Art. 14 (interzicerea discriminarii)

35. In repetate randuri, art. 8 fost coroborat cu art. 14.
36. De exemplu, in ceea ce prive ste cuplurile formate din persoane de acela si sex, Curtea a acordat o importanta deosebita evolutiei internationale catre recunoa sterea juridica a uniunilor intre persoane de acela si sex
    (Oliari  si altii impotriva Italiei,
    pct. 178  si 180-185), dar lasa statelor libertatea de a interzice accesul la casatorie cuplurilor formate din persoane de acela si sex
    (Schalk  si Kopf impotriva
    
    Austriei,
    pct. 108).
37. In ceea ce prive ste discriminarea bazata pe gen, Curtea a constatat ca, in prezent, promovarea egalitatii de gen reprezinta un obiectiv major pentru statele membre ale Consiliului Europei  si ar trebui sa fie invocate motive foarte intemeiate pentru ca o astfel de diferenta de tratament sa fie considerata compatibila cu Conventia. In special, referirile la traditii, ipoteze generale sau atitudini sociale predominante intr-o anumita tara nu sunt suficiente pentru justificarea unei diferente de tratament pe criterii de sex. De exemplu, intr-o cauza referitoare la purtarea numelui de fata al unei femei dupa casatorie, Curtea a constatat ca importanta acordata principiului nediscriminarii impiedica statele sa impuna traditii bazate pe rolul primordial al barbatului si rolul secundar al femeii in familie
    (Unal Tekeli
    
    impotriva Turciei,
    pct. 63). Curtea a hotarat, de asemenea, ca problema stereotipurilor vehiculate in privinta anumitor grupuri sociale consta in faptul ca acestea nu permit o evaluare individuala a capacitatilor si nevoilor membrilor acestor grupuri
    (Carvalho Pinto de Sousa Morais impotriva
    
    Portugaliei,
    pct. 46, cu trimiterile suplimentare).
38. In cauza Alexandru Enache impotriva Romaniei, reclamantul, condamnat la 7 ani de inchisoare, dorea sa i si ingrijeasca copilul in varsta de numai cateva luni. Cu toate acestea, cererile sale de amanare a executarii pedepsei sale au fost respinse de catre instante, pe motiv ca o astfel de masura, care era disponibila pentru mamele condamnate, pana la prima aniversare a copilului lor, trebuia sa fie interpretata in mod strict  si ca reclamantul, fiind barbat, nu putea solicita aplicarea acestei masuri prin analogie. Curtea a constatat ca reclamantul putea pretinde ca se afla intr-o situatie similara cu cea a unui detinut de sex feminin (pct. 68-69). Cu toate acestea, facand referire la dreptul international, aceasta a observat ca maternitatea beneficiaza de o protectie speciala  si a hotarat ca autoritatile nu au incalcat art. 14 coroborat cu art. 8 (pct. 77).
39. In ceea ce prive ste diferenta de tratament bazata pe na sterea in afara casatoriei in raport cu na sterea in cadrul casatoriei, Curtea a declarat ca este necesar sa fie invocate motive foarte intemeiate pentru ca aceasta diferenta de tratament sa poata fi considerata compatibila cu Conventia
    [Sahin
    
    impotriva Germaniei
    (MC), pct. 94; Mazurek impotriva Frantei, pct. 49; Camp si Bourimi impotriva
    
    Tarilor de Jos,
    pct. 37-38]. Acela si lucru este valabil  si in cazul diferentei de tratament intre tatal unui copil nascut in cadrul unei relatii in care parintii locuiesc impreuna fara sa fie casatoriti  si tatal unui copil nascut in cadrul unei relatii bazate pe casatorie
    [Sahin impotriva Germaniei
    (MC), pct. 94].
40. Curtea a constatat o incalcare a art. 14 coroborat cu art. 8, ca urmare a tratamentului discriminatoriu rezultat din refuzul autoritatilor de a le permite unor persoane care formau un cuplu binational sa i si pastreze propriul nume de familie dupa casatorie
    (Losonci Rose si Rose impotriva
    
