Calea de atac impotriva deciziilor intermediere.

 

Cod procedeura civila, art. 299 alin.1 raportat la art. 297 alin. 2 teza finala

 

Prin decizia nr. 33/16 aprilie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie  s-a admis recursul in interesul legii si s-a aratat ca in aplicarea dispozitiilor art. 299 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 2 teza finala din Codul de procedura civila, recursul impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele de apel prin care s-au anulat in totul sau in parte  procedura urmata, precum si hotararea apelata, retinerea cauzei spre rejudecare este inadmisibila, iar aceste hotarari pot fi atacate cu recurs numai odata cu deciziile pronuntate asupra fondului dupa judecarea cauzelor in apel.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,

Decizia civila nr. 2398 din 11 iunie 2012

 

 Prin decizia nr. 2398/11.06.2012 s-a respins ca tardiv formulat recursul declarat de paratii N.R.GHE. si N.E., domiciliati in ....., impotriva deciziei civile nr. 141/23 februarie 2012 pronuntata de Tribunalul Prahova,  in contradictoriu cu reclamanta P.O.B., cu sediul in .....  Prahova si ca inadmisibil recursul declarat de paratii N.R.GHE. si N.E., ...., impotriva deciziei civile nr. 605/28 noiembrie 2011 pronuntata de Tribunalul Prahova,  in contradictoriu cu reclamanta P.O.B., cu sediul in .............

In fapt prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sinaia sub nr. 279/310/2011, reclamantii C.L.O. B. si P. O. B. au chemat in judecata pe paratii N.R.GHE. si N.E., solicitand instantei ca prin hotararea care se va pronunta sa se dispuna obligarea acestora de a intra in legalitate, conform procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. 4910/12.07.2004 emis de P.O.B., in sensul prezentarii documentatiei in vederea intrarii in legalitate.

In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca, in fapt, prin procesul verbal de constatare a contraventiilor nr. ....., paratii au fost sanctionati cu amenda contraventionala in suma de ..... RON) pentru extinderea constructiei existente fara autorizatie, iar odata cu aplicarea sanctiunii s-a dispus sistarea lucrarilor si prezentarea documentatiei in vederea intrarii in legalitate, stabilindu-se ca si termen de realizare data de 12.08.2004.

Au mai aratat reclamantii ca, paratii au achitat amenda conform chitantei seria ...nr. ......, insa nu au respectat masurile dispuse in procesul - verbal la termenul prevazut, respectiv 12.08.2004.

Astfel, urmare a controlului efectuat la data de 17.01.2011 de catre I. S. C., s-a constatat nerespectarea acestor masuri, iar prin procesul - verbal de control nr. .... fost sesizata P. O. B. in vederea demararii procedurii de sesizare a instantei judecatoresti pentru obligarea paratilor de a intra in legalitate.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 si ale art. 1073 si urmatoarele Cod civil.

Prin sentinta civila nr. 578/09.05.2011 pronuntata de Judecatoria Sinaia a fost admisa in parte exceptia lipsei calitatii procesuale active, respectiv in ceea ce priveste reclamantul C.L.O.B. si a fost respinsa cererea formulata de acest reclamant ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa, a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si respinsa cererea formulata de reclamanta P.O.B. in contradictoriu cu  paratii N.R.GHE. si N.E., ca fiind prescrisa.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca prin procesul - verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. 4910/12.07.2004 incheiat de P.O.B., paratii N.R.GHE. si N.E. au fost sanctionati cu amenda in cuantum de.... RON in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, retinandu-se, in fapt, extinderea locuintei si executarea unor lucrari fara a detine autorizatie de constructie si fara a respecta dispozitiile Codului civil.

Prin acelasi proces - verbal s-a dispus si sistarea lucrarilor, prezentarea documentatiei in vederea intrarii in legalitate, inchiderea ferestrelor pe latura de nord vest, desfiintare chiosc, stabilindu-se ca termen pentru aducerea la indeplinire a acestor masuri, data de 12.08.2004.

Prin procesul verbal incheiat in data de 17.01.2010 de catre Inspectoratul Judetean in Constructii Prahova s-a constatat, ca urmare a controlului efectuat, ca paratii nu au adus la indeplinire masurile dispuse prin actul sanctionator incheiat in data de 12.07.2004.

