Actiune impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva, Modificarea cererii de chemare in judecata

 

Formularea unei actiune impotriva unor persoane care nu aveau calitate procesuala pasiva, fapt ce se sanctioneaza cu respingerea cererii (art. 40 Cod procedura civila).

Dupa solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, raportat la data formularii cererii de chemare in judecata a paratului in calitate de angajator si emitent al dispozitiei contestate, dar si de persoana care are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza, s-a constatat tardivitatea formularii contestatiei.

Prin introducerea altor persoane in proces, cadrul procesual este largit numai cu privire la parti si numarul acestora, iar aceasta procedura nu priveste obiectul dedus judecatii, care a fost stabilit inca din momentul formularii contestatiei.

Contestatia se considera formulata la momentul cand este atacat actul prejudiciabil, si nicidecum la momentul in care a fost indicata institutia emitenta a actului.

In perioada de regularizare a contestatiei, instanta de judecata trebuia sa verifice cadrul procesual, si in baza prerogativelor stabilite de Codul de Procedura Civila, trebuia sa introduca in cauza institutia emitenta, iar o nesocotire a acestor dispozitii, conduce la o incalcare a drepturilor justitiabililor.

 

Temei de drept: art. 40, art. 200, art. 201 C.proc.civ.; art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011 a dialogului social

 

Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 145/19

martie 2019

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr. 1823/89 din data de

2018. reclamanta X. a solicitat instantei obligarea paratilor, managerul economist Y. si consilierul juridic Z., ambii salariati ai spitalului municipal de urgenta, la anularea dispozitiei nr. 3711/29.06.2018 privind valoarea sporului acordat pentru conditii de munca deosebit de periculoase si recalcularea acestui spor, plecandu-se de la nivelul minim de 55%.

Prin sentinta civila nr. 1459/06.12.2018 Tribunalul Vaslui a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor Y., in calitate de manager economist, si Z., in calitate de consilier juridic, ambele la spitalul municipal de urgenta, si, in consecinta: a respins actiunea formulata de reclamanta X., in contradictoriu cu paratele Y. si Z., ca fiind formulata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva; a admis exceptia tardivitatii contestatiei, invocata de paratul spitalul municipal de urgenta; a respins contestatia formulata de reclamanta X. impotriva Dispozitiei nr. 3711/29.06.2018 emisa de intimatul spitalul municipal de urgenta.

Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura care fac inutila administrarea de probe sau cercetarea cauzei in fond.

Dispozitiile alin. 2 ale art. 248 C.proc.civ. prevad ca in cazul in care s-au invocat mai multe exceptii, simultan, instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care acestea le produc.

In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor Y. si Z., instanta retine urmatoarele:

In ceea ce il priveste pe parat, se impune a se verifica daca el este obligat in acel

raport.

O conditie ca o persoana sa fie parte in proces este calitatea procesuala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si in acelasi timp a persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea.

Intrucat reclamanta este cea care declanseaza procedura judiciara, ei ii revine obligatia de a justifica atat calitatea sa procesuala, cat si calitatea procesuala a paratei.

Aceasta obligatie isi are temeiul in art. 194 C.proc.civ. care prevede ca cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda printre alte elemente obiectul, motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentia reclamanta.

Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este o exceptie de fond, peremptorie, absoluta.

Pot fi parti in conflictele de munca, potrivit art. 267 Codul muncii:

„a) salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca;

2. angajatorii - persoane fizice si/sau persoane juridice - agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod;
3. sindicatele si patronatele;
4. alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.”

Avand in vedere ca cele doua parate sunt salariate ale spitalului municipal de urgenta in functiile de manager si consilier juridic, si nu au calitatea de angajatori a reclamantei, instanta admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestora si respinge actiunea formulata de X., in contradictoriu cu Y. si Z., ca fiind formulata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

Analizand prioritar exceptia tardivitatii formularii contestatiei, exceptie invocata de spitalul municipal de urgenta, instanta constata ca aceasta este intemeiata pentru motivele ce urmeaza a fi expuse:

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la Tribunalul Vaslui, la data de

2018. reclamanta X. a solicitat instantei obligarea paratilor, managerul economist Y. si consilierul juridic Z., anularea dispozitiei nr. 3711/29.06.2018 privind valoarea sporului acordat pentru conditii de munca deosebit de periculoase si recalcularea acestui spor pornindu-se la nivelul minim de 55%.

