Act aditional contract de munca

Codul muncii

Art. 17 al.5 C muncii

Contract de fidelitate si confidentialitate are natura juridica a unui act aditional la contractul de munca, in sensul art. 17 alin.5 Codul muncii, daca in cuprinsul acestuia sunt stipulate modificari conexe raporturilor de munca.

Curtea de Apel Bacau - Sectia I Civila Decizia civila nr. 283 din 26 februarie 2014

Prin sentinta civila nr. 650/28.05.2013, pronuntata de Tribunalul Neamt in dosar nr. 3653/103/2012, s-a admis exceptia nulitatii absolute partiale invocata de paratul B.I., constatandu-se nulitatea absoluta partiala a contractului de fidelitate si confidentialitate nr. 2452/201.01.2012 sub aspectul clauzelor de fidelitate de la punctul II.

A fost admisa in parte, actiunea formulata de reclamanta SC A.S. SRL in contradictoriu cu paratul B.I, si in consecinta a fost obligat paratul la restituirea contravalorii unei zile de concediu de odihna aferent anului 2012.

Au fost respinse ca nefondate, celelalte capete de cerere si ca nedovedite, cheltuielile de judecata solicitate de parat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul a avut in vedere urmatoarele:

In fapt, s-a retinut ca paratul a incheiat contract individual de munca inregistrat sub nr. 51/31.05.2011 incepand cu data de 01.06.2011.

Intre parti nu s-a incheiat nici un act aditional, ci doar un contract de fidelitate si confidentialitate inregistrat sub nr. 2452/20.01.2012.

Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de aceasta trebuie sa fie stabilite prin acordul partilor in cadrul unui contract sau act aditional la contractul individual de munca, situatie expres prevazuta de art. 196 Codul muncii.

Contractul individual de munca initial nu face nici o referire la aceste aspecte, iar un act aditional ulterior nu exista. Situatie de natura a lovi de nulitatea absoluta contractul de fidelitate si confidentialitate contestat pe calea exceptiei de catre parat.

Nici in cuprinsul sau contractul nu are un obiect determinat, nefiind indicate in mod concret modalitatea formarii profesionale fiind lovit de nulitate absoluta, intrucat partea interesata nu poate aprecia intinderea obligatiilor corelative.

In lipsa temeiului de drept al antrenarii raspunderii patrimoniale pentru suma de 3906 lei pretinsa a fi fost cheltuita de catre angajator ca pregatire profesionala a angajatului, instanta va respinge cererea de acordare a acesteia.

Cel de al doilea capat de cerere care vizeaza restituirea contravalorii concediului de odihna, s-a constatat ca o singura zi a fost achitata in plus paratului, motiv pentru care va antrena raspunderea patrimoniala a paratului.

In temeiul art. 254 din Codul muncii se prevad conditiile antrenarii raspunderii patrimoniale, acestea fiind salariatul sa aiba aceasta calitate la angajatorul pagubit, sa existe fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovatia salariatului.

Reclamanta angajatoare avea obligatia sa dovedeasca indeplinirea acestor conditii. Or, nu s-a depus nici o factura sau dovada explicita ca s-a achitat vreun curs de pregatire profesionala.

De asemenea, nu s-a dovedit plata contravalorii combustibilului consumat in interes

propriu.

Societatea angajatoare a cunoscut de la bun inceput locuinta statornica a paratului si anume in Iasi fata de sediul unde isi desfasura activitatea paratul, acest lucru prezuma de la bun inceput faptul ca angajatorul a acceptat in momentul in care a incheiat contractul de munca si deplasarile efectuate pana la domiciliul paratului.

Pentru aceste considerente, fiind intrunite conditiile prevazute de art. 254 Codul muncii, doar in mica masura si anume cu privire la contravaloarea unei zile de concediu de odihna aferenta anului 2012, a admis in parte cererea si a respins celelalte capete de cerere.

Cheltuielile de judecata nu au fost dovedite fiind depuse doar inscrisuri neconforme cu originalul, iar paratul a expediat la dosar prin fax un simplu extras de cont din care nu rezulta destinatia sumelor ca reprezentand onorariu de avocat.

Impotriva sentintei civile mai sus mentionata a formulat recurs reclamanta S.C. A.S. SRL, recurs motivat si formulat in termen si scutit de plata taxei judiciare de timbru.

In motivarea recursului, recurenta-reclamanta a aratat in esenta urmatoarele:

- argumentele retinute de instanta de fond privind constatarea nulitatii partiale a contractului de fidelitate si confidentialitate sunt netemeinice si nelegale, inscrisul inregistrat sub nr. 2452/20.01.2012 reprezentand un act aditional la contractul de munca.

Astfel, instanta trebuia sa retina culpa angajatului care s-a obligat fata de angajator de a lucra timp de 3 ani de la data absolvirii cursurilor de perfectionare profesionala.

Recurenta arata de asemenea, ca a facut dovada participarii angajatului la cursurile de perfectionare profesionala, cu factura nr. 2465/24.01.2012 prin care a achitat contravaloarea cursurilor pentru un numar de 5 angajati.

Intimatul a beneficiat in anul 2012 de 7 zile de concediu de odihna, fiind remunerat desi conform perioadei lucrate avea dreptul la doar 3 zile, asa incat trebuia sa restituie suma de 229 lei.

Potrivit aparatului GPS montat pe autoturismul avut in dotare de intimat, acesta a parcurs in interes personal 4.060,93 km imputandu-i-se contravaloarea carburantului consumat in interes propriu - 1.422,93 lei (fisa postului nu ii permitea folosirea masinii din dotare in interes propriu).

Intimatul B.I., a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea ca temeinica si legala a hotararii instantei de fond.

Analizand sentinta civila recurata sub aspectul motivelor de recurs invocate, dar si potrivit art. 304 si 304

¹

Cod procedura civila, Curtea de Apel retine urmatoarele:

Intimatul B.I. a fost angajatul recurentei, potrivit contractului individual de munca, incheiat si inregistrat sub nr. 51 din 31.05.2011 - fila 5 dosar fond - pentru o perioada nedeterminata, in functia de reprezentant vanzari, iar in lipsa unui loc de munca fix salariatul desfasurand activitatea pe teren si la sediul firmei. Prin decizia nr. 2749/19.03.2012 - fila 11 dosar fond - au incetat raporturile de munca ale recurentei cu intimatul B.I.

La data de 20.01.2012, partile au incheiat un contract de fidelitate si confidentialitate, inregistrat sub nr. 2452/20.01.2012 - fila 9 dosar, care are natura juridica a unui act aditional la contractul de munca, in sensul art. 17 alin.5 Codul muncii, intrucat in cuprinsul acestuia sunt stipulate modificari conexe raporturilor de munca.

Prin acelasi inscris, partile au completat contractul cadru cu privire la obligatia salariatului de a participa la cursuri de pregatire sau de perfectionare profesionala, platite de catre angajator, iar angajatul trebuia se obliga sa lucreze la societatea angajatorului cel putin 3 ani de la data absolvirii; in caz contrar, daca salariatul reziliaza contractul individual de munca, ramburseaza toate cheltuielile suportate de angajator la o valoare de 300%.

Asa fiind valoarea inscrisului intitulat Contract de fidelitate si confidentialitate nr. 2452/20.01.2012, reprezinta un acord intervenit intre partile care au un contract de munca, prin care acestea au convenit asupra unor clauze de modificare/completare a contractului initial.

De altfel, in cuprinsul contractului a inserat sintagma „potrivit prezentului act aditional”, referitor la obligatiile asumate in desfasurarea raporturilor de munca.

Potrivit adresei nr. 10/30.10.2013, emisa de Mentor Training SRL, - fila 25 dosar recurs -, in perioada 23-25 ianuarie 2012, SC Mentor Training SRL a sustinut pentru SC A.S. SRL cursuri „Tehnici avansate de vanzare” conform contractului de prestari servicii nr. 514/19.01.2012 - filele 140-144 dosar fond-, curs la care au participat 5 persoane: P.R, A.N,

1. A C. si R.L.

Recurenta a facut dovada achitarii pentru cei 5 angajati a cursurilor de formare profesionala, respectiv a sumei de 6510 lei, reprezentand contravaloarea facturii nr. 2465/24.01.2012, emisa de SC M.T. SRL si cu OP nr. 58/3.02.2012, in valoare de 4510 lei - filele 28, 36 si 37 dosar-.

Valoarea cursurilor de formare profesionala pentru fiecare angajat, fiind de 1302 lei.

Fata de situatia de fapt retinuta, Curtea constata realizate conditiile impuse de art. 254 alin.1 Codul muncii care reglementeaza raspunderea patrimoniala a salariatilor, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, atunci cand produc pagube angajatorului lor. In cauza paguba suferita de recurenta, este o paguba materiala, respectiv contravaloarea cursurilor la care s-a angajat societatea si care le-a achitat la SC Mentor Training SRL pentru pregatirea/perfectionarea salariatului si a penalizarilor la aceasta suma, paguba materiala a fost creata din vina salariatului, urmare a incetarii raporturilor de munca, avand legatura cu munca salariatului.

Curtea retine ca, penalitatea prevazuta in inscrisul de modificare/completare a contractului individual de munca, respectiv rambursarea cheltuielilor suportate de angajator in valoare de 300% este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului, potrivit art. 1541 alin.1 lit. B Cod civil.

Recurenta intimata a trimis la perfectionare cinci angajati, iar prin plecarea unui salariat nu i s-a creat un prejudiciu excesiv, suplinirea activitatii acestuia din urma fiind acoperita de ceilalti salariati pana la o noua angajare.

Asa fiind, Curtea in considerarea dispozitiilor art. 1541 alin.2 Cod civil, urmeaza a reduce penalitatea pana la limita superioara obligatiei principale.

In ceea ce priveste motivul de recurs - achitarea contravalorii combustibilului consumat -, Curtea retine urmatoarele:

In contractul de munca incheiat de parti s-a mentionat ca angajatorul are sediul in localitatea Piatra Neamt str. Fermelor, iar intimatul angajat are domiciliul in mun. Iasi, cunoscandu-se de la inceput locuinta statornica a intimatului si prezumandu-se ca angajatorul a acceptat in momentul incheierii contractului de munca si deplasarile efectuate pana la domiciliul paratului.

La dosarul cauzei nu s-a depus de angajator o fisa a postului in care sunt mentionate aspecte legate de descrierea posturilor/sarcinilor de munca, de altfel, fisa postului trebuie sa contina aspecte legate de responsabilitati/sarcini, iar in cadrul acestora sunt specificate obligatiile/indatoririle ce revin angajatului fata de oameni, materiale, bani, unelte, echipamente, etc.

Curtea retine, ca sub acest aspect nu sunt intrunite conditiile impuse de art. 254 Codul muncii, motiv pentru care intimatul nu poate fi obligat la plata sumei de 1422,93 lei, reprezentand contravaloarea combustibilului consumat cu autoturismul in interes personal.

In ceea ce priveste zilele de concediu de odihna aferente anului 2012, cuvenite intimatului, Curtea retine ca potrivit contractului individual de munca, durata concediului anual de odihna este de 21 de zile lucratoare, in raport cu durata muncii, or, intimatul a lucrat la SC A.S. SRL in perioada 1.06.2011 pana la 20.03.2011 si avea dreptul la 15 zile de concediu de odihna, insa potrivit foilor de pontaj pentru lunile decembrie 2011 si ianuarie 2012, intimatul a beneficiat de 16 zile de concediu odihna - filele 162-163 dosar fond.

Asa fiind, sub acest aspect, hotararea instantei de fond este legala, fiind realizate cerintele prevazute de art. 254 Codul muncii cu privire la contravaloarea unei zile de concediu de odihna aferenta anului 2012.

In temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, Curte a admis

recursul.