat sentinta tribunalului, trimitand cauza spre competenta solutionare Tribunalului Bucuresti.