Anularea Tranzactiei Si Efectele Sanctiunii Tranzactiei In Procedura Insolventei Declaratiei De Creanta » Consultă Avocat
caut avocat
Aplicare majorare impozit pe cladiri prin hotarare a Consiliului local Conditii
31 martie 2020
caut avocat
Anularea deciziei prin care a fost reziliat contractul de administrare a sectiei unui spital
31 martie 2020

Anularea tranzactiei si efectele sanctiunii tranzactiei in procedura insolventei declaratiei de creanta

cabinet de avocat

cabinet de avocat


Anularea tranzactiei si efectele sanctiunii tranzactiei in procedura insolventei declaratiei de creanta

  • Legea nr. 85/2006: art. 3 pct. 14, art. 46, art. 49
  • Legea nr. 287/2009 privind Codul civil: art. 2278

Debitoarea, la momentul incheierii tranzactiei, pentru aceasta operatiune, desi s-a aflat in perioada de observatie, nu se incadreaza in prevederile art. 49 alin. (1), dat fiind ca incheierea tranzactiei prin intermediul unei hotarari judecatoresti nu se incadreaza in activitatile curente definite de art. 3 pct.14 din aceeasi lege, nefiind activitati de productie, comert sau prestari servicii si operatiuni financiare in cursul normal al comertului sau.

Ca atare, fiind un act ce depaseste conditiile mentionate la alineatul 1, tranzactia analizata in litigiu se incadreaza in dispozitiile art. 49 alin. (2) din lege, care reglementeaza pentru incheierea unor astfel de acte, operatiuni si plati, conditia autorizarii obligatorii a administratorului judiciar, iar pentru acordarea acestei autorizari se mai stabileste imperativ ca administratorul judiciar trebuie sa obtina aprobarea Comitetului Creditorilor intr-un termen maxim stabilit de lege.

In atare situatie si intrucat nu ne aflam in cazurile prevazute la art. 49 si nici nu au fost autorizate de judecatorul sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor, in speta cele supuse analizei ca urmare a cererii reclamantei, sunt nule, astfel cum art. 46 alin. (1) din lege stabileste imperativ. Faptul ca tranzactia a fost incheiata cu buna credinta din partea paratei apelante, asa cum se sustine in motivele caii de atac, nu este suficient pentru a inlatura motivele de nulitate.

(Sectia a II-a civila, Decizia civila nr. 151/A din 1 martie 2017, rezumata de judecator conf. univ. dr. Marian Bratis)

Prin sentinta civila nr. 1208/06.10.2016 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. x/30/2014/a4, s-a admis actiunea precizata formulata de reclamanta Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis in contradictoriu cu paratele S.C. A.... S.R.L. - prin administrator special B..., S.C. A. S.R.L. - prin administrator judiciar C... S.P.R.L. Timisoara, S.C. D... S.R.L. E..., comuna F... si S.C. G... S.A. Bucuresti; a fost anulata tranzactia incheiata intre intimatele S.C. A. S.R.L si S.C. D... S.R.L, ce a format dispozitivul sentinte civile nr. 15702/27.11.2014 pronuntata in dosar nr x/325/2014 al Judecatoriei Timisoara; a fost anulata operatiunea de plata a sumei de 130.000 lei, facuta de debitoarea intimata S.C. A. S.R.L prin administrator special B. catre intimata creditoare G., la data de 16.01.2015; a fost obligata intimata creditoare G... sa restituie debitoarei S.C. A. S.R.L, prin administrator judiciar (in prezent lichidator judiciar) C. S.P.R.L, suma de 130.000 lei.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a constatat ca potrivit art. 46 alin. (1) din Legea 85/2006, in afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.

Potrivit art. 49 alin. (1) din acelasi act normativ, pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza: a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare.

Contrar sustinerilor intimatilor, in sensul ca tranzactia incheiata in dosar nr. x/325/2014 este un act juridic care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, aceasta operatiune nu face parte din categoria actelor enumerate la art. 49 din Legea nr. 85/2006. Aceasta deoarece, prin incheierea tranzactiei, debitoarea a renuntat la un drept, respectiv dreptul de a incasa o creanta cu mai mult de jumatate mai mare (in total 691.862,47 lei), fata de creanta acceptata (280.000 lei).

Ori, potrivit art. 49 alin. (2) din Legea 85/2006, aceasta operatiune depasea conditiile mentionate la alin. (1) si trebuia autorizata in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar, in acest scop fiind necesara convocarea unei sedinte a comitetului creditorilor, in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.

...

Impotriva acestei hotarari a declarat apel SC D... SRL F... prin administrator judiciar H... SPRL Timisoara si administrator special I., solicitand admiterea acestuia si anularea in tot a sentintei apelate.

...

Examinand cererea de apel prin prisma motivelor reiterate de parata, Curtea retine urmatoarele:

Judecatorul sindic sesizat cu actiunea introductiva a reclamantei, a dispus prin dispozitivul hotararii anularea unei tranzactii incheiate intre intimatele parate, precum si a unei operatiuni de plata facute de debitoare catre creditoarea G... SA cu consecinta restituirii de catre aceasta creditoare a sumei de 130.000 lei; in contextul argumentarii acestei solutii in considerentele hotararii, in paragraful 8 de la pagina 11, judecatorul sindic retine si datoria pe care apelanta parata ar avea-o fata de societatea debitoare in baza unei sentinte a Judecatoriei Timisoara, aspect considerat ca fiind nefondat si netemeinic de catre apelanta, intrucat acest titlu a fost anulat in tot prin sentinta pronuntata la 27.11.2014 prin intermediul careia s-a si consemnat existenta tranzactiei.

Cu toate acestea, mentiunea din considerentele sentintei aratate mai sus nu a constituit un argument in sprijinul masurilor dispuse prin dispozitiv in legatura cu anularea actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii de insolventa, nu au nici o relevanta in raport de petitul cu care instanta a fost sesizata in prezenta cauza, ci judecatorul cauzei s-a limitat a reproduce dispozitivul sentintei nr. 13494/2014 a Judecatoriei Timisoara, fara nici o alta mentiune aferenta acestei alegatii, sens in care o astfel de abordare nu poate comporta critici din partea apelantei.

In ansamblul dispozitiilor din Legea 85/2006, la articolul 49 este reglementata activitatea debitorului in perioada de observatie, stabilindu-se in primul rand ca desfasurarea activitatilor curente si platile catre creditorii cunoscuti care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, se pot efectua de catre debitor prin reprezentantul sau legal, fie sub supravegherea administratorului judiciar, fie sub conducerea acestuia daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

Debitoarea, la momentul incheierii tranzactiei, pentru aceasta operatiune, desi s-a aflat in perioada de observatie, nu se incadreaza in prevederile art. 49 alin.1, dat fiind ca incheierea tranzactiei prin intermediul unei hotarari judecatoresti nu se incadreaza in activitatile curente definite de art. 3 pct.14 din aceeasi lege, nefiind activitati de productie, comert sau prestari servicii si operatiuni financiare in cursul normal al comertului sau.

Ca atare, fiind un act ce depaseste conditiile mentionate la alineatul 1, tranzactia analizata in litigiu se incadreaza in dispozitiile art. 49 alin. (2) din lege, care reglementeaza pentru incheierea unor astfel de acte, operatiuni si plati, conditia autorizarii obligatorii a administratorului judiciar, iar pentru acordarea acestei autorizari se mai stabileste imperativ ca administratorul judiciar trebuie sa obtina aprobarea Comitetului Creditorilor intr-un termen maxim stabilit de lege.

In speta, aceasta autorizare a administratorului judiciar exista, intrucat practicianul in insolventa alaturi de administratorul special al debitoarei si-au dat consimtamantul la incheierea actului juridic sub forma tranzactiei, fara insa a exista aprobarea Comitetului Creditorilor, asa cum s-a mentionat mai sus.

Pe de alta parte, incheierea unei tranzactii este supusa conditiei obligatorie a confirmarii de catre judecatorul sindic, ori in speta, in procedura de insolventa, judecatorul sindic nu numai ca nu a dispus o astfel de confirmare, ci mai mult, a inlocuit practicianul in insolventa sub al carui mandat a fost incheiata tranzactia, tocmai pentru incalcarea dispozitiilor art. 20 alin. (1) lit. m) din Legea 85/2006.

In atare situatie si intrucat nu ne afla in cazurile prevazute la art. 49 si nici nu au fost autorizate de judecatorul sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor, in speta cele supuse analizei ca urmare a cererii reclamantei, sunt nule, astfel cum art. 46 alin. (1) din lege stabileste imperativ. Faptul ca tranzactia a fost incheiata cu buna credinta din partea paratei apelante, asa cum se sustine in motivele caii de atac, nu este suficient pentru a inlatura motivele de nulitate, in sensul ca nu pot da valoare acestui act juridic, iar in ce priveste interesul debitoarei care ar fi fost urmarit cu prilejul incheierii tranzactiei, aceasta ramane o simpla afirmatie a apelantei, fara a fi necesar a fi aprofundata in contextul cauzei.

In motivele de apel se mai mentioneaza neintemeiat ca instanta dle fond nu a motivat in vreun fel repunerea partilor in situatia anterioara, apreciind ca in situatia in care se anuleaza doar tranzactia fara o repunere a partilor in situatia anterioara, ar constitui o solutie nelegala.

Cu toate acestea, nulitatea poate fi definita ca sanctiunea ce intervine, daca legea nu dispune altfel, in cazul in care, la incheierea actului juridic civil, nu se respecta dispozitiile legale referitoare la conditiile de validitate ale actului juridic, astfel incat acel act nu va mai produce, in tot sau in parte, efecte juridice.

Prin efectele nulitatii actului juridic civil se inteleg consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii, adica urmarile datorate desfiintarii in intregime sau in parte a unui act juridic civil care a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la conditiile sale de validitate. Asadar, esenta efectelor nulitatii este exprimata in chiar definitia nulitatii si consta in lipsirea actului juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila. Efectul nulitatii actului juridic civil este exprimat prin adagiul
quod nullum est, nullum producit efectum.

Cele mentionate mai sus evidentiaza cele trei principii ale efectelor nulitatilor actului juridic civil, respectiv retroactivitatea efectelor nulitatii, in sensul ca efectele nulitatii se produc din momentul incheierii actului juridic; repunerea in situatia anterioara (restitutio in integrum) care se realizeaza prin restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului juridic anulat; anularea atat a actului juridic initial, cat si a actului juridic subsecvent.

Prin principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se intelege regula potrivit careia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut, adica efectele nulitatii se produc din chiar momentul incheierii actului juridic civil. Asadar, vor fi inlaturate si efectele actului juridic care s-au produs intre momentul incheierii acestuia si momentul anularii efective a actului. In temeiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil, partile ajung in situatia in care s-ar fi aflat daca nu ar fi incheiat acel act juridic.

Principiul restabilirii situatiei anterioare (repunerii in situatia anterioara) este acea regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in baza unui act juridic anulat trebuie restituit, astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care acel act juridic nu sar fi incheiat.

Prin urmare, toate aceste efecte sunt stabilite prin lege si sunt aferente institutiei nulitatii actului juridic, urmand a se determina in concret, in speta, urmare a constatarii nulitatii tranzactiei, iar pe de alta parte, autoritatea de lucru judecat mentionata de parte doar in notele scrise, fara a fi consemnata ca atare in motivele de apel, nu opereaza in speta, in contextul in care si art. 2278 C. civ. arata ca tranzactia care, punand capat unui proces inceput, este constatata printr-o hotarare judecatoreasca, poate fi desfiintata prin actiune in nulitate sau actiune in rezolutiune ori reziliere, precum orice alt contract. Hotararea prin care s-a desfiintat tranzactia, face ca hotararea judecatoreasca prin care tranzactia fusese constatata, sa fie lipsita de orice efect.

Pe cale de consecinta si in raport dle prevederile art. 480 alin. (1) C. pr. civ, a fost respins ca nefondat apelul paratei D... SRL.

...


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.