Cabinete de avocatura

377. Notiunea de „domiciliu" de la art. 8 § 1 din Conventie nu se refera numai la domiciliul unei persoane fizice, ci  si la cabinetul unui avocat sau la o firma de avocatura
     (Buck impotriva Germaniei,
     
     pct. 31-32; Niemietz impotriva Germaniei, pct. 30-33). Perchezitia efectuata la sediul unui avocat poate constitui o incalcare a secretului profesional, ce reprezinta fundamentul relatiei de incredere existente intre un avocat  si clientul sau
     (Andre si altul impotriva Frantei,
     pct. 41). In consecinta, aceste masuri trebuie sa fie insotite de „garantii procedurale speciale", iar avocatul trebuie sa aiba acces la „un control eficient" pentru a le contesta. Acest lucru nu este valabil in cazul in care o cale de atac nu permite anularea efectelor perchezitiei contestate
     (Xavier Da Silveira impotriva Frantei,
     pct. 37, 42  si 48).
378. Avand in vedere impactul acestor masuri, adoptarea  si punerea lor in aplicare trebuie sa fie reglementate de norme foarte clare  si precise
     (Petri Sallinen si altii impotriva Finlandei,
     pct. 90;
     Wolland impotriva Norvegiei,
     pct. 62). Rolul avocatilor in apararea drepturilor omului reprezinta un motiv suplimentar pentru care perchezitiile efectuate la sediul acestora ar trebui sa faca obiectul unor controale foarte stricte
     (Heino impotriva Finlandei,
     pct. 43; Kolesnichenko impotriva Rusiei, pct. 31).
379. Aceste masuri pot viza infractiuni care implica avocatul in mod direct sau, dimpotriva, nu au nicio legatura cu acesta. In unele cazuri, perchezitia in cauza avea ca scop eliminarea dificultatilor intampinate de autoritati in obtinerea de probe incriminatoare
     (Andre si altul impotriva Frantei,
     pct. 47), fiind incalcat astfel secretul profesional al avocatului
     (Smirnov impotriva Rusiei,
     pct. 46  si 49).

Importanta secretului profesional al avocatului a fost subliniata intotdeauna in raport cu art. 6 din Conventie (dreptul la aparare), de la pronuntarea hotararii in cauza Niemietz impotriva Germaniei (pct. 37). Curtea face referire, de asemenea, la protejarea reputatiei unui avocat
(ibidem,
pct. 37; Buck

impotriva Germaniei,
pct. 45).

380. Conventia nu interzice impunerea anumitor obligatii avocatilor, care pot viza relatiile cu clientii lor. Acest lucru este valabil, in special, in cazul in care se constata existenta unor dovezi credibile ale participarii unui avocat la o infractiune sau in contextul unor eforturi de combatere a anumitor practici ilegale. Curtea a subliniat ca este esential sa se prevada un cadru strict pentru astfel de masuri
     (Andre
     
     si altul impotriva Frantei,
     pct. 42). Pentru un exemplu de perchezitie efectuata la sediul unei firme de avocatura, in conformitate cu cerintele Conventiei, a se vedea Jacquier impotriva Frantei (dec.) si
     Wolland impotriva Norvegiei.
381. Faptul ca o vizita la domiciliu s-a desfa surat in prezenta decanului Baroului este o „garantie procedurala speciala"
     (Roemen si Schmit impotriva Luxemburgului,
     pct. 69; Andre si altul impotriva
     
     Frantei,
     pct. 42-43), dar prezenta decanului respectiv nu este suficienta in sine
     (ibidem,
     pct. 44-46). Curtea a constatat o incalcare din cauza lipsei unui mandat judiciar  si a unui control judiciar a posteriori efectiv
     (Heino impotriva Finlandei,
     pct. 45).
382. Existenta unui mandat de perchezitie, care sa mentioneze motive pertinente  si suficiente pentru emiterea unei comisii rogatorii, nu reprezinta in mod necesar o garantie impotriva tuturor riscurilor de abuz, intrucat trebuie sa se tina seama, de asemenea, de amploarea sa  si de competentele conferite inspectorilor. Prin urmare, Curtea a constatat o incalcare in cazul unui mandat de perchezitie cu o sfera de aplicare prea larga, conferind prea multe competente anchetatorilor,  si in cazul in care nu s-a tinut seama de statutul de avocat al persoanei in cauza  si nu s-a luat nicio masura pentru a proteja in mod corespunzator secretul profesional al acesteia
     (Kolesnichenko impotriva Rusiei,
     pct. 32-35; Iliya
     
     Stefanov impotriva Bulgariei,
     pct. 39-44; Smirnov impotriva Rusiei, pct. 48; Aleksanyan impotriva
     
     Rusiei,
     pct. 216).
383. De asemenea, Curtea a contestat ridicarile de obiecte  si inscrisuri  si perchezitiile care, de si erau insotite de garantii procedurale speciale, au fost disproportionate in raport cu obiectivul legitim urmarit
     (Roemen si Schmit impotriva Luxemburgului,
     pct. 69-72). Pentru a aprecia daca amploarea ingerintei a fost proportionala  si, prin urmare, „necesara intr-o societate democratica", Curtea a luat in considerare volumul documentelor care trebuiau examinate de catre autoritati, perioada necesara pentru examinarea acestora  si amploarea inconvenientelor cauzate reclamantului
     (Wolland impotriva
     
     Norvegiei,
     pct. 80).
384. 
     Trebuie subliniat faptul ca, in conformitate cu art. 8, o perchezitie poate ridica probleme din perspectiva respectarii „domiciliului", a „corespondentei"  si a „vietii private "
     (Golovan impotriva
     
     Ucrainei,
     pct. 51; Wolland impotriva Norvegiei, pct. 52).