Ulterior, prin raspunsul la intampinare datat 28.09.2018, inregistrat la Tribunalul Vaslui pe 01.10.2018, arata ca este de acord cu exceptia invocata de cele doua parate, dar isi modifica cadrul procesual intelegand sa cheme in judecata in calitate de parat spitalul municipal de urgenta, precizand ca obiectul cererii ramane acelasi, respectiv de obtinere a sporului pentru conditii periculoase de munca in sectorul TBC.

Analizand noua cererea de chemare in judecata se poate constata ca X. a modificat cadrul procesual, in sensul introducerii in cauza, in calitate de parat, a spitalului municipal de urgenta, dar si obiectul cererii care acum vizeaza modificarea Dispozitiei nr. 3711 privind stabilirea sporurilor pentru conditii de munca conform dispozitiilor HG nr. 153/2018, emisa de spitalul municipal de urgenta, pe care o considera nelegala si nefondata si plata drepturilor salariale de care a fost lipsita pana in prezent, respectiv diferenta de spor si plata integrala a sporului pe viitor conform dispozitiilor legale in vigoare.

Dispozitia contestata este un act juridic cu trasaturi proprii ce poate fi contestat intr- un anumit termen.

Potrivit dispozitiilor art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat la cunostinta de masura dispusa.

Analizand tabelul depus de intimatul spitalul municipal de urgenta, instanta constata ca dispozitia contestata i-a fost comunicata salariatei X. pe data de 10.07.2018, iar data la care aceasta isi modifica actiunea este 28.09.2018, cu mult peste termenul de 45 de zile prevazut de art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

Analogia facuta de contestatoare, in concluziile scrise, cu Decizia nr. 925/19.02.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este relevanta in prezenta speta. Astfel, instanta retine ca in Decizia invocata in aparare de contestatoare, pronuntata in dosarul nr. 1075/2/2011 este vorba despre o repunere in termen; de o declinare de la un organ cu atributii nejurisdictionale la un organ cu competente in acest sens, respectiv la instanta de contencios administrativ.

Contestatoarea sustine, in cadrul concluziilor scrise, ca prin introducerea altor persoane in proces, cadrul procesual este largit numai cu privire la parti si numarul acestora, iar aceasta procedura nu priveste obiectul dedus judecatii, care a fost stabilit inca din momentul formularii contestatiei, respectiv contestarea Dispozitiei nr. 3711/29.06.2018.

Cadrul procesual sub aspectul partilor intre care se stabilesc raporturile juridice procesuale este fixat de reclamant prin indicarea in cererea de chemare in judecata a persoanei impotriva careia isi formuleaza pretentia sa.

In atare conditii, nu pot fi retinute afirmatiile contestatoarei conform carora cererea a fost gresit indreptata, introducerea in proces a unor alte persoane neregasindu-si locul in speta de fata. Codul de procedura civila reglementeaza interventia voluntara si patru forme de interventie fortata, fiind de retinut faptul ca atragerea unui tert la judecata din initiativa reclamantului sau a paratului nu este permisa decat in cazurile expres prevazute de lege.

Oricare dintre formele participarii tertilor la judecata implica existenta unui singur proces in curs de desfasurare, in cadrul caruia se formuleaza cererii incidentale (de interventie voluntara sau fortata), nefiind vorba de mai multe cereri conexate si nici de o

singura cerere de chemare in judecata in care figureaza, eventual dupa intregirea sau modificarea acesteia, mai multi reclamanti sau mai multi parati.