A apreciat instanta de fond, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantelor, ca potrivit dispozitiilor art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 „in cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul - verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz.”.

Ori, astfel cum se observa din continutul procesului - verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. 4910/12.07.2004, organul care a constatat contraventia si a aplicat sanctiunea este P.O.B..

A retinut instanta de fond  ca, P.O.B. este cea care are calitate procesuala activa privind sesizarea instantei de judecata cu o astfel de actiune, aspect nevalabil in ceea ce priveste cel de-al doilea reclamant, respectiv C.L.O. B., motiv pentru care a admis exceptia lipsei calitatii procesul active doar cu privire la reclamantul C.L.O. B..

In ceea ce priveste cea de-a doua exceptie invocata, respectiv exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, instanta de fond a apreciat ca prin masurile impuse cu ocazia incheierii procesului - verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, s-a impus ca si masura complementara obligatia paratilor de a sista lucrarile, de a prezenta documentatia in vederea intrarii in legalitate, de a inchide ferestrele pe latura de nord vest, precum si desfiintare chiosc, stabilindu-se ca termen pentru aducerea la indeplinire a acestor masuri, data de 12.08.2004.

 

Prin urmare, fiind vorba de o obligatie de a face, prima instanta a considerat ca sunt aplicabile dispozitiile de drept comun cu privire la momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie, precum si cu privire la calculul acestui termen.

Astfel, a retinut instanta de fond ca momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie extinctiva il reprezinta data de 12.08.2004, respectiv data cand s-a nascut dreptul la actiune, iar potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 „termenul de prescriptie este de 3 ani”.

Conform dispozitiilor legale mentionate anterior, instanta de fond a constatat ca termenul de prescriptie de 3 ani s-a implinit, astfel ca a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si a respins actiunea ca fiind prescrisa.

Impotriva sentintei instantei de fond a declarat apel, in termen legal, reclamanta P. O. S., aratand ca, in mod gresit, a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, retinandu-se ca actiunea a fost formulata in baza procesului – verbal de control emis la data de 17.01.2010 de I. J. C. P. si in baza caruia a fost obligata sa actioneze in judecata pe parati  in vederea intrarii in legalitate.

A sustinut reclamanta ca, in mod eronat, instanta de fond a apreciat ca actiunea ar fi fost promovata in baza procesului – verbal nr. 4910/12.07.2004, cand, in realitate, aceasta a fost introdusa potrivit procesului – verbal nr.17.01.2010.

Prin Decizia civila nr. 605/28.11.2011 Tribunalul a admis apelul, a anulat sentinta nr. 578/09.05.2011 si a retinut cauza cu evocarea fondului.

Pentru a se pronunta o asemenea solutie, a retinut ca instanta de fond si-a intemeiat solutia pe disp. art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, termen care este aplicabil acelor drepturi subiective civile se sting prin neexercitarea in termenele de prescriptie stabilite de lege  ,caz in care raportarea la data de 12.07.2004 ca moment al inceperii curgerii termenului de prescriptie de 3 ani, respectiv data nasterii dreptului la actiune este gresita intrucat la acea data a fost intocmit procesul verbal de contraventie nr. 4910 in timp ce instanta de fond a fost sesizata de reclamante urmare a intocmirii procesului verbal de control din data de 17.01.2010 cu o actiune avand ca obiect obligatie de „a face” care nu este supusa termenului de prescriptie fiind asadar imprescriptibila si care vizeaza obligarea paratilor sa prezinte documentatia necesara in vederea intrarii in legalitate, inchiderea ferestrelor pe latura de nord-vest, si desfiintarea chioscului, ceea ce conduce la concluzia ca pricina trebuia solutionata pe fond.

A apreciat  tribunalul ca  art. 31 din Legea nr. 50/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, invocat de parati prin intampinarea depusa la instanta de fond nu isi gaseste aplicarea in cauza de fata, deoarece se refera la termenul special de prescriptie de 2 ani de la data savarsirii faptei, in ceea ce priveste dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prev. de art. 26, ceea ce inseamna ca se refera la aplicarea sanctiunilor si constatarea faptelor, aspecte ce nu se regasesc in cauza dedusa judecatii.