    Elvetiei,
    pct. 26). S-a constatat, de asemenea, o incalcare in ceea ce prive ste interzicerea adoptarii unor copii ru si de catre resortisanti americani A.H. si altii impotriva Rusiei. In cazul in care statul  si-a depa sit obligatiile prevazute la art. 8  si a creat in legislatia sa interna dreptul de a adopta, acesta nu poate adopta, in privinta exercitarii acestui drept, masuri discriminatorii in sensul art. 14. Potrivit Curtii, dreptul reclamantilor de a formula o cerere de adoptie, precum  si dreptul acestora la examinarea echitabila a cererii lor, intra in sfera de aplicare generala a vietii private in sensul art. 8.
41. In cazul in care autoritatea parinteasca a fost retrasa pe baza unei distinctii intemeiate, in principal, pe considerente religioase, Curtea a hotarat ca a fost incalcat art. 8, coroborat cu art. 14
    (Hoffmann
    
    impotriva Austriei,
    pct. 36, in ceea ce prive ste retragerea drepturilor parinte sti ale reclamantei, dupa ce a divortat de tatal celor doi copii ai lor, din cauza faptului ca aceasta era adepta a cultului Martorii lui Iehova).
42. 
    Intr-o cauza unde politia nu a protejat rezidenti romi de un atac planificat asupra locuintelor acestora de catre un grup motivat de ostilitate fata de comunitatea roma, Curtea a constatat ca a fost incalcat art. 8 coroborat cu art. 14
    (Burlya si altii impotriva Ucrainei,
    pct. 169-170).
    

Domiciliu  si corespondenta

1. 
   Art. 2 (dreptul la viata)
   

43. In ceea ce prive ste atingerile aduse principiului inviolabilitatii domiciliului, Curtea a stabilit paralele intre obligatiile pozitive care ii revin statului in temeiul art. 8 din Conventie, art. 1 din Protocolul nr. 1  si art. 2 din Conventie
    (Kolyadenko si altii impotriva Rusiei,
    pct. 216).

2. Art. 10 (libertatea de exprimare)

44. 
    
    De si supravegherea sau interceptarea convorbirilor telefonice este examinata, in general, in temeiul art. 8, este posibil ca o astfel de masura sa fie atat de strans legata de o problema care intra sub incidenta art. 10 — de exemplu, in cazul in care utilizarea unor competente speciale are ca scop eludarea protectiei surselor jurnalistice — incat Curtea examineaza cauza din perspectiva ambelor articole coroborate
    (Telegraaf Media Nederland Landelijke Media B.V. si altii impotriva Tarilor de Jos)
    .
    In cauza citata, Curtea a constatat o incalcare a ambelor articole. Curtea a hotarat ca legislatia (interna) nu oferea garantii adecvate in ceea ce prive ste supravegherea jurnali stilor cu scopul identificarii surselor acestora.
    

3. Art. 13 (dreptul la un recurs efectiv)

45. Intr-o cauza referitoare la perchezitii domiciliare, Curtea a constatat ca simpla posibilitate de a institui o procedura disciplinara impotriva ofiterilor de politie care au efectuat perchezitiile respective nu constituie o cale de atac efectiva in sensul Conventiei. In cazul unei ingerinte in exercitarea dreptului la respectarea domiciliului, o cale de atac este efectiva daca reclamantul are acces la o procedura care ii permite sa conteste legalitatea perchezitiilor  si a ridicarii (de obiecte  si inscrisuri)  si sa obtina despagubiri, daca este cazul
    (Posevini impotriva Bulgariei,
    pct. 84).
46. 
    In ceea ce prive ste interceptarea convorbirilor telefonice, in hotararea pronuntata in cauza irfan
    