Contestatoarea X. precizeaza ca si temei de drept al cererii de modificare, dispozitiile art. 148-151, art. 192, 194 si art. 195 C.proc.civ. Acestea vizeaza tocmai cererea de chemare in judecata, nefiind vorba de o eroare materiala strecurata in titulatura actului de procedura, asa cum sustine contestatoarea.

Astfel, prin intermediul acestui act de procedura, contestatoarea intelege sa cheme in judecata intimatul spitalul municipal de urgenta pentru modificarea Dispozitiei nr. 3711/29.06.2018 si pentru plata drepturilor salariale de care a fost lipsita pana in prezent, respectiv diferenta de spor si plata integrala a sporului pe viitor conform dispozitiilor legale in vigoare.

Or, in conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. 4 C.proc.civ., „judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire.”

Potrivit art. 204 C.proc.civ.: „(1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.”

Termenul de 45 de zile se va calcula de la data cand reclamanta a solicitat introducerea in cauza a intimatului spitalul municipal de urgenta, acesta fiind momentul la care reclamanta a inteles sa formuleze cererea de chemare in judecata in contradictoriu cu intimatul. Faptul ca cererea de chemare in judecata s-a formulat in cadrul unui dosar deja inregistrat pe rolul instantei nu determina calcularea termenului de 45 de zile de la data inregistrarii cererii in contradictoriu cu cele doua parate persoane fizice.

Pretentia concreta, in contradictoriu cu intimatul spitalul municipal de urgenta, a fost inregistrata la data de 28.09.2018.

Or, raportat la data la care contestatoarea intelege sa isi modifice cererea de chemare in judecata, 28.09.2018, termenul de 45 de zile calendaristice de la data cand salariata a luat la cunostinta de masura dispusa, potrivit art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011, nu a fost respectat.

Exceptia tardivitatii este o exceptie dirimanta, care impiedica judecarea fondului litigiului. Astfel spus, retinand tardivitatea introducerii contestatiei impotriva dispozitiei nr.

3711/29.06.2018 emisa de intimat, instanta nu mai poate analiza dispozitia contestata sub aspectul legalitatii ori temeiniciei acesteia.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta X., considerand-o nelegala si netemeinica.

Motiveaza apelanta X. ca solutia este netemeinica si inechitabila, deoarece, pe de o parte, ea a formulat contestatie judiciara impotriva actului care i-a prejudiciat drepturile salariale in termenul legal de 45 de zile de la comunicare, respectand in totalitate dispozitiile art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, iar pe de alta parte, instanta de judecata nu si-a exercitat in mod efectiv rolul activ in momentul in care a stabilit cadrul procesual.

Astfel, aduce la cunostinta instantei faptul ca, prin Dispozitia nr. 3711/29.06.2018, in mod total nelegal si nefondat, i s-a stabilit un spor de conditii deosebit de periculoase in cuantum de 26% la salariul de baza. Termenul de contestatie al dispozitiei a fost de 45 de la data comunicarii, 10.07.2018, implinindu-se astfel la data de 27.08.2018.

Impotriva Dispozitiei, arata apelanta ca a formulat contestatie la data de

2018. inauntrul termenului expres prevazut de Legea dialogului social nr. 62/2011.

La momentul formularii contestatiei, a indicat drept parate pe persoanele care au intocmit dispozitia atacata, si nu institutia emitenta, dar din punct de vedere procedural, acest aspect nu are relevanta, din moment ce obiectul cererii a fost clar delimitat, respectiv modificarea Dispozitiei nr. 3711/29.06.2018.

Situatia procesuala pasiva a fost lamurita prin intermediul raspunsului la intampinare, in cuprinsul careia a aratat ca este de acord cu exceptia invocata de catre paratele initiale, si introducerea in cauza a spitalul municipal de urgenta.

Apelanta reda in integralitate dispozitia art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, apreciind ca aceasta dispozitie legala este clara si neechivoca, in sensul in care cel prejudiciat de un act sau fapt de modificare, suspendare, executare sau incetare a contractului individual de munca, poate contesta acel act juridic sau fapt juridic in termen de 45 de zile.