A mai aratat tribunalul ca, sustinerea intimatilor – parati inserata in intampinarea depusa in fata instantei de control judiciar in sensul ca, odata cu trecerea timpului, neintervenind actiunea civila prevazuta de art. 32 alin.1 din Legea nr. 50/1991 in termenul general de prescriptie, s-ar putea aprecia ca imobilul ar fi intrat, in mod tacit, in legalitate, nu poate fi retinuta, deoarece pe de o parte, textul de lege mentionat se refera la posibilitatea organului care a aplicat sanctiunea de a sesiza instanta judecatoreasca pentru a dispune, dupa caz, incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei sau desfiintarea constructiilor realizate nelegal, petitul actiunii dedusa judecatii in cauza de fata vizand o alta situatie de fapt, intemeiata pe disp. art. 1073 si urmatoarele Cod civil.

Dupa administrarea probatoriilor, prin decizia civila nr. 141/23 februarie 2012 rejudecand in fond dupa anularea sentintei civile nr. 578/09.05.2011 a Judecatoriei Sinaia prin Decizia nr. 605/2011 a Tribunalului Prahova a admis  actiunea formulata de reclamanta P.O.B. si a dispus obligarea paratilor sa intre in legalitate conform procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. 4910/12.07.2004 emis de P.O.B. prin prezentarea documentatiei, in vederea inchiderii ferestrelor pe latura de nord-vest si desfiintarea chioscului.

Recurentii N.R.GHE. si N.E. au formulat recurs atat impotriva deciziei civile nr. 141/23.02.2012 a Tribunalului Prahova cat si impotriva deciziei civile nr. 605/28.11.2011 a Tribunalului Prahova pentru urmatoarele motive:

Cu privire la recursul formulat impotriva deciziei nr. 141/23.02.2012 a Tribunalului Prahova, recurentii au invocat dispozitiile art. 299, art. 304 C.proc.civ., art. 26 si 31 din Legea nr. 50/1991.

O prima critica este ca decizia atacata este nelegala si netemeinica pentru ca s-a admis apelul declarat de catre o parte care nu are folosinta drepturilor procesuale, respectiv P.O.B., iar instanta avea obligatia de a verifica daca sunt intrunite elementele actiunii civile prevazute de lege in mod imperativ.

Considera recurenta ca P.O.B. nu are personalitate juridica, fiind doar cladirea in care se desfasoara activitatile organelor din administratia publica locala, astfel cum se prevede in art. 21 din Legea nr. 215/2001 a Administratiei Publice Locale.

O alta critica este, in ceea ce priveste motivarea instantei de apel prin care s-a considerent ca termenul de prescriptie incepe sa curga de la momentul emiterii celui de-al doilea proces-verbal, insa potrivit art. 31 din Legea nr. 50/1991 se desprinde faptul ca s-a prescris dreptul material la actiune.

Recursul impotriva deciziei civile nr. 605/28.11.2011 a Tribunalului Prahova este intemeiat pe disp. art. 304 pct. 9, art. 279 C.proc.civ., art. 32 din Legea nr. 50/1991 si art. 1073 Cod civil.

Se critica decizia Tribunalului Prahova pentru ca in mod nelegal s-a anulat sentinta instantei de fond, s-a retinut cauza spre judecare, deoarece nici in considerente si nici in dispozitiv Tribunalul Prahova nu a stabilit ca Judecatoria Sinaia ar fi fost necompetenta sa judece cauza in fond.

Se mai arata ca solutia de retinere se bazeaza pe un rationament gresit, respectiv pe acela ca, nici o parte nu ar fi solicitat in mod expres si nici prin cererea de apel si intampinare, anularea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta de fond.

De asemenea, se sustine ca, daca Tribunalul Prahova ar fi constatat ca trebuie judecata cauza in fond de catre Judecatoria Sinaia ar fi trebuit sa trimita cauza spre rejudecare acestei instante, din oficiu, chiar daca apelanta nu a cerut acest lucru.

Recurentii invoca nelegalitatea deciziei prin prisma termenului de prescriptie a dreptului material la actiune.

In dezvoltarea motivului de recurs se arata ca dreptul material la actiune este strans legat de termenul stabilit prin procesul-verbal de contraventie, astfel cum rezulta din art. 32 din Legea nr. 50/1991.