    Guzel impotriva Turciei
    (pct. 94-99), dupa ce a constatat neincalcarea art. 8 din cauza interceptarii convorbirilor telefonice ale reclamantului, in cursul procedurii penale indreptate impotriva sa, Curtea a hotarat ca a fost incalcat art. 13 coroborat cu art. 8 [a se vedea  si hotararea in cauza Roman Zakharov
    
    impotriva Rusiei
    (MC)]. In domeniul supravegherii secrete, in care abuzurile pot fi comise cu u surinta  si ar putea avea consecinte prejudiciabile pentru societatea democratica in ansamblu, este de dorit, in principiu, incredintarea controlului supravegherii unui judecator, avand in vedere ca supravegherea judiciara ofera cele mai bune garantii in materie de independenta, impartialitate  si o procedura adecvata
    [Roman Zakharov impotriva Rusiei
    (MC), pct. 233; irfan Guzel impotriva Turciei, pct. 96]. Este recomandabil ca persoana in cauza sa fie notificata dupa incetarea masurilor de supraveghere, de indata ce notificarea poate fi efectuata fara a compromite scopul restrictiei
    [Roman Zakharov
    
    impotriva Rusiei
    (MC), pct. 287  si urm.; irfan Guzel impotriva Turciei, pct. 98]. Pentru ca reclamantul sa poata contesta decizia care sta la baza interceptarii comunicatiilor, acestuia trebuie i se furnizeze un minimum de informatii cu privire la decizie, cum ar fi data adoptarii sale  si autoritatea care a emis-o
    [Roman Zakharov impotriva Rusiei
    (MC), pct. 291  si urm.; irfan Guzel impotriva Turciei, pct. 105]. In cele din urma, „un recurs efectiv" in sensul art. 13, in contextul supravegherii secrete, trebuie sa fie inteleasa ca „o cale de atac pe cat posibil de efectiva tinand seama de sfera limitata a acesteia, inerenta oricarui sistem de supraveghere secreta"
    (irfan Guzel impotriva Turciei,
    pct. 99).
    

4. Art. 14 (interzicerea discriminarii)

47. In Larkos impotriva Ciprului (MC), Curtea a examinat situatia dezavantajoasa, in ceea ce prive ste evacuarea, a persoanelor care inchiriaza o proprietate apartinand statului in raport cu persoanele care inchiriaza un bun de la proprietari privati. In Strunjak si altii impotriva Croatiei (dec.), Curtea nu a considerat discriminatoriu faptul ca doar chiria sii care ocupau apartamente aflate in proprietatea statului aveau posibilitatea de a le cumpara, in timp ce chiria sii locuintelor aflate in proprietate privata nu aveau aceasta posibilitate. In cauza Bah impotriva Regatului Unit, Curtea a examinat conditiile de acces la locuinte sociale. In Karner impotriva Austriei, a examinat problema dreptului de transmitere a unui contract de locatiune in cadrul unui cuplu format din persoane de acela si sex (a se vedea, de asemenea, Kozak impotriva Poloniei  si a se compara cu Korelc impotriva Sloveniei, referitoare la imposibilitatea unei persoane, care furnizase zilnic ingrijiri persoanei cu care locuia, de a i se transmite contractul de locatiune la decesul acestuia). Alte cauze se refera la art. 14  si art. 8 coroborate
    [Gillow
    
    impotriva Regatului Unit,
    pct. 64-67; Moldovan si altii impotriva Romaniei (nr. 2)]
    .

5. 
   Art. 34 (cereri individuale)
   
   ¹
   
   

48. 
    Art. 34 din Conventie, care interzice orice obstacol in calea exercitarii efective a dreptului la o cerere individuala, se poate aplica, de asemenea, in cauzele referitoare la interceptarea unei scrisori adresate Curtii sau primite de aceasta
    (Yefimenko impotriva Rusiei,
    pct. 152-165; Kornakovs impotriva
    
    Letoniei,
    pct. 157; Chukayev impotriva Rusiei, pct. 130). De fapt, pentru ca sistemul cererii individuale, instituit de art. 34 din Conventie, sa functioneze eficient, reclamantii sau potentialii reclamanti trebuie sa aiba posibilitatea de a comunica in mod liber cu Curtea, fara a fi supu si niciunei forme de presiune din partea autoritatilor, pentru a- si retrage sau modifica cererea
    [Salman impotriva Turciei
    (MC), pct. 130]. Intarzierea autoritatilor penitenciare in ceea ce prive ste trimiterea scrisorilor adresate Curtii reprezinta un exemplu de obstacol interzis de a doua teza a art. 34 din Conventie
    (Poleshchuk impotriva
    
    Rusiei,
    pct. 28), la fel ca  si refuzul autoritatilor de a trimite Curtii prima scrisoare a unui reclamant aflat in detentie
    (Kornakovs impotriva Letoniei,
    pct. 165-167).
    