Chemarea in judecata a institutiei emitente are un caracter subsecvent contestarii actului prejudiciabil, in sensul in care prima data se contesta actul juridic, urmand ca de la acest fapt sa se stabileasca calitatea procesuala pasiva, si nu invers, cum in mod gresit incearca parata sa induca perceptia.

In esenta, arata apelanta ca nu a chemat in judecata spitalul municipal de urgenta, ci a contestat o decizie unilaterala emisa de acesta si a exercitat aceasta cale de atac in interiorul termenului imperativ de 45 de zile.

Concomitent cu formularea raspunsului la intampinare, a formulat si introducerea in cauza a spitalul municipal de urgenta, fapt mentionat expres in cuprinsul raspunsului la intampinare, si printr-o cerere distincta, ce a fost anexata si comunicata instantei la aceeasi data.

In mod total gresit prima instanta a considerat ca indicarea institutiei parate dupa contestarea actului prejudiciabil reprezinta o incalcare a termenului imperativ de 45 de zile prevazut de art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011, motiv pentru care a admis exceptia tardivitatii actiunii.

Or, o atare interpretare a dispozitiilor incidente este gresita, din moment ce legea impune doua conditii pentru admisibilitatea contestatiei:

• reclamantul sa conteste masura unilaterala de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani,
• contestatia sa fie formulata in termen de 45 de la comunicarea actului sau masurii prejudiciabile, conditii pe care apelanta le-a respectat, in sensul in care a contestat masura unilaterala, respectiv Dispozitia nr. 3711/29.06.2018, si a respectat termenul de decadere de 45 de zile, formuland contestatia data de 13.08.2018, inauntrul termenului expres prevazut de Legea dialogului social nr. 62/2011.

Astfel, chiar daca cererea sa a fost „gresit indreptata”, in sensul in care a indicat alte parate decat spitalul municipal de urgenta, nu poate fi invocata tardivitatea, din moment ce obiectul cauzei a fost clar precizat de prima data, respectiv modificarea unui act administrativ.

Numai in cazul in care prin actiunea initiala nu ar fi contestat Dispozitia nr. 3711/29.06.2018 putea fi incidenta exceptia tardivitatii contestatiei.

Prin introducerea altor persoane in proces, cadrul procesual este largit numai cu privire la parti si numarul acestora, iar aceasta procedura nu priveste obiectul dedus judecatii, care a fost stabilit inca din momentul formularii contestatiei, respectiv contestarea Dispozitiei nr. 3711/29.06.2018

In ceea ce priveste introducerea in cauza a spitalului municipal de urgenta, aceasta a fost formulata prin raspunsul la intampinare, si a fost depusa inainte de primul termen de judecata.

In al doilea rand, din moment ce apelanta si-a indeplinit obligatia de a contesta actul prejudiciabil si a stabilit clar obiectul actiunii, instanta de judecata, in baza principiului rolului activ al judecatorului, putea dispune introducerea in cauza a spitalului municipal de urgenta. Invoca in acest sens dispozitiile art. 22 alin.(3) C.proc.civ.

O atare solutie juridica a fost statuata si de jurisprudenta nationala, Curtea de Apel Iasi printr-o decizie in care obiectul unei cauzei a fost clar delimitat, respectiv contestarea deciziei abuzive, iar neindicarea institutiei parate, sau indicarea ulterioara, nu are efect asupra cadrului procesual, care a fost stabilit initial.

Contestatia se considera formulata la momentul cand este atacat actul prejudiciabil si nicidecum la momentul in care a fost indicata institutia emitenta a actului.

In perioada de regularizare a contestatiei, instanta de judecata trebuia sa verifice cadrul procesual si, in baza prerogativelor stabilite de Codul de procedura civila, trebuia sa introduca in cauza institutia emitenta, iar o nesocotire a acestor dispozitii conduce la o incalcare a drepturilor justitiabililor.

In aceste conditii, avand in vedere interpretarea eronata a dispozitiilor privind contestarea masurilor dispuse de angajator, solicita instantei sa admita calea de atac si, in considerarea faptului ca prima instanta a nu a judecat fondul cauzei, solicita trimiterea cauzei catre instanta de fond pentru rejudecare.

Pe fondul cauzei, apelanta arata ca este angajata a spitalului municipal de urgenta, ocupand functia de asistent de farmacie, desfasurandu-si activitatea in cadrul sectiei TBC, unde sunt conditii de munca deosebit de periculoase, beneficiind de prevederile articolului unic al Regulamentului-cadru din data de 29.03.2018 privind stabilirea marimii concrete a sporului pentru conditii de munca deosebit de periculoase prevazut in Anexa 2 la Legea- cadru nr. 153/2017.

Conform legii, sporul pentru conditii de munca deosebit de periculoase trebuie stabilit de catre angajator la o valoare intre 55%-85% din salariul de baza.

Cu toate acestea, spitalul municipal de urgenta, printr-o incalcare flagranta a dispozitiilor legale imperative, a stabilit un spor pentru conditii deosebit de periculoase de 26%, mult sub limita minima stabilita prin lege.

Singurul criteriu in baza caruia este stabilit sporul de conditii deosebit de periculoase este criteriul valoric, procentual la salariul de baza, pentru care nu exista niciun motiv pentru stabilirea unui spor sub pragul minim de 55%.

In consecinta, solicita anularea Dispozitiei nr. 3711/29.06.2018 si recalcularea sporului de conditii deosebit de periculoase de munca plecand de la minimum 55% din valoarea salariului de baza, si totodata, obligarea angajatorului Ia plata retroactiva a sumelor drepturilor salariale de care a fost privata prin emiterea dispozitiei atacate.

Examinand probele cauzei in raport de motivele de apel invocate, apararile intimatei si dispozitiile legale aplicabile si hotararea apelata, Curtea constata urmatoarele:

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la Tribunalul Vaslui, din data de

2018. reclamanta X. a solicitat instantei obligarea paratilor: managerul economist Y. si consilierul juridic Z. la anularea dispozitiei nr. 3711/29.06.2018 privind valoarea sporului acordat pentru conditii de munca deosebit de periculoase si recalcularea acestui spor pornindu-se de la nivelul minim de 55%.

La data de 17.09.2018 paratele Y. si Z. formuleaza intampinare prin care invoca, in principal, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si solicitand respingerea actiunii.

Prin raspunsul la intampinare formulat la data de 28.09.2018 (inregistrat pe rolul instantei la data de 01.10.2018) contestatoarea X. isi arata pozitia procesuala fata de exceptia invocata, in sensul ca achieseaza la aceasta si isi modifica cadrul procesual pasiv, in sensul ca solicita introducerea in cauza, in calitate de parat, a spitalului municipal de urgenta, mentinand obiectul cererii de chemare in judecata.

Se impune precizarea ca Dispozitia nr. 3711 emisa la data de 29.06.2018, prin care contestatoarei X. i se stabileste un spor pentru conditii deosebit de periculoase in procent de 26% din salariul de baza, in cuantum de 1.205 lei raportat la acest salariu, are urmatorul preambul: „Ec. Y., manager al spitalului municipal de urgenta, numit prin dispozitia primarului municipiului ... nr. (...), DISPUN: (...)”. Or, este evident ca o atare formulare poate fi de natura a crea confuzii cu privire la emitentul actului, mai ales persoanelor fara pregatire in domeniul juridic, ceea a determinat contestatoarea sa aprecieze ca emitentul actului este persoana Y., in calitate de manager al spitalului si nu unitatea prin manager.

Potrivit dispozitiilor art. 200 C.proc.civ., procedura de verificare si regularizare a cererii de chemare in judecata reprezinta o etapa prealabila fixarii primului termen de judecata, etapa are ca obiect verificarea de catre completul caruia i s-a repartizat cauza a indeplinirii cerintelor legale privind continutul si timbrarea cererii introductive.

De asemenea, potrivit art. 201 C.proc.civ., judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat, punandu-i-se in vedere
ca are obligatia de a depune intampinare,
in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres prin citatie.

Dispozitiile alin. 2 ale art. 201 C.proc.civ. instituie obligatia reclamantului de a formula un „raspuns la intampinare in termen de 10 zile” de la comunicarea acesteia, paratul luand la cunostinta de acest raspuns de la dosarul cauzei, neputand solicita un termen de a lua la cunostinta.

Astfel cum rezida si din jurisprudenta Curtii Constitutionale, procedura prevazuta de dispozitiile legale criticate reprezinta optiunea legiuitorului si are drept scop remedierea unor lipsuri ale actiunii introductive, astfel incat, la momentul demararii procedurii de fixare a primului termen de judecata, aceasta sa cuprinda toate elementele prevazute de art. 194 C.proc.civ. Legiuitorul a dorit disciplinarea partilor din proces si, in acest fel, respectarea principiului celeritatii si a dreptului la un proces echitabil. Curtea a mai retinut ca procedura regularizarii cererii introductive are rolul de a degreva instantele de judecata de cereri incomplete, fiind de natura a pregati judecata sub toate aspectele sale. Prin aceasta procedura se realizeaza si o protectie a paratului, caruia i se comunica o cerere de chemare in judecata completa fata de care va putea formula aparari prin intampinare.

In cadrul acestei proceduri scrise, contestatoarea, in raport de apararile formulate prin intampinare de catre parate, si-a modificat cadrul procesual solicitand introducerea in cauza, in calitate de parat a spitalului municipal de urgenta, mentinand obiectul cererii de chemare in judecata, respectiv anularea dispozitiei nr. 3711/29.06.2018.

Analizand aceste precizari prin care contestatoarea X. a modificat cadrul procesual in sensul introducerii in cauza in calitate de parat a spitalului municipal de urgenta, instanta de fond a apreciat ca
aceasta a formulat, in fapt, o „noua cerere de chemare in judecata”,
cerere in raport de care a apreciat depasirea termenul de 45 de zile prevazut de art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011 a dialogului social. Insa, prin incheierea din 08.11.2018, instanta califica corect precizarile formulate de catre contestatoare ca fiind „cerere de modificare a cererii de chemare in judecata, depusa in termenul procedural prevazut de art. 204 alin. 1 C.proc.civ.”.

Modificarea cererii de chemare in judecata reprezinta facultatea recunoscuta prin lege reclamantului, in cadrul unui proces civil, exprimand prerogativa acestuia de a opera schimbari cu privire la partile, obiectul sau cauza cererii sale. Aceasta este reglementata in cadrul art. 204 C.proc.civ., astfel:

(1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 1 0 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.

Una dintre particularitatile cererii aditionale vizeaza faptul ca, intotdeauna, aceasta presupune existenta unei cereri prin care, anterior, a fost sesizata instanta de judecata cu solutionarea unui litigiu concret, indiferent de natura cererii initiale, respectiv daca aceasta este principala, accesorie si incidentala.

Formularea cererii aditionale implica modificarea unuia dintre cele trei elemente esentiale ale cererii initiale: parti, obiect si cauza. Astfel, reclamantul poate chema in judecata si alte persoane pe langa paratul indicat initial in cererea introductiva de instanta.

Aprecierea ca, in fapt, contestatoarea a formulat prin raspunsul la intampinare o „noua cerere de chemare in judecata”, lipseste de continut atat dispozitiile care reglementeaza procedura regularizarii, al carui scop legitim este tocmai o buna administrare a actului de justitie, cat si pe cele privind modificarea cererii de chemare in judecata pana la primul termen, fiind astfel necesar redarea disertatiilor anterioare cu privire la cele doua aspecte analizate.

Mai mult decat atat, avand in vedere ca obiectul dedus judecatii a fost stabilit inca din momentul formularii contestatiei, respectiv anularea Dispozitiei nr. 3711/29.06.2018, precum si in raport de apararile formulate prin intampinare, in virtutea rolului activ instanta avea posibilitatea de a introduce in cauza, in calitate de parat angajatorul spitalul municipal de urgenta.

Astfel, potrivit art. 22 alin 3 C.proc.civ. „Judecatorulpoate dispune introducerea in cauza a altor persoane, in conditiile legii. Persoanele astfel introduse in cauza vor avea posibilitatea, dupa caz, de a renunta la judecata sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretentiile reclamantului ori de a pune capat procesului printr-o tranzactiei’

Curtea mentioneaza ca, in cauza Chakalova - Ilieva c. Bulgariei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut incalcarea art. 6 par. 1 din Conventie intr-o situatie in care, pe de o parte, contestatia formulata de reclamanta impotriva deciziei de
concediere a fost respinsa ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva si, pe de alta parte, la data la care s-a stabilit cine ar fi avut calitate procesual pasiva in cauza, termenul pentru formularea contestatiei expirase.
Curtea a reiterat concluziile sale anterioare, in sensul ca dreptul de acces la o instanta nu este absolut si poate fi supus unor limitari care sunt permise in mod implicit, de vreme ce acest drept, prin natura sa, impune reglementarea de catre stat, iar aceasta reglementare poate varia in timp si in spatiu potrivit nevoilor si resurselor comunitatii si ale indivizilor. Totusi,
limitarile aplicate nu trebuie sa restrictioneze dreptul intr-o asemenea masura incat sa aduca atingere chiar esentei lui. Mai mult, o limitare nu va fi compatibila cu art. 6 par. 1 din
Conventie, daca nu urmareste un scop legitim si daca nu exista un raport de proportionalitate rezonabil intre mijloacele folosite si scopul urmarit (par. 33). Curtea a concluzionat, in cauza mentionata, ca reclamanta a fost pusa intr-o situatie in care nu a avut posibilitatea sa obtina examinarea de catre o instanta a celei de a doua decizii de concediere, desi nu a avut nici o vina. Curtea arata ca nu este convinsa ca reclamanta poate fi facuta responsabila pentru aceasta situatie pe baza faptului ca nu a chemat in judecata scoala in contestatia formulata impotriva deciziei de concediere.

Asa fiind, se poate aprecia din perspectiva art. 6 par. 1 din Conventie privind garantarea accesului efectiv la o instanta si in raport de jurisprudenta CEDO, ca o contestatie formulata in termen legal, investeste instanta chiar daca paratul nu este indicat sau este indicat gresit si daca, intr-o astfel de situatie, reclamantul indica paratul sau alt parat in termenul de regularizare a cererii conform art. 200 alin. 3 C.pr.civ., prin modificarea cererii conform art. 204 C.proc.civ.

Concluzionand, manifestarea de vointa a contestatoarei fiind neechivoca cu privire la finalitatea urmarita, respectiv anularea Dispozitiei nr. 3711/29.06.2018, in raport de data comunicarii acesteia - 10.07.2018 - si data formularii contestatiei - 10.08.2018 (data postei mentionata pe plic) -, Curtea constata ca aceasta a fost formulata inauntrul termenului de 45 de zile prevazut de art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, calculat in raport de data depunerii contestatiei la instanta si nu de la data modificarii cererii initiale, astfel ca exceptia tardivitatii contestatiei este neintemeiata.

Asa fiind, raportat considerentelor expuse, Curtea, in temeiul art. 480 alin. 3 C.proc.civ., admite apelul declarat de reclamanta X. impotriva sentintei civile nr. 1459/06.12.2018 a Tribunalului Vaslui, sentinta pe care o anuleaza in parte; respinge exceptia tardivitatii contestatiei, exceptie invocata de paratul spitalul municipal de urgenta; trimite cauza spre rejudecare aceleasi instante, Tribunalul Vaslui; vor fi pastrate restul dispozitiilor sentintei civile apelate ce nu contravin prezentei decizii.