Apreciaza recurentii ca sustinerile instantei de apel ca aceasta actiune avand ca obiect obligatia de a face este imprescriptibila, sunt neintemeiate pentru ca, daca s-ar accepta aceasta idee s-ar lega termenul de prescriptie de arbitrariul organului de control  care, indiferent de cat timp a trecut ar fi in termenul de a promova o astfel de actiune.

De asemenea, recurentii invoca nelegalitatea deciziei nr. 605/2011 a Tribunalului Prahova ca urmare a lipsei calitatii de folosinta a P. O. B., intrucat aceasta nu are personalitate juridica, Primaria este cladirea in care se desfasoara activitatile organelor din administratia publica locala.

Se solicita admiterea recursului, a exceptiei lipsei calitatii de folosinta a P.O. B. si, pe cale de consecinta, modificarea deciziei pronuntata in apel, in sensul respingerii acestui ca fiind formulat de o persoana fara capacitate de folosinta.

La termenul de judecata din data de 11 iunie 2012 instanta din oficiu a invocat exceptia tardivitatii recursului impotriva deciziei civile nr. 141/2012 a Tribunalului Prahova.

Examinand deciziile recurate, prin prisma criticilor formulate a exceptiei invocate, a dispozitiilor legale incidente in cauza, Curtea va retine urmatoarele:

In ceea ce priveste recursul formulat impotriva deciziei civile nr. 141/23.02.2012 a Tribunalului Prahova, Curtea va retine urmatoarele:

Conform dispozitiilor art. 137  alin. 1 C.proc.civ., instanta se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos in tot sau in parte cercetarea in fond a pricinii.

Intrucat s-a invocat, din oficiu, exceptia tardivitatii, Curtea nu va mai analiza criticile cu privire la aceasta decizie.  

Potrivit dispozitiilor art. 301 C.proc.civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii.

 

 

Avand in vedere faptul ca, decizia sus-mentionata a fost comunicata recurentilor la data de 3 aprilie 2012, conform dovezii de comunicare filele 37 – 38 dosar apel,  iar acestia au declarat recurs la data de 20 aprilie 2012, conform stampilei de pe plicul de expediere aflat la fila 6 - dosar recurs, deci peste termenul legal de 15 zile, Curtea va retine ca recursul este tardiv, motiv pentru care va respinge recursul ca tardiv formulat.

In ceea ce priveste recursul declarat impotriva deciziei civile nr. 605/28.11.2011, Curtea va retine ca acesta este inadmisibil potrivit considerentelor ce se vor arata in continuare:

De observat este faptul ca, decizia sus-mentionata este o decizie intermediara prin care s-a admis apelul formulat de apelanta-reclamanta P.O.B., s-a anulat sentinta apelata si s-a retinut cauza cu evocarea fondului.

Prin decizia nr. 33/16 aprilie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a admis recursul in interesul legii si s-a aratat ca in aplicarea dispozitiilor art. 299 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 2 teza finala din Codul de procedura civila, recursul impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele de apel prin care s-au anulat in totul sau in parte  procedura urmata, precum si hotararea apelata, retinerea cauzei spre rejudecare este inadmisibila, iar aceste hotarari pot fi atacate cu recurs numai odata cu deciziile pronuntate asupra fondului dupa judecarea cauzelor in apel.

Fata de decizia nr. 33/16.04.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtea va respinge ca inadmisibil recursul declarat impotriva deciziei nr. 605/2011 a Tribunalului Prahova.

Din considerentele mai sus-aratate rezulta ca motivele de recurs invocate de recurenti puteau fi aratate in cererea de recurs impotriva deciziei pronuntate asupra fondului.

Atata timp cat recurentii au atacat pe cale separata decizia intermediara nr. 605/2011 a Tribunalului Prahova, nu mai poate fi retinuta critica in ceea ce priveste anularea sentintei instantei de fond  si retinerea cauzei spre judecare.

Aceeasi motivare urmeaza a se da si in ceea ce priveste critica ce vizeaza termenul de prescriptie al dreptului material la actiune si nelegalitatea deciziei ca urmare a lipsei capacitatii de folosinta a P. O. B.

Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca tardiv formulat recursul impotriva deciziei nr. 141/2012 a Tribunalului Prahova si ca inadmisibil recursul declarat impotriva deciziei nr. 605/2012 a Tribunalul Prahova.

                                                                             

(Judecator Elena Staicu)