6. Art. 1 din Protocolul nr. 1 (protectia proprietatii)

49. De si este posibil sa existe o suprapunere semnificativa a notiunii de „domiciliu"  si a celei de „proprietate", in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, existenta unui „domiciliu" nu depinde de existenta unui drept de proprietate asupra unui bun imobiliar sau a unui interes in ceea ce prive ste o proprietate imobiliara
    (Surugiu impotriva Romaniei,
    pct. 63). O persoana poate avea un drept de proprietate asupra unei anumite cladiri sau unui anumit teren, in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, fara a avea suficiente legaturi cu proprietatea in cauza pentru a constitui „domiciliul" sau, in sensul art. 8
    (Khamidov impotriva Rusiei,
    pct. 128).
50. Avand in vedere importanta cruciala pe care o au drepturile garantate de art. 8 pentru identitatea, autodeterminarea, precum  si integritatea fizica  si morala ale unei persoane, marja de apreciere acordata statelor in materie de locuinte este mai redusa in privinta drepturilor garantate de art. 8 decat in privinta drepturilor protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1
    (Gladysheva impotriva Rusiei,
    pct. 93). Unele masuri pot constitui o incalcare a art. 8, fara a determina in mod necesar constatarea unei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1
    (Ivanova si Cherkezov impotriva Bulgariei,
    pct. 62-76). Hotararea in cauza Ivanova si Cherkezov impotriva Bulgariei subliniaza diferenta dintre interesele protejate de cele doua articole  si, prin urmare, discrepanta in ceea ce prive ste nivelul de protectie oferit de acestea, in special atunci cand cerintele privind proportionalitatea sunt aplicate faptelor unei anumite cauze (pct. 74).
51. O incalcare a art. 8 poate rezulta din constatarea incalcarii art. 1 din Protocolul nr. 1
    [Dogan si altii
    
    impotriva Turciei
    (MC), pct. 159; Chiragov si altii impotriva Armeniei (MC), pct. 207; Sargsyan impotriva
    
    Azerbaidjanului
    (MC), pct. 259-260]; Curtea poate constata, de asemenea, incalcarea unuia din cele doua articole
    [Cipru impotriva Turciei
    (MC), pct. 175  si 189; Khamidov impotriva Rusiei, pct. 139  si 146;
    Rousk impotriva Suediei,
    pct. 126  si 142; Kolyadenko si altii impotriva Rusiei, pct. 217]. Curtea poate, de asemenea, sa considere ca nu este necesar sa se pronunte separat cu privire la unul din doua capete de cerere
    [Oneryildiz impotriva Turciei
    (MC), pct. 160; Surugiu impotriva Romaniei, pct. 75].
52. 
    Cu toate acestea, unele masuri care au legatura cu dreptul la respectarea domiciliului ar trebui sa fie examinate in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1, in special in cauzele standard referitoare la expropriere
    (Mehmet Salih si Abdulsamet $akmak impotriva Turciei,
    pct. 22; Mutlu impotriva Turciei,
    
    pct. 23).
    

7. Art. 2 § 1 din Protocolul nr. 4 (libertatea de circulatie)

53. De si exista o oarecare interdependenta intre art. 8  si art. 2 § 1 din Protocolul nr. 4, care garanteaza dreptul la libera circulatie pe teritoriul unui stat  si libertatea de alegere a re sedintei pe teritoriul statului respectiv, criteriile aplicabile in cele doua cazuri nu sunt acelea si. Nu se poate considera ca art. 8 confera unei persoane dreptul de a trai intr-un anumit loc
    [Ward impotriva Regatului Unit
    (dec.);
    
    
    ^[2]
    
    

Codona impotriva Regatului Unit
(dec.)], in timp ce art. 2 § 1 din Protocolul nr. 4 ar fi lipsit de sens daca nu ar impune, in principiu, ca statele contractante sa tina seama de preferintele individuale din aceasta sfera
[Garib impotriva Tarilor de Jos
(MC), pct. 140-141].