Existenta conflictului de interese
27 martie 2020Inaplicabilitatea teoriei impreviziunii, producerea efectelor pentru viitor in cazul constatarii indeplinirii conditiilor
27 martie 2020
Imputernicire scrisa data organizatiei sindicale de persoane care nu au calitatea de membru de sindicat
Temei de drept: Legea nr. 62/2011, art. 3 alin. 3, 4, art. 28
In lipsa unei de cereri exprese de retragere dintr-un sindicat, nu se poate considera ca a incetat calitatea de membru al acelui sindicat, iar cererile de asistare-reprezentare juridica date unui alt sindicat nu au natura juridica a unor mandate in sensul art. 28 din Legea nr. 62/2011.
Prevederile statutare ale organizatiei sindicale referitoare la incetarea calitatii de membru prin solicitarea retragerii din sindicat in forma scrisa asigura respectarea principiului unicitatii apartenentei sindicale reglementat de art. 3 alin. 4 din legea dialogului social. Libertatea de asociere nu poate fi exercitata cu incalcarea principiului unicitatii apartenentei sindicale.
Vointa de retragere dintr-un sindicat nu poate fi extrasa din cererile de adeziune depuse ulterior la alt sindicat, din aceste cereri rezultand doar vointa de a adera la aceasta din urma organizatie sindicala, lucru nepermis in conditiile in care nu le-a incetat calitatea de membru al primei organizatii sindicale, in modalitatile prevazute de statut, ale carui dispozitii le sunt opozabile membrilor de la momentul aderarii.
Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 266/27
aprilie 2017
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Vaslui la data de 08.06.2016, reclamantul sindicatul, in numele si 58 de membri de sindicat, a solicitat in contradictoriu cu paratii DGASPC si Sindicatul „N.” Iasi, sa se constate ca membrilor mentionati in actiune le-a incetat calitatea de membri de sindicat ai Sindicatului „N.” Iasi.
In motivare, reclamantul a aratat, in esenta, ca din cei 824 membri de sindicat ai sai, in evidenta paratei DGASPC (in calitate de angajator), un numar de 58 persoane apar cu statut de membru al Sindicatului „N.” Iasi, desi aceste persoane nu si-au dat acordul de a deveni membri ai sindicatului parat, respectiv de a le fi retinuta cotizatia pentru acesta. A amintit reclamantul si prevederile art.3 alin.(4) din Legea nr.62/2011 - Legea dialogului social, conform carora:
„O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai dintr-o singura organizatie sindicala la acelasi angajator
”.
A sustinut in continuare reclamantul ca, desi s-a adus la cunostinta angajatorului DGASPC Vaslui, imprejurarea ca cele 58 de persoane sunt membrele Sindicatului DGASPC, acesta a dispus in continuare retinerea cotizatiilor pentru Sindicatul „N” Iasi.
A mai mentionat reclamantul ca cei 58 de salariati ai DGASPC Vaslui si-au dat acordul in scris de a fi membri ai Sindicatului DGASPC Vaslui si de a plati contributia aferenta calitatii de membru ai acestuia din urma. O mare parte din salariatii mentionati in actiune si-au exprimat dorinta, in scris, inca din luna februarie 2015, cu privire la faptul ca nu mai doresc sa plateasca cotizatie catre Sindicatul „N.” Iasi si doresc sa devina membri ai sindicatului reclamant.
In drept, reclamantul a invocat prevederile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 62/2011.
Prin intampinarea formulata, parata DGASPC a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, aratand ca aceasta chestiune, a incetarii calitatii de membru de sindicat a unora dintre angajatii sai, priveste exclusiv raportul dintre cele doua sindicate litigante.
Prin intampinarea formulata, paratul Sindicatul „N.” Iasi a invocat, in primul rand, exceptia de necompetenta materiala si teritoriala a Tribunalului Vaslui, aratand, in esenta, urmatoarele:
In cauza nu este vorba despre un litigiu de munca, in acceptiunea art.231 Codul muncii, pentru a deveni aplicabile prevederile art.269 alin.(2) Codul muncii, art.210 Legea dialogului social si ale Deciziei ICCJ nr.1/2013, privind competenta tribunalului de la sediul sindicatului reclamant.
Reclamantul contesta componenta Sindicatului „N.” Iasi iar instanta competenta functional este Judecatoria Iasi, prin raportare la dispozitiile art.107 alin.(1) Cod procedura civila (care stabileste competenta instantei in a carei circumscriptie se afla sediul paratului) si art.14-20 din Legea nr.62/2011.
A mai aratat paratul ca, desi reclamantul a chemat in judecata si DGASPC Vaslui tocmai pentru ca procesul sa fie judecat la Vaslui, prin raportare la prevederile art.36 si art.112 alin.(2) Cod procedura civila, DGASPC Vaslui nu are calitate procesuala pasiva in cauza si a fost chemata in judecata numai in scopul sesizarii Tribunalului Vaslui.
Conform doctrinei, instanta sesizata initial, in considerarea paratului fictiv, constatand lipsa de calitate procesuala a acestuia, va declina competenta in favoarea instantei care ar fi trebuit sa fie sesizata in raport cu alt parat.
In al doilea rand, paratul a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a Sindicatului DGASPC Vaslui/exceptia lipsei calitatii procesuale active a acestui sindicat. A motivat paratul ca desi se mentioneaza in actiunea introductiva de instanta ca se introduce in numele si pentru anumiti membri de sindicat, la dosarul cauzei nu au fost depuse imputernicirile prevazute de art.28 din Legea nr.62/2011. Pe de alta parte, atat timp cat cele 58 de persoane au calitatea de membre ale Sindicatului „N.” Iasi, ele nu pot imputernici alt sindicat.
Pe de alta parte, a aratat paratul ca, in opinia sa, prezenta actiune putea fi formulata doar in nume propriu de catre Sindicatul DGASPC Vaslui, iar nu in calitate de reprezentant al membrilor de sindicat. Reclamantul nu apara drepturile membrilor sai ce decurg din legislatia muncii, contractele colective de munca, contractele individuale de munca, conform art.28 alin.(1) din Legea nr.62/2011, ci apara un drept propriu.
In al treilea rand, paratul a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei DGASPC, in raport de prevederile art.112 alin.(2) Cod procedura civila, aratand ca aceasta parata a fost chemata in judecata numai in scopul sesizarii Tribunalului Vaslui, intrucat nu exista un conflict intre DGASPC Vaslui si salariatii mentionati in actiune. Apreciaza ca, fata de petitul actiunii, raportul juridic litigios se poarta intre cele doua sindicate.
In al patrulea rand, paratul a invocat exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata, fata de prevederile art.8 alin.(19 lit.a) din OUG nr.80/2013.
In continuare, paratul a formulat aparari cu privire la fondul cauzei.
Reclamantul Sindicatul DGASPC Vaslui nu a depus raspuns la intampinare dar la primul termen de judecata a formulat in scris
completare/modificare a actiunii
, in sensul ca ceea ce solicita prin actiunea care formeaza obiectul prezentului dosar este:
- in contradictoriu cu DGASPC:
- sa se constate ca persoanele nominalizate in cuprinsul cererii de chemare in judecata au calitatea de membri ai Sindicatului DGASPC Vaslui, incepand cu luna februarie 2016;
- sa fie obligata DGASPC Vaslui la retinerea si virarea cotizatiei sindicale a acestor persoane in contul Sindicatului DGASPC Vaslui, incepand cu data pronuntarii hotararii si pana la incetarea calitatii de membru.
- in contradictoriu cu Sindicatul „N. ” Iasi:
- sa se constate ca persoanele nominalizate in cuprinsul cererii de chemare in judecata au calitatea de membri ai Sindicatului DGASPC Vaslui, incepand cu luna februarie 2016;
- sa fie obligat Sindicatul „N.” Iasi sa plateasca Sindicatului DGASPC Vaslui sumele incasate cu titlu de cotizatie sindicala de la persoanele indicate nominal in cuprinsul cererii de chemare in judecata, incepand cu data de 01.02.2016 si, in continuare, pana la data la care DGASPC Vaslui va fi obligata sa efectueze virarea cotizatiei sindicale pentru aceste persoane in contul Sindicatului DGASPC Vaslui.
Prin intampinarea formulata, in urma completarii/modificarii actiunii de catre reclamant, paratul Sindicatul „N.” Iasi a aratat ca isi mentine exceptiile invocate si apararile facute cu ocazia primei intampinari, suplimentand doar apararile pe fondul cauzei.
Parata DGASPC Vaslui nu a formulat intampinare.
Instanta, luand act de modificarea actiunii, in conditiile art.204 alin.(1) Cod procedura civila, in acord cu prevederile art.248 alin.(1) Cod procedura civila, a procedat la analizarea exceptiilor invocate, stabilind, in raport de efectele pe care le-ar putea produce, urmatoarea ordine de solutionare: exceptia de necompetenta materiala si teritoriala (exceptie de procedura) concomitent cu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a DGASPC din perspectiva aplicarii prevederilor art.112 alin.(2) Cod procedura civila, exceptia nelegalei timbrari a cererii (exceptie de procedura care, avand in vedere depasirea momentului regularizarii in care nu s-a pus in vedere achitarea vreunei taxe judiciare de timbru si tinand cont de imprejurarea ca prin exceptia de necompetenta functionala se pune in discutie insasi calificarea cererii, urmeaza a se analiza ulterior lamuriri acestor aspecte), exceptia lipsei calitatii procesuale active a Sindicatului DGASPC (pentru lipsa calitatii de reprezentant a sindicatului reclamant, conform art.28 Legea nr.62/2011) si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a DGASPC fata de capatul 1.1. de cerere, astfel cum a fost modificata (exceptii de fond).
Prin Incheierea de sedinta din data de 03.11.2016, instanta a respins exceptiile de necompetenta materiala si teritoriala a Tribunbalului Vaslui, precum si pe cea a lipsei calitatii procesuale a paratei DGASPC Vaslui din perspectiva art.112 alin.(2) Cod procedura civila. Sa retinut, in esenta ca actiunea Sindicatului reclamant se grefeaza pe folosul practic de a obtine virarea corecta, in opinia sa, a cotizatiei de membru de sindicat, operata de parata DGASPC Vaslui in virtutea raporturilor de munca pe care cele 58 de persoane le au cu aceasta institutie, din drepturile banesti datorate acestora din urma. In atare conditii, capatul 1.2 de cerere, avand ca obiect instituirea acestei obligatii in sarcina angajatorului, se circumscrie notiunii de conflict de munca, ceea ce atrage competenta acestei instante. Iar pentru capetele de cerere 1.1, 2.1. si 2.2. care ar determina competenta judecatoriei conform art.94 lit.h) Cod procedura civila, competenta tribunalului - completul specializat este atrasa in conditiile art.99 alin.(2) Cod procedura civila.
S-a retinut astfel ca pentru capatul 1 de cerere, actiunea este scutita de plata taxei de timbru, conform art.270 Codul muncii, iar pentru capatul 2 de cerere se datoreaza conform art.27 din OUG nr.80/2013 taxa de 20 lei, care a si fost achitata, in acest context, fiind respinsa la termenul din data de 15.12.2016, exceptia nelegalei timbrari invocata in cauza. Totodata, au fost unite cu fondul exceptiile lipsei calitatii procesuale active a reclamantului si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei DGASPC Vaslui.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Prin sentinta civila nr. 1465/22.12.2016 Tribunalul Vaslui a hotarat:
„Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului sindicatul, invocata de paratul Sindicatul „N.” Iasi, si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, invocata de aceasta, ca neintemeiate.
- si 2.1. Admite cererea formulata de reclamantul sindicatul, cu sediul in Vaslui, Soseaua Nationala Iasi-Vaslui nr.1, jud. Vaslui, in contradictoriu cu paratele Sindicatul „N.” Iasi si DGASPC - Vaslui.
Constata ca, la data de 01.02.2016, urmatorilor 58 de asistentii maternali din cadrul DGASPC - Vaslui, le incetase calitatea de membru al Sindicatului „N.” Iasi.
Constata ca, la data de 01.02.2016, aceiasi 58 de asistenti maternali din cadrul DGASPC - Vaslui aveau calitatea de membru al Sindicatului DGASPC Vaslui.
- Admite cererea formulata de reclamantul Sindicatul DGASPC Vaslui,
in numele si pentru cei 58 de membri de sindicat anterior indicati,
in contradictoriu cu parata DGASPC.
Obliga parata sa retina si sa vireze cotizatia sindicala a acestor angajati in contul Sindicatului DGAPSC Vaslui, incepand cu data pronuntarii hotararii si pana la retragerea acordului de catre acestia.
Executorie.
- Admite cererea formulata de reclamantul Sindicatul DGASPC Vaslui, in contradictoriu cu paratul Sindicatul „N.” Iasi, privind obligarea acestuia din urma la restituirea cotizatiilor.
Obliga paratul Sindicatul „N.” Iasi sa achite reclamantului sindicatul sumele incasate cu titlu de cotizatie sindicala de la cei 58 de angajati ai DGASPC, anterior indicati, in intervalul 01.02.2016 - 22.12.2016.”
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
In fapt, cei 58 membri de sindicat enumerati anterior sunt angajati ai paratei DGASPC ca „asistenti maternali” si domiciliaza pe raza judetului Vaslui. Un fapt necontestat in cauza este acela ca, initial, acesti angajati au avut calitatea de membru al Sindicatului DGASPC Vaslui, asociat la Federatia Salariatilor din Administratia Publica Centrala si Locala din Romania „C.”.
In perioada octombrie - noiembrie 2014, Sindicatul „N.” Iasi a initiat un demers judiciar prin care a urmarit obligarea angajatorului DGASPC la plata indemnizatiei de concediu de odihna aferent anilor 2011-2013 (dosarul X8/99/2014 al Tribunalului Iasi). In acest context, in perioada octombrie-decembrie 2014, cei 58 de angajati au formulat cerere de adeziune la Sindicatul „N.” si „cerere de asistare reprezentare juridica”, fara insa sa formuleze cerere de retragere din Sindicatul DGASP Vaslui. Dupa acest moment, cotizatiile de sindicat au fost virate de catre angajator catre Sindicatul „N.” Iasi.
Dupa obtinerea adeziunii de catre sindicatul „N”, noii membri de sindicat au primit din partea sindicatului parat cate o corespondenta, emisa la data de 24.11.2014 prin care, pe langa site-urile de internet la care pot obtine relatii legate de activitatea sindicatului, sunt anuntati ca au de platit, pe langa cotizatia de sindicat de 10 lei lunar, o taxa de reprezentare juridica si un comision de succes de 3% din valoarea sentintelor castigate de sindicat.
Pe aceste adrese, angajatii respectivi au consemnat olograf mentiuni prin care au refuzat sa plateasca si si-au exprimat dorinta de
a ramane in continuare
in Sindicatul DGASPC Vaslui.
Nu au depus personal, la sediul din municipiul Iasi al Sindicatului „N”, conform prevederilor din statutul propriu, cereri de retragere din acest sindicat.
In luna februarie 2015, angajatii au formulat cereri manuscrise catre directorul DGASPC Vaslui prin care i-au comunicat ca nu sunt de acord sa li se opreasca cotizatia pentru Sindicatul „N.” si ca doresc sa ramana la Sindicatul DGASPC Vaslui.
Angajatorul parat a primit astfel in luna ianuarie 2016 solicitari de plata a cotizatiei, sub sanctiunea formularii unei plangeri penale, invocandu-se respingerea exceptiei lipsei calitatii de reprezentant in dosarul X8/99/2014 a Tribunalului Iasi.
In fine, in luna ianuarie 2016, cei 58 de angajati au formulat „Adeziune” la Sindicatul DGASPC Vaslui si „Acord” prin care au specificat acordul privind retinerea cotizatiei de membri de sindicat DGASPC Vaslui. Aceste documente sunt anexate la adresa 44 din 11.03.2016, inregistrata la DGASPC Vaslui sub nr. 8105/16.03.2016, prin care Sindicatul DGASPC Vaslui a solicitat virarea in contul sindicatului a cotizatiei de membru, in procent de 0,8% din salariul tarifar.
Nici dupa aceasta adresa, angajatorul nu a virat cotizatia de membru de sindicat catre sindicatul reclamant.
In drept, chestiunea litigioasa tine de stabilirea apartenentei la unul dintre cele doua sindicate a salariatilor care au formulat succesiv cereri de adeziune la doua sindicate fara sa depuna personal cereri de retragere de la celalalt sindicat, cu consecintele ce deriva din aceasta situatie cu privire la obligatia angajatorului de retinere si virare a cotizatiei de membru de sindicat la sindicatul corespunzator.
Art. 3 alin. 1 si 4 din
Legea 62/2011 - Legea dialogului social
reglementeaza doua principii ale activitatii sindicale - libertatea de asociere si unicitatea apartenentei sindicale:
„(1) Persoanele incadrate cu contract individual de munca, (...) au dreptul, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila, sa constituie si/sau sa adere la un sindicatf...)
(4) O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai dintr-o singura organizatie sindicala la acelasi angajator.”
Alineatul 3 al aceluiasi articol reglementeaza o garantie a principiului libertatii de asociere: „Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu faca parte, sa se retraga sau sa nu se retraga dintr-o organizatie sindicala.”
Pe de alta parte, articolele 5, 6 si 7 reglementeaza libertatea de organizare a sindicatelor prin statute proprii: „Art. 5 - Constituirea, organizarea, functionarea, reorganizarea si incetarea activitatii unei organizatii sindicale se reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 6 (1) Statutele organizatiilor sindicale cuprind cel putin urmatoarele prevederi cu privire la:
- modul in care se dobandeste si inceteaza calitatea de membru al organizatiei sindicale;
- drepturile si indatoririle membrilor;
(2) Clauzele statutare contrare legilor in vigoare sunt nule de drept.
Art. 7 (1) Organizatiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementari proprii, de a-si alege liber reprezentantii, de a-si organiza gestiunea si activitatea si de a-si formula programe proprii de actiune, cu respectarea legii.
(2) Este interzisa orice interventie din partea autoritatilor publice, a angajatorilor si a organizatiilor acestora de natura sa limiteze ori sa impiedice exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1).”
Limita libertatii de organizare este data de incalcarea legii, dupa cum rezulta din prevederile art. 6 alin.(2) din Legea dialogului social : „(2)
Clauzele statutare contrare legilor in vigoare sunt nule de drept."
In cazul de fata, cei 58 de angajati care au formulat cerere de adeziune la Sindicatul „N.” Iasi in lunile octombrie-decembrie 2014 au devenit membri ai acestei organizatii sindicale chiar daca nu au renuntat in scris separat la calitatea de membru al Sindicatului DGASPC Vaslui. La data adeziunii la Sindicatul „N.” a incetat de drept, in temeiul prevederilor art. 3 alin. 4 din Legea 62/2011, calitatea de membru a sindicatului DGASPC Vaslui.
Inscrisurile privind „ramanerea” ca membru al sindicatului DGASPC nu pot avea valoare juridica, intrucat un angajat persoana nu poate „ramane” membru al unui sindicat dupa ce a aderat la altul. Conform prevederilor art. 3 alin.1 Legea nr.62/2011, calitatea de membru de sindicat se dobandeste prin constituirea unui sindicat sau prin aderarea la un sindicat existent. Aderarea se face prin formularea unei „Adeziuni”.
Pe de alta parte, odata cu cererile de adeziune formulate in luna ianuarie 2016 la Sindicatul DGASPC Vaslui a incetat de drept calitatea de membru al sindicatului „N” pentru cei 58 de angajati. Acestia au devenit, de la data formularii adeziunii, membri ai Sindicatului DGASPC Vaslui. Fata de data specificata in petitul actiunii, instanta constata ca toate cererile de adeziune la Sindicatul DGASPC dateaza anterior datei de 1 februarie 2016.
Stipularea unei prevederi in statul sindicatului „N.” prin care sa se conditioneze retragerea din sindicat de depunerea unei cereri personal la sediul sindicatului, are un caracter excesiv, menit sa limiteze libertatea de asociere. In concret, este contrar legii a se conditiona retragerea din sindicat de
prezentarea personala
a unui membru de sindicat care domiciliaza in alt judet. Acest fapt este cu atat mai excesiv in cazul asistentilor maternali, care, prin specificul sarcinilor de serviciu trebuie sa se ocupe permanent de cresterea si educarea copiilor incredintati de catre angajatorul parat.
Cu privire la Sentinta civila 2796/21 decembrie 2015 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul X8/99/2014 prin care s-a respins exceptia lipsei calitatii de reprezentant a sindicatului „N”, este de remarcat ca, din considerentele acestei hotarari judecatoresti, rezulta ca instanta nu a analizat carei dintre organizatiile sindicale apartin reclamantii, intrucat nu a fost investita cu acest lucru, verificand doar existenta imputernicirilor titularilor de drepturi subiective (angajatii) catre sindicatul reclamant din acea cauza („N”). Sustinerea sindicatului parat prin care justifica calitatea de membru de sindicat prin aceasta hotarare judecatoreasca, nu are temei.
Prin urmare, raportat la obiectul cu care a fost investita, instanta constata calitatea de membru al sindicatului reclamant pentru toti cei 58 de asistenti maternali la data de 1 februarie 2016, precum si faptul ca la aceeasi data angajatii nu erau membri ai sindicatului parat.
Astfel fiind, raportat la prevederile art.28 din Legea nr.62/2011, potrivit carora calitatea procesuala activa a unui sindicat se justifica numai in conditiile in care apara drepturile membrilor sai de sindicat, rezultand calitatea celor 58 de persoane de membri ai Sindicatului DGASPC Vaslui anterior introducerii prezentei actiuni si cu privire la cotizatia aferenta datorata incepand cu 1 februarie 2016, rezulta ca exceptia lipsei calitatii procesuale active cu privire la capatul 1.2 de cerere este neintemeiata, urmand a fi respinsa ca atare. In privinta capetelor 1.1., 2.1 si 2.2. de cerere cu privire la care s-a retinut prin Incheierea de sedinta din 03.11.2016 ca patrimoniul a carui lezare se invoca este cel al Sindicatului
DGASPC Vaslui, rezulta ca actiunea a fost introdusa in nume propriu de aceasta persoana juridica, calitatea sa procesuala activa fiind justificata de aceea a titularului dreptului reclamat (respectiv de incasare a cotizatiilor propriilor membri de sindicat).
Chestiunea contributiilor sindicale este subsecventa celei de membru de sindicat.
Conform prevederilor art. 24 alin.1 din Legea 62/2011 Legea dialogului social,
„La cererea organizatiei sindicale si cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata”.
In atare conditii, stabilirea componentei unui sindicat din perspectiva membrilor sai, pentru care angajatorul retine si vireaza cotizatiile sindicale, face din acesta din urma titular al obligatiei raportului juridic dedus judecatii prin capatul 1.1. de cerere, impunandu-se constatarea si fata de acesta a calitatii de membru al Sindicatului DGASPC Vaslui a celor 58 de angajati ai sai. Drept urmare, va fi respinsa ca neintemeiata si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a DGASPC Vaslui cu privire la capatul 1.1 de cerere.
In continuare, instanta retine ca angajatorului i-au fost comunicate atat cererile de adeziune cat si „acordul „ angajatilor membri de sindicat, iar sindicatul reclamant a solicitat expres la data de 11.03.2016, (anterior platii efective salariilor aferente lunii februarie 2016) virarea cotizatiilor pentru cei 58 membri de sindicat prin adresa 44 din 11.03.2016, astfel incat angajatorul parat era obligat sa vireze aceste contributii catre sindicatul reclamant si nu catre sindicatul parat, asa cum a continuat sa faca.
De la aceeasi data, intrucat cei 58 de angajati nu mai aveau calitatea de membru al sindicatului parat, nu a mai existat un temei pentru ca acest sindicat sa incaseze sume din salariile celor 58 de angajati ai DGASPC Vaslui.
Prin urmare, sunt intrunite conditiile imbogatirii fara justa cauza (art. 1345-1348 Cod civil), intrucat a existat o diminuare a patrimoniului sindicatului reclamant cu valoarea cotizatiilor pe care era indrituit sa le incaseze si o marire a patrimoniului sindicatului parat cu sumele retinute si virate cu titlul de cotizatii, in conditiile in care salariatilor le incetase calitatea de membru al sindicatului parat. Totodata, nu exista un temei legal expres privind transferul contributiilor intre sindicate, fiind indeplinita si conditia caracterului subsidiar al cererii, conditie prevazuta de articolul 1348 Cod civil.
Impotriva acestei sentinte
a declarat apel paratul Sindicatul „N.” Iasi,
criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Apelantul a sustinut ca prima instanta a respins, in mod gresit exceptia necompetentei materiale si teritoriale a Tribunalului Vaslui, raportat la faptul ca nu ne aflam in fata unui litigiu de munca pentru ca Tribunalul Vaslui sa fie competent material in cauza.
Reclamantul a contestat componenta Sindicatului „N.” Iasi si instanta competenta functional si teritorial este Judecatoria Iasi, prin raportare la dispozitiile art. 107 alin. (1) din Codul de procedura civila si art. 14-20 din Legea nr. 62/2011.
Art. 231 din Codul muncii defineste conflictele de munca si stipuleaza faptul ca prin conflicte de munca se inteleg conflictele dintre salariati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca.
De asemenea, conform definitiei de la art. 1 lit. n) din Lg. nr. 62/2011, conflictul de munca este conflictul dintre angajati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca sau de serviciu. Prin conflict individual de munca se intelege conflictul de munca ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii care decurg din contractele individuale si colective de munca ori din acordurile colective de munca si raporturile de serviciu ale functionarilor publici, precum si din legi sau din alte acte normative (Legea nr. 62/2011).
Astfel, in prezenta cauza nu poate fi vorba despre un conflict intre salariati si angajator, ci despre un conflict intre doua sindicate.
Mai mult, actionand in nume propriu, iar nu in numele celor 58 de salariati (neexistand la dosar imputerniciri scrise din partea membrilor de sindicat conform art. 28 din Legea nr. 62/20110), nici prin raportare la capatul 1.2 de cerere (in contradictoriu cu DGASPC Vaslui), actiunea nu poate fi calificata ca fiind un litigiu de munca, asa cum gresit a retinut prima instanta. Salariatii nu au imputernicit sindicatul sa actioneze angajatorul in judecata, ci sindicatul DGASPC Vaslui, in nume propriu, a actionat in judecata DGASPC Vaslui.
Motivarea primei instante, de respingere a exceptiei necompetentei materiale si teritoriale a Tribunalului Vaslui, este contrara dispozitiilor art. 231 din Codul muncii si a dispozitiilor art. 1 lit. n), p) si art. 28 din Legea nr. 62/2011.
Obligarea unui angajator, in speta DGASPC Vaslui, la retinerea si virarea cotizatiei sindicale in contul unui anumit sindicat, in speta Sindicatul DGASPC Vaslui, nu poate fi calificata drept un conflict individual de munca in sensul dispozitiilor legale mentionate mai sus, drepturile membrilor de sindicat nedecurgand din contractele individuale sau colective de munca.
De asemenea, un conflict dintre un sindicat ce actioneaza in nume propriu si un angajator nu poate fi calificat drept un conflict individual de munca, mai ales, in contextul in care sindicatul DGASPC Vaslui nu a fost mandatat de catre cei 58 de salariati sa actioneze in numele lor in prezenta cauza conform art. 28 din Legea nr. 62/2011, iar drepturile solicitate (restituirea cotizatiilor) nu decurg dintr-un raport de munca.
Dispozitiile art. 99 alin. (2) din Codul de procedura civila nu sunt incidente in cauza, deoarece capatul 1 de cerere nu atrage competenta instantei de grad mai inalt, respectiv competenta Tribunalului - sectia litigii de munca.
In acest context, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. (4) din Codul de procedura civila, s-a solicitat sa se constate faptul ca prima instanta nu a fost competenta sa judece cauza si sa se dispuna anularea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre judecare instantei competente.
Apelantul a aratat ca in mod gresit prima instanta a respins exceptia lipsei calitatii de reprezentant a Sindicatului DGASPC Vaslui si exceptia lipsei calitatii procesual active a Sindicatului DGASPC Vaslui.
Prin raportare la dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, reclamantul nu a depus la dosarul cauzei imputerniciri scrise din partea membrilor de sindicat, desi actiunea a fost formulata in numele lor.
In privinta exceptiei lipsei calitatii procesual active a Sindicatului DGASPC Vaslui, sa aratat faptul ca, atat timp cat Sindicatul DGASPC Vaslui nu apara in prezenta cauza „drepturile membrilor ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca”, atunci acesta nu are calitate procesual activa in prezenta cauza, conform dispozitiilor exprese ale art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011.
Doar in exercitarea atributiilor prevazute de alin. (1) si (2), organizatiile sindicale au calitate procesuala activa.
Cererea de chemare in judecata nu a fost timbrata conform legii (insuficienta timbrare) ceea ce trebuia sa duca la anularea cererii de chemare in judecata conform dispozitiilor art. 197 din Codul de procedura civila.
Astfel, in mod gresit prima instanta a respins exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata, ridicata de Sindicatul „N.” prin intampinare, actiunea fiind supusa timbrajului conform dispozitiilor art. 3 si art. 8 alin. (1) lit. a) din OG nr. 80/2013.
Conform dispozitiilor art. 8 alin. (1) lit. a) din OG nr. 80/2013: „Se taxeaza cu 100 lei urmatoarele actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti: a) cereri pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept nepatrimonial;”.
De asemenea, avand in vedere faptul ca prima instanta a stabilit faptul ca sunt indeplinite conditiile imbogatirii fara justa cauza, atunci cererea trebuia timbrata la valoarea pretentiilor conform dispozitiilor art. 3 din OG nr. 80/2013.
Prin urmare, in mod gresit prima instanta a stabilit taxa de timbru in cuantum de 20 de lei, atat timp cat, prin raportare la capetele de cerere, ne aflam in fata unei actiuni in constatare a existentei/inexistentei unui drept nepatrimonial si, in subsidiar, in pretentii.
Contrar celor retinute de prima instanta, art. 3 alin. (4) din Legea nr. 62/2011 nu reglementeaza un caz de incetare de drept a calitatii de membru de sindicat, ci impune o interdictie clara: „O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai dintr-o singura organizatie sindicala la acelasi angajator.”
Vointa legiuitorului rezulta din interpretarea sistematica a normei juridice, in coroborare cu prevederilor art. 6 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) si art. 32 din Legea nr. 62/2011, context in care, sub nicio forma nu se poate sustine faptul ca art. 3 alin. (4) din Legea nr. 62/2011 reglementeaza un caz de incetare de drept a calitatii de membru de sindicat, deoarece legiuitorul a stabilit clar la art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 62/2011 faptul ca modalitatile de incetare a calitatii de membru sunt reglementate prin statut.
Astfel, se impune ca art. 3 alin. (4) din Lg. nr. 62/2011 sa fie interpretat in acord cu vointa clara a legiuitorului si in stransa legatura cu celelalte prevederi legale incidente. Daca legiuitorul dorea sa reglementeze un caz de incetare de drept atunci il reglementa expres (de drept) si nu lasa loc de alte interpretari.
Nu se poate vorbi sub nicio forma de incidenta in cauza a dispozitiilor art. 3 alin. (3) din Lg. nr. 62/2011, deoarece nu poate fi vorba despre o fortare a vreunui membru sa faca parte din Sindicatul „N.” Iasi.
Sindicatul „N.” Iasi nu constrange nicio persoana sa faca parte din sindicat ci stabileste prin statut, in baza dispozitiilor art. 6, art. 7 si art. 32 din Lg. nr. 62/2011, anumite conditii de procedura privind retragerea membrilor din sindicat, conditii acceptate de membri de sindicat la momentul aderarii la Sindicatul „N.” Iasi.
In cauza, sunt membri de sindicat care nu si-au manifestat sub nicio forma vointa de a se retrage din sindicatul „N.” Iasi ci, mai mult, au acceptat sa primeasca in luna decembrie 2016 bonuri cadou de la Sindicatul „N.” Iasi si au fost reprezentati de Sindicatul „N.” Iasi in perioada 28.10.2014-14.12.2016 in dosarul nr. X8/99/2014 in baza caruia au castigat anumite drepturi banesti in instanta in contradictoriu cu DGASPC Vaslui si Consiliul Judetean Vaslui.
Atat timp cat membrii de sindicat au mandatat, in temeiul art. 28 din Lg. nr. 62/2011, Sindicatul „N.” Iasi sa-i reprezinte in dosarul nr. X8/99/2014 in perioada 28.10.201414.12.2016 si nu au retras sub nicio forma mandatul dat sindicatului inseamna ca au actionat ca membri ai sindicatului „N.” Iasi in cunostinta de cauza.
In mod gresit prima instanta a constatat faptul ca sunt indeplinite conditiile imbogatirii fara justa cauza.
Prin raportare la dispozitiile art. 33 alin. (2) din Lg. nr. 62/2011, doar membrii de sindicat pot solicita restituirea cotizatiilor (in niciun caz un alt sindicat), iar cei care se retrag din organizatia sindicala nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizatie.
Astfel, prima instanta nu a coroborat dispozitiile art. 1345-1348 din Codul civil cu dispozitiile speciale ale Legii nr. 62/2011.
Prin urmare, este vorba despre un raport dintre Sindicatul „N.” Iasi (organizatia sindicala conform art. 32) si membrii Sindicatului „N”, iar Sindicatul DGASPC Vaslui nu are nicio calitatea legala sa ceara restituirea cotizatiei. Or, raportat la prezenta cauza, prima instanta a stabilit faptul ca in privinta capatului 2 de cerere Sindicatul DGASPC Vaslui a actionat in nume propriu iar nu in numele membrilor de sindicat. Astfel, daca reclamantul a actionat in nume propriu inseamna ca el nu a inregistrat nicio diminuare a patrimoniului in favoarea sindicatului nostru, nefiind indeplinite astfel conditiile imbogatirii fara justa cauza.
Apelantul a mai aratat ca prima instanta nu a fost investita sa se pronunte cu privire la legalitatea prevederilor statutului Sindicatului „N.” Iasi. Aceste prevederi sunt legale, atat timp cat au fost verificate de catre Judecatoria Iasi in complet cu un reprezentant al Ministerului Public, si numai un astfel de complet se poate pronunta cu privire la legalitatea prevederilor statutului.
Sindicatul „N.” Iasi nu a facut altceva decat sa reglementeze o procedura de retragere din sindicat pentru o mai buna organizare sindicala si pentru a lua cunostinta de vointa reala a membrului de sindicat de a se retrage (exprimata in scris).
Membrii de sindicat in cauza nu si-au manifestat sub nicio forma vointa de retragere din sindicat. Nu conteaza ce prevede statutul atat timp cat nu exista nicio cerere din partea membrilor de a se retrage din sindicat care sa fie efectiv comunicata sindicatului „N.” Iasi (prin posta, fax, e-mail). Atat timp cat nu s-a dovedit faptul ca cererile de retragere din sindicat au fost comunicate (sub orice forma) sindicatului „N” Iasi atunci nu se poate vorbi despre incetarea calitatii de membru sau de restituirea cotizatiilor.
Prin intampinarea formulata, Sindicatul DGASPC Vaslui a solicitat respingerea caii de atac, sustinand ca prima instanta, in mod just a respins exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Vaslui, deoarece in mod corect, litigiul prezent a fost catalogat drept un conflict de munca, initiat de o organizatie sindicala, in numele si pentru membrii acesteia, in ceea ce priveste virarea corecta a sumelor de bani cu titlu de cotizatie sindicala, in contul acesteia, de catre angajator.
Privitor la competenta teritoriala, a aratat ca prin Decizia nr. 1/2013 (publicata in Monitorul Oficial nr. 118/01.03-2013), Inalta Curte de Casatie si Justitie, in judecarea recursului in interesul legii, a statuat ca: „in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta competenta teritorial in solutionarea conflictelor de munca in cazul acestor actiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.” Chiar daca unul dintre capetele de cerere atragea competenta Judecatoriei Iasi, in temeiul Deciziei anterior mentionate, coroborata cu art. 99 alin. (2) Cod de Procedura Civila, instanta de fond competenta teritorial sa judece litigiul este instanta mai mare in grad, respectiv Tribunalul Vaslui.
In privinta exceptiei netimbrarii cererii de chemare in judecata, intimatul a aratat ca respingerea exceptiei de catre Tribunalul Vaslui a fost intemeiata, avand acoperire juridica in articolul 270 Codul Muncii si art.27 din O.U.G. nr. 80/2013. Mai mult, sindicatul a achitat pentru capatul de cerere ce privea obligarea apelantei-parate la plata cotizatiilor incasate necuvenit, o taxa de timbru in cuantum de 20 lei, astfel ca exceptia netimbrarii a fost respinsa ca neintemeiata.
Pe fondul cauzei, a solicitat sa se constate ca, instanta de fond, interpretand dispozitiile legale incidente cauzei, a constatat in mod temeinic faptul ca celor 58 de membri ai sindicatului DGASPC Vaslui, le-a incetat calitatea de membri ai sindicatului apelant, ca urmare a exprimarii acordului de vointa in scris.
Apelanta-parata sustine in mod gresit ca manifestarea lor vointa in sensul de a adera la Sindicatul DGASPC Vaslui este lipsita de efecte juridice, fapt ce este in contradictie vadita cu art. 6 alin. (2) din Legea nr.62/2011, care prevede ca: „nicio persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu faca parte, sa se retraga sau sa nu se retraga dintr-o organizatie sindicala”.
Cei 58 de asistenti maternali, au dobandit calitatea de membri ai Sindicatului DGASPC Vaslui prin adeziune scrisa, intocmai si conform conditiei exprimate mai sus. Ori, apelanta, nesocotind dispozitiile legale, s-a prevalat doar de prevederile art. 7.2. din statutul sau, care incalca in mod vadit principiul libertatii de asociere sindicala, si este in neconcordanta cu legea. Acest articol este nul de drept, deoarece contravine art. 3 alin. (3) din Legea nr.62/2011, „nicio persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu faca parte, sa se retraga sau sa nu se retraga dintr-o organizatie sindicala”.
Textul art. 7.2. din Statutul Sindicatului „N.” Iasi este nul absolut, intrucat, prin raportare la modalitatea foarte facila prin care se permite adeziunea la sindicat (art. 6 din statut, potrivit caruia inscrierea se poate face prin prezenta fizica la sediul sindicatului, prin fax, pe internet prin trimiterea unui email cu adeziunea completata), pe atat de birocratica si descurajanta este procedura de retragere, care instituie in sarcina membrilor sai obligatii suplimentare.
In ceea ce priveste cotizatiile sindicale, intimata a sustinut ca a comunicat angajatorului DGASPC Vaslui solicitarea privind virarea fondurilor respective in contul Sindicatului DGASPC Vaslui, anexata cu cererile de adeziune ale celor 58 de membri, cat si acordul acestora, astfel incat angajatorul era obligat sa vireze aceste contributii catre subscrisa si nu catre reclamanta.
Prin faptul ca celor 58 de salariati, incepand cu data de 01.02.2016, li s-a oprit in procent de 1% din venitul brut de catre angajator pentru a fi virat Sindicatului „N.” Iasi, s-a incalcat art. 24 alin. (1) din Legea nr.62/2011, care prevede ca „la cererea organizatiei sindicale si cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.”
Tinand cont de faptul ca cei 58 de salariati nu aveau calitatea de membri de sindicat, mai mult neexistand nici acordul lor pentru a li se vira cotizatia sindicala, Sindicatul „N” lasi a incasat sumele de bani neavand nicio baza legala.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale aplicabile,
Curtea de Apel constata ca apelul este fondat
si il admite pentru considerentele expuse in continuare.
In ceea ce priveste exceptiile necompetentei materiale si teritoriale a Tribunalului Vaslui si exceptia nelegalei timbrari a cererii de chemare in judecata, Curtea de Apel constata ca acestea au fost respinse de prima instanta prin incheierile de sedinta din 03.11.2016 si 24.11.2016 care, insa, nu fac obiectul apelului.
Este adevarat ca, potrivit art. 248 alin. 5 si 466 alin. 4 Cod procedura civila, aceste incheieri pot fi atacate odata cu fondul, dar, conform art. 477 alin. 1 Cod procedura civila, efectul devolutiv al apelului are loc in limitele stabilite de catre apelant.
In consecinta, prin cererea de apel fiind atacata doar sentinta nr. 1465/22.12.2016 a Tribunalului Vaslui, nu si incheierile interlocutorii din 03.11.2016, respectiv 24.11.2016, instanta de control judiciar constata ca, raportat la limitele devolutiunii apelului, nu pot fi reanalizate in calea de atac exceptiile mentionate mai sus. Intrucat legea nu prevede ca apelul formulat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor premergatoare, intentia legiuitorului a fost de a institui obligatia apelantului sa indice, daca este cazul, si incheierile premergatoare pe care le considera netemeinice sau nelegale si pe care doreste sa le atace.
In ceea ce priveste critica privind respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a organizatiei sindicale reclamante, instanta de apel retine ca sunt aplicabile dispozitiile speciale ale art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011: „(1) Organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi. (2) in exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1), organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, in baza unei imputerniciri scrise din partea acestora. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata in mod expres.
Este de mentionat si Decizia ICCJ nr. 1/21 ianuarie 2013, conform careia ,,In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (in prezent Legea dialogului social nr. 62/2011) stabileste ca organizatiile sindicale au calitate procesuala activa in actiunile promovate in numele membrilor de sindicat. In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta competenta teritorial in solutionarea conflictelor de munca in cazul acestor actiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.”
Cu privire la imputernicirea sindicatului DGASPC Vaslui, se constata ca la dosar exista cererile de asistare-reprezentare juridica acordate de cei 58 de asistenti maternali din cadrul DGASPC - Vaslui.
Insa instanta de apel retine ca aceste cereri de asistare-reprezentare juridica nu au toate natura juridica a unor mandate in sensul art. art. 28 din Legea nr. 62/201157, deoarece 57 dintre asistentii maternali care au dat imputernicirile nu sunt membrii ai sindicatului DGASPC Vaslui, exceptie facand asistentul maternal XY care, la data de 05.01.2015, a adresat o cerere scrisa de retragere din sindicatul „N.”.
Astfel, in perioada octombrie-decembrie 2014 cei 58 de asistentii maternali in numele carora a fost promovata actiunea in cauza de fata au formulat cerere de adeziune la sindicatul „N”, in contextul in care acest sindicat a initiat un demers judiciar prin care a urmarit obligarea angajatorului DGASPC la plata indemnizatiei de concediu de odihna aferent anilor 2011-2013 (dosarul X8/99/2014 al Tribunalului Iasi).
Potrivit art. 7 din Statutul sindicatului „N”, calitatea de membru al sindicatului inceteaza, printre altele, prin solicitarea retragerii din sindicat in forma scrisa.
Niciunul dintre cei 58 de asistenti maternali, cu exceptia numitei XY, nu a formulat cerere de retragere din sindicatul „N.”.
In lipsa unor astfel de cereri exprese de retragere adresate sindicatului „N.”, nu se poate considera ca celor 57 de asistenti maternali din prezenta cauza le-a incetat calitatea de membru al sindicatului „N”.
Lipsind cererile exprese de retragere din sindicatul „N”, este fara relevanta juridica analiza caracterului excesiv sau contrar legii al prevederilor art. 7.2 din statutul sindicatului „N”, potrivit carora cererea de retragere din sindicat se depune personal la sediul sindicatului.
Prevederile din statutul sindicatului „N.” referitoare la incetarea calitatii de membru prin solicitarea retragerii din sindicat in forma scrisa asigura respectarea principiului unicitatii apartenentei sindicale reglementat de art. 3 alin. 4 din Legea dialogului social. Libertatea de asociere nu poate fi exercitata cu incalcarea principiului unicitatii apartenentei sindicale.
Vointa celor 57 de asistenti maternali din prezenta cauza de a se retrage din sindicatul „N” nu poate fi extrasa din cererile de adeziune depuse in ianuarie 2016 la sindicatul DGASPC Vaslui, din aceste cereri rezultand doar vointa lor de a adera la aceasta din urma organizatie sindicala, lucru nepermis in conditiile in care nu le-a incetat calitatea de membru al sindicatului „N”, in modalitatile prevazute de statut ale carui dispozitii le sunt opozabile de la momentul aderarii la acest sindicat.
Cererile de adeziune depuse in ianuarie 2016 la sindicatul DGASPC Vaslui nu pot dovedi vointa acestor asistenti maternali de a se retrage din sindicatului „N”, in contextul in care in perioada 28.10.2014-14.12.2016 au fost reprezentati de Sindicatul „N” Iasi in dosarul nr. X8/99/2014, in baza mandatelor pe care le-au dat acestuia, in temeiul art. 28 din Legea nr. 62/2011, si pe care nu le-au retras pana la solutionarea definitiva a dosarului respectiv.
Situatia celor 57 de asistenti maternali, anterioara datei la care au aderat la Sindicatul „N”, nu poate face obiectul analizei in prezenta cauza, avand in vedere limitele sesizarii instantei careia i s-a solicitat constatarea calitatii de membri ai sindicatului DGASPC Vaslui, in virtutea cererilor de adeziune formulