Exceptia Lipsei Calitatii Procesuale Active » Consultă Avocat
avocat bun
Emiterea unei dispozitii de instituire a sechestrului asigurator cu nerespectarea dispozitiilor legale privind urgenta si existenta unui pericol. Nulitate relativa . motive si mod de invocare.
19 martie 2020
avocat pret
Exceptia prescriptiei dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale.
19 martie 2020

Exceptia lipsei calitatii procesuale active

avocati bucuresti

avocati bucuresti

Exceptia lipsei calitatii procesuale active

 

Art.73 alin.2 din Legea nr.85/2006

Art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006

 

Fata de limitele in care se poate investi instanta de apel, asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active, Curtea a constatat  ca aceasta nu poate fi primita, de vreme ce potrivit art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, calitate procesuala activa are orice parte interesata sa conteste trecerea unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv de creante.

Mai mult, aceasta cerere poate fi formulata si dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art.73 alin.2, si pana la inchiderea procedurii, astfel ca debitoarea are posibilitatea sa conteste trecerea unei creante in tabel, prin persoana care o reprezinta la momentul formularii cererii, in cazul de fata, insa, aspectul reprezentarii neputand fi discutat pentru prima data in apel.

(Decizia nr. 757/A-COM
/
15 Decembrie 2016)

 

La data de 25.03.2015 contestatoarea-debitoare I SRL, prin administrator special II a formulat contestatie in contradictoriu cu intimata DRGFP Craiova, prin AJFP Valcea si lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa SO, la tabelul definitiv rectificat al creditorilor nr.106/25.02.2015 publicat in BPI din data de 27.02.2015, cu privire la rectificarea creantei AJFP Valcea de la suma de 109.085 lei la cea de 641.569 lei, prin cererea de inscriere 218663/17.11.2014.

In motivare s-a aratat ca la termenul din 25.02.2015 s-a depus tabel definitiv rectificat nr.106/25.02.2015, in care suma inscrisa pentru intimata s-a majorat de la suma de 109.085 lei la 641.569 lei, conform cererii nr.218663/17.11.2014.

Deschiderea procedurii s-a dispus prin sentinta nr.2177/26.03.2014, fiind intocmit tabelul definitiv al creantelor nr.656/15.07.2014, publicat in BPI nr.13384/16.07.2014.

In aceste conditii, este invocata exceptia tardivitatii solicitarii de rectificare depusa dupa publicarea tabelului definitiv in BPI, cu consecinta inlaturarii creantei.

Contestatoarea a aratat ca tabelul rectificat s-a intocmit ca rezultat al unei erori esentiale, fiind invocate prevederile art.75-76 din Legea nr.85/2006.

Prin intampinare, intimata a invocat exceptiile lipsei calitatii procesuale active si a tardivitatii, exceptii respinse prin incheierea din data de 20.05.2015.

Pe fondul cauzei, s-a aratat ca elementele art.75 din Lege trebuie dovedite de catre reclamant, intimata considerand ca nu este incident textul mentionat.

Prin Notele de sedinta depuse de intimata s-a sustinut ca prevederile art.66 alin.2) din Legea nr.85/2006 instituie in privinta creantelor fiscale un regim derogatoriu, pornind de la reglementarile cu caracter special privind modalitatea de contestare a titlurilor executorii fiscale.

Prin urmare, o decizie de impunere nu poate fi atacata decat in procedura speciala a O.G. nr.92/2003 si a Legii nr.554/2004.

In aceste conditii, atat timp cat titlul fiscal nu a fost desfiintat in procedura speciala, lichidatorul judiciar are obligatia de a inscrie in tabelul preliminar suma mentionata in titlu.

Au fost anexate decizia de impunere nr.F-VL-418/14.08.2014, Decizia 23/21.01.2014 privind solutionarea contestatiei societatii debitoare, fiind depuse Declaratiile 112 pentru perioada aprilie-iunie 2014, decizia privind obligatia de plata accesorii nr.517/7.10.2014.

La solicitarea instantei, intimata a depus situatia de calcul a creantei in cuantum de 641.569 lei.

Lichidatorul judiciar a depus Note de sedinta, fila 126 dosar, in care a aratat ca tabelul rectificat definitiv a fost intocmit corect, potrivit dispozitiilor legale, avand in vedere Raportul de inspectie fiscala si decizia de impunere nr.418/14.08.2014.

Prin Concluziile scrise depuse la dosar, intimata a precizat ca debitele suplimentare au aparut ca urmare a nedeclararii acestora de catre debitoare, nefiind respectate dispozitiile legii contabilitatii, insasi debitoarea solicitand deschiderea procedurii simplificate a insolventei.

Aceste nereguli apar si in raportul cauzal, unde se mentioneaza ca „in casieria unitatii exista scriptic suma de 798.221 lei ce duce la concluzia ca administratorul a folosit bunurile sau creditele societatii.

Prin sentinta nr.1212/21.09.2016, Tribunalul Valcea a admite in parte contestatia formulata de contestatoarea-debitoare I SRL, prin administrator special II, in contradictoriu cu intimata DRGFP Craiova, prin AJFP Valcea si lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa SO, a dispus inlaturarea din tabelul definitiv rectificat al creditorilor nr.106/25.02.2015(respectiv nr.894/9.09.2016) a creantei nascute anterior deschiderii procedurii insolventei detinuta de AJFP Valcea fata de societatea debitoare, din totalul de 639.390 lei, suma ce face obiectul deciziei de impunere nr.418/14.07.2014 si al deciziei accesorii nr.517/7.10.2014 si care va fi identificata de lichidatorul judiciar.

Pentru a pronunta solutia instanta a retinut ca prin sentinta nr.2177/26.03.2014 s-a dispus deschiderea procedurii insolventei fata de societatea debitoare I SRL, sentinta prin care s-a fixat termenul limita de 12.05.2014 pentru depunerea cererilor de creanta.

Lichidatorul judiciar a intocmit tabelul preliminar al creditorilor, in care a fost cuprinsa singura creanta inscrisa la masa credala, si anume suma de 109.085 lei detinuta de AJFP Valcea.

La termenul din 19.11.2014, s-a depus tabelul definitiv nr.656/15.07.2014.

Creditoarea a depus la data de 18.11.2014 cerere de precizare a creantei, solicitand inscrierea suplimentara a creantei de 641.569 lei, conform prevederilor art.64 si art.65 din Legea nr.85/2006 si intocmirea tabelului definitiv consolidat pentru suma de 750.654 lei, conform declaratiilor D-112 aferente perioadei aprilie-iunie 2014 (prin care debitoarea a declarat si nu a achitat debitele nascute dupa faliment), deciziei de impunere nr.418/14.08.2014 si deciziei de calcul accesorii nr.517/7.10.2014.

La data de 25.02.2014, s-a depus tabelul definitiv rectificat nr.106/25.02.2014, in care s-a trecut suma de 641.569 lei solicitata de catre creditoare, fila 90 dosar insolventa, pentru ca ulterior, sa fie depus tabelul rectificat nr.894/9.09.2016 in care s-a mentionat suma totala de 750.654 lei, fila 114 dosar insolventa.

S-a retinut ca din cuprinsul deciziei nr.23/21.01.2014 reiese ca a fost respinsa contestatia formulata de catre societatea debitoare impotriva deciziei de impunere, pentru sumele de 51.834 lei si 89.490 lei, fiind suspendata solutionarea contestatiei pentru suma de 563.575 lei pana la pronuntarea unei solutii definitive pe latura penala, fila 51 dosar.

Tribunalul a retinut ca temeiul juridic al contestatiei il constituie dispozitiile art.75 alin.1) din Legea 85/2006. Se invoca de catre contestatoare existenta unei erori esentiale in privinta intocmirii tabelului definitiv rectificat nr.656/15.07.2014, avand in vedere ca rectificarea tabelului definitiv nu mai putea avea loc, in conditiile implinirii termenului limita de inscriere la masa credala a creantelor, asa cum a fost stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii insolventei. Prin urmare, prin contestatia formulata nu s-a criticat pe fond decizia de impunere nr.F-VL-418/14.08.2014.

Instanta a constatat ca, intr-adevar, ne aflam in prezenta unei erori esentiale, asa cum este reglementata de dispozitiile sus-citate, avand in vedere ca art.75 pune la indemana oricarei persoane interesate rectificarea erorilor de inscriere a creantelor in tabelul creantelor, scopul reglementarii acestei contestatii speciale fiind protectia interesului comun al creditorilor si al tuturor celorlalti participanti la procedura.

Legalitatea inscrierii unei creante direct in tabelul definitiv nu poate ramane in afara verificarii judiciare, intrucat legiuitorul a prevazut pentru fiecare etapa-depunerea creantelor, analizarea lor, intocmirea tabelului preliminar, contestarea creantelor, intocmirea tabelului definitiv, contestarea creantelor-cate o procedura de urmat, astfel incat nicio creanta sa nu fie inscrisa in tabel fara a exista garantia unei verificari judiciare.

Prin urmare, orice persoana interesata are acces la verificarea unei creante si numai dupa verificarea sa de catre instanta de judecata se va putea definitiva tabelul de creante.

Situatiile cu caracter de exceptie care pot determina modificari in tabelul definitiv de creante se situeaza din punct de vedere temporal intre momentul expirarii termenului de depunere a contestatiilor impotriva tabelului preliminar al creantelor (cel de cinci zile de la data publicarii tabelului preliminar in Buletinul procedurilor de insolventa) si cel al inchiderii procedurii insolventei fata de debitorul. Intre cele doua momente, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante numai in anumite cazuri, si anume cele prevazute de art.75 alin.(1) din lege.

Legitimitatea reglementarii acestor cazuri exceptionale rezida in situatiile de exceptie in care o anumita creanta sau drept de preferinta au fost admise si, respectiv, mentinute in tabelul definitiv de creante in temeiul unor cauze care atrag fie nulitatea absoluta sau relativa a acestora, fie determina o reconsiderare a respectivelor drepturi, urmare a descoperirii unor inscrisuri cu caracter hotarator, dar necunoscute nimanui pana in acel moment: a) in cazul descoperirii existentei unui fals; b) in cazul descoperirii existentei unui dol; c) in cazul descoperirii existentei unei erori esentiale; d) in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.

In speta, se invoca imprejurarea ca inscrierea creantei in cuantum de 641.569 lei a avut loc cu incalcarea normelor imperative cuprinse in dispozitiile art.64 alin.1) din Legea nr.85/2006, conform carora „Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.”, situatie care se circumscrie tezei „erorii esentiale” prevazute de dispozitiile art.75 alin.1) din lege.

Instanta a constatat ca suma de 641.569 lei este compusa din creante nascute anterior deschiderii procedurii insolventei si sume nascute ulterior deschiderii procedurii.

S-a retinut ca pentru ultima categorie, desi legiuitorul a prevazut, prin dispozitiile art.64 alin.6) din Lege ca acestea „vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala”, inscrierea unor astfel de creante in tabelul definitiv, in cadrul deschiderii procedurii simplificate a insolventei, nu apare ca fiind nelegala.

Intentia legiuitorului a fost aceea de a emite norme juridice favorabile creditorului, iar in conditiile in care lichidatorul judiciar efectueaza inscrierea creantelor sus-mentionate in tabelul definitiv al creditorilor, in conditiile deschiderii in mod direct a procedurii simplificate a falimentului, aceasta masura nu atrage nulitatea inscrierii in tabel a creantelor nascute ulterior deschiderii procedurii.

In ambele ipoteze, cea a neinscrierii in tabelul definitiv si cea a inscrierii in tabel, achitarea unor astfel de creante se face in conformitate cu prevederile art.123 pct.3 din lege.

Prin urmare, pentru creantele nascute din declaratiile 112 emise in perioada 27.05.2014-4.08.2016, contestatia a fost considerata neintemeiata.

Aceeasi situatie s-a retinut si pentru creantele identificate ca fiind nascute ulterior datei de 26.03.2014 (data deschiderii procedurii simplificate a insolventei), prin cele doua decizii emise de organul fiscal, si anume: decizia de impunere nr.418/14.07.2014 si decizia de calcul accesorii nr.517/07.10.2014.

Referitor la inscrierea directa in tabelul definitiv al creditorilor a unor creante nascute anterior deschiderii procedurii, creante stabilite in urma unui control fiscal dispus ulterior deschiderii procedurii insolventei, instanta a constatat ca legiuitorul, prin noua reglementare cuprinsa in dispozitiile art.102 alin.1) din Legea 85/2014, nu da posibilitatea creditorilor bugetari, ca dupa intocmirea raportului de inspectie fiscala, sa-si inregistreze suplimentul cererii de admitere a creantei initiale oricand pe parcursul procedurii insolventei. Termenul de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, stabilit prin noile dispozitii cuprinse in Legea nr.85/2014 conduc la concluzia ca si reglementarile Legii nr.85/2006 au in vedere tot un termen maxim de formulare a suplimentului de creanta, si anume pana la expirarea termenului prevazut de art.62 alin.1 lit.b), atat efectuarea inspectiei fiscale, cat si inregistrarea cererii de admitere a creantei suplimentare trebuind sa aiba loc in perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si momentul expirarii termenului limita de depunere a creantelor-45 de zile de la data deschiderii procedurii.

Fata de art.76 alin.1) din lege, primirea cererii dupa expirarea termenului prevazut de art.62 alin.1 lit.b) poate fi acceptata numai in cazul in care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art.7 din Lege. Cererea privind creanta suplimentara a fost facuta la circa 240 de zile de la data expirarii termenului limita privind depunerea creantelor, fara a se invoca de catre creditorul bugetar, in cuprinsul cererii de suplimentare creanta, incidenta institutiei repunerii in termen, astfel ca trecerea in tabelul definitiv rectificat nr.106/25.02.2015 a creantelor nascute anterior deschiderii procedurii este rezultatul unei erori esentiale, eroare ce urmeaza a fi indreptata.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Craiova prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice Valcea solicitand admiterea apelului si mentinerea celor doua tabele nr.106/25.02.2016 si nr.894/9.09.2016.

In motivare se arata ca cererea a fost formulata de catre SC I SRL prin administrator special, desi inca de la 26.03.2016 debitoarei ii fusese ridicat dreptul de administrare.

Este invocata exceptia lipsei calitatii procesuale active a contestatoarei si exceptia lipsei calitatii de reprezentant al debitoarei, de catre administratorul special.

Se arata ca prin sentinta nr.2177/26.01.2014, pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul nr.1087/90/2014 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolventa, fiind ridicat dreptul de administrare al debitoarei, moment de la care aceasta este reprezentata de Cabinetul Individual de Insolventa SO potrivit art.25 alin.1 lit.b) si f) din Legea nr.85/2006.

Potrivit art.18 lit.f) din Legea nr.85/2006, administratorul special nu mai are calitate procesuala activa dupa trecerea la faliment si nu mai poate reprezenta debitoarea.

Subsidiar se invoca exceptia tardivitatii contestatiei, sustinandu-se ca reclamantul a avut cunostinta inca de la 25.02.2015 despre continutul tabelului definitiv publicat in BPI la 27.02.2015, astfel ca nu a fost respectat termenul de 5 zile prevazut in art.73 alin.2 din Legea nr.85/2006.

Pe fond, se arata ca in conditiile art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006 se impune dovada elementelor care au determinat trecerea unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante, in cazul de fata ipoteza textului nefiind indeplinita.

Instanta de fond admite in mod gresit contestatia cu privire la debitele suplimentare de 641.569 lei, contestata de debitoare.

Se arata ca acestea au fost stabilite prin decizia de impunere nr.F-VL-418/14.08.2014, ca urmare a nedeclararii acesteia de catre debitoare si ca urmare a faptului ca SC I SRL nu a respectat Legea contabilitatii.

Nu este vorba despre o eroare esentiala, asa cum sustine contestatoarea, care a solicitat deschiderea procedurii simplificate de insolventa, cautand sa se sustraga de la obligatiile fiscale si sa radieze societatea pana la evidentierea neregulilor in contabilitate.

Lichidatorul judiciar mentioneaza in raportul cauzal ca in casieria unitatii exista numai scriptic suma de 798.221 lei, de unde rezulta ca administratorul a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu.

Solutia pronuntata de catre tribunal este gresita, intrucat instanta si-a argumentat hotararea pe prevederile Legii nr.85/2014, in conditiile in care procedura insolventei in dosarul nr.1087/90/2014 este reglementata de Legea nr.85/2006, iar art.343 din Legea nr.85/2014 nu permite aplicarea noului act normativ procedurilor incepute anterior.

Apelul este intemeiat in drept pe prevederile art.466 si urm. Cod procedura civila, art.43 din Legea nr.85/2014, art.1 alin.3 si art.30 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013.

Se solicita judecarea cauzei si in lipsa.

Analizand sentinta atacata prin prisma criticilor invocate, in raport de probatoriul administrat in cauza si de dispozitiile legale incidente, Curtea constata ca apelul nu poate fi primit, pentru urmatoarele considerente:

Prealabil, fata de sustinerile din cererea de apel, vazand si considerentele sentintei atacate, Curtea constata ca prezenta procedura, cu toate contestatiile formulate, inclusiv cele la tabelul definitiv, este supusa Legii nr.85/2006, fata de data deschiderii procedurii insolventei prin sentinta nr.2177/26.03.2014 si de art.24 si urm. Cod procedura civila, raportat la art.343 din Legea nr.85/2006.

Referitor la acest aspect, Curtea constata ca tribunalul nu aplica prevederile Legii nr.85/2014 spetei de fata, ci releva faptul ca nici acest nou act normativ nu confera posibilitatea creditorilor bugetari ca dupa intocmirea raportului de inspectie fiscala sa-si inregistreze suplimentul cererii de admitere a creantei initiale oricand, ci numai cu respectarea termenului de 60 zile, expres prevazut la art.102 alin.1 din Legea nr.85/2014.

Prin urmare, nu se va retine critica referitoare la aplicarea unui act normativ neincident in procedura insolventei de fata.

In ce priveste, exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei calitatii de reprezentant al debitoarei de catre administratorul special, Curtea constata ca in fata primei instante, prin intampinarea depusa la 4.05.2015, autoritatea fiscala a invocat numai exceptia lipsei calitatii procesuale active a contestatoarei.

In ordinea de solutionare a acestor exceptii primeaza exceptia lipsei calitatii de reprezentant al debitoarei, determinata de prevederile art.18 alin.1 teza a II-a din Legea nr.85/2006, insa, atare exceptie nu a fost discutata in fata primei instante.

Astfel, la termenul din 20.05.2015, s-au pus concluzii asupra prevederilor art.18 alin.2 lit.c) din Legea nr.85/2006, retinandu-se ca s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a contestatoarei, aceasta fiind pusa in discutie.

Ulterior, pe parcursul procedurii, nu s-a mai discutat aspectul referitor la calitatea de reprezentant al debitoarei nici in ceea ce-l priveste pe administratorul special.

Or, potrivit art.82 alin.2 Cod procedura civila, exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea primei instante nu poate fi invocata pentru prima oara in calea de atac.

Apelanta sustine in apel atat lipsa calitatii procesuale active a contestatoarei, cat si exceptia lipsei calitatii de reprezentant, insa fata de prevederile art.82 alin.2 din Codul de procedura civila, susmentionate, Curtea nu mai este in masura, la acest moment, sa discute calitatea de reprezentant, ci exclusiv calitatea procesuala activa a debitoarei.

Prin urmare, in speta, nu intereseaza, la acest moment, faptul ca la 26.03.2014 debitoarei i-a fost ridicat dreptul de administrare cu consecinta ca nu mai putea fi reprezentata din acest moment de administratorul special, deoarece art.18 alin.1 teza a II-a din Legea nr.85/2006 prevede ca dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

Fata de limitele in care se poate investi instanta de apel, asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active, Curtea constata ca aceasta nu poate fi primita, de vreme ce potrivit art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, calitate procesuala activa are orice parte interesata sa conteste trecerea unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv de creante.

Mai mult, aceasta cerere poate fi formulata si dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art.73 alin.2, si pana la inchiderea procedurii, astfel ca debitoarea are posibilitatea sa conteste trecerea unei creante in tabel, prin persoana care o reprezinta la momentul formularii cererii, in cazul de fata, insa, aspectul reprezentarii neputand fi discutat pentru prima data in apel.

Nu poate fi primita nici exceptia de tardivitate a contestatiei, in cauza nefiind aplicabil termenul de 5 zile prevazut de art.73 alin.2 din Legea nr.85/2006. Pe de o parte, acesta vizeaza contestarea tabelului preliminar, iar nu a tabelului definitiv, iar pe de alta parte, insusi art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006 permite formulate acestei contestatii si dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art.73 alin.2 din lege.

Prin urmare, solutia pronuntata de tribunal cu privire la exceptia de tardivitate a contestatiei, asa cum rezulta din incheierea din 20.05.2015 (fila 20 dosar fond), este corecta, astfel ca nu se impune cenzurarea sa.

Asupra fondului, Curtea constata ca potrivit art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art.73 alin.2, si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv de creante, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei
erori esentiale
care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.

Asa cum a retinut si prima instanta, Curtea constata ca temeiul contestatiei vizeaza existenta unei erori esentiale in privinta intocmirii tabelului definitiv rectificat, deoarece la momentul la care aceasta a operat, termenul limita de inscriere la masa credala a creantelor era depasit.

Eroarea esentiala la care se refera art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, se raporteaza la trecerea unei creante in tabelul definitiv, cu atat mai mult cu cat acesta a fost intocmit (rectificat) ulterior expirarii termenului prevazut de lege pentru declararea creantelor.

Cu alte cuvinte, textul este incident, fie atunci cand o creanta a fost mentionata gresit in tabelul definitiv, cu respectarea normelor imperative prevazute in art.64 din Legea nr.85/2006, fie daca o creanta a fost adaugata tabelului definitiv la un moment mult ulterior intocmirii acestuia, pe baza unei noi declaratii de creanta tardiva.

Curtea retine ca potrivit art.64 alin.1 din Legea nr.85/2006, cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii, art.76 alin.1 din lege instituind sanctiunea decaderii in cazul nerespectarii acestuia. Decaderea poate fi invocata oricand, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie.

Autoritatea fiscala nu beneficiaza de prevederi speciale cu privire la termenul de depunere a declaratiei de creante, numai Legea nr.85/2014, neaplicabila in cauza, permitand aceste autoritati inregistrarea unui supliment al celui de admitere a creantei initiale.

Asa cum a retinut si tribunalul, exclusiv pentru a justifica tardivitatea declaratiei depuse de autoritatea fiscala la cca.240 zile de la data expirarii termenului limita pentru depunerea creantelor, art.102 alin.1 din Legea nr.85/2014, obliga creditorii bugetari sa-si inregistreze cererea de admiterea a creantei in termenul prevazut la art.100 alin.1 lit.b) din lege, cu posibilitatea,       intr-adevar, de a efectua inspectia fiscala si a intocmit RIF potrivit Codului de procedura fiscala, intr-un termen de 60 zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii. Insa legea noua limiteaza intervalul de timp pe care il are la dispozitie autoritatea pentru efectuarea inspectiei fiscale, justificat de faptul ca aceasta reprezinta o exceptie de la regula potrivit careia declaratia de creanta initiala trebuie sa arate cuantumul creantei, conform art.104 din Legea nr.85/2014.

Insa, prezenta cerere fiind sub incidenta Legii nr.85/2006, nu se supune acestor reguli, astfel ca in lipsa unor norme derogatorii de la art.64 alin.1 raportat la art.62 alin.1 lit.b) din Legea nr.85/2006, autoritatea fiscala era obligata sa mentioneze cuantumul total al creantei cu respectarea termenului prevazut de lege.

Curtea retine ca potrivit art.76 alin.1 din Legea nr.85/2006, cu exceptia cazului in care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art.7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor
pana la expirarea termenului prevazut la art.62 alin.1 lit.b), va fi decazut
, cat priveste creantele respective, din dreptul de a fi inscris in tabelul creditorilor si nu va dobandi calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura. El nu va avea dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.

Chiar daca sumele stabilite prin decizia de impunere nr.418/14.08.2014 se raporteaza la perioada anterioara deschiderii procedurii, nu se poate retine ca declararea acestora se poate realiza oricand pe parcursul procedurii, de vreme ce legea instituie termene limita, sub sanctiunea decaderii.

Nu se poate admite ca formularea cererii initiale cu un cuantum redus, existent la data depunerii declaratiei de creanta, poate justifica rectificarea ulterioara a acesteia cu privire la cuantumul creantei, deoarece in acest caz s-ar ajunge ca pentru creante ce isi au izvorul in acte ale debitorului anterioare deschiderii procedurii, cererea sa se poata formula oricand sub pretextul rectificarii cuantumului ca urmare a depistarii acestuia printr-un control fiscal.

Aspectele referitoare la faptul ca debitoarea a urmarit sa se sustraga de la obligatiile fiscale, nu au relevanta in contextul prezentei cereri, de la data publicarii sentintei de deschidere a  procedurii nr.2177/26.03.2014 in BPI din 15.04.2014, autoritatea fiscala avand posibilitatea sa intocmeasca decizia de impunere, cu respectarea termenelor prevazute de lege pentru declararea creantei, ceea ce insa nu s-a realizat, precizarea creantei fiind efectuata abia la 18.11.2014.

Pentru aceste considerente, in temeiul art.480 Cod procedura civila, raportat la art.8 din Legea nr.85/2006, Curtea a respins apelul ca nefondat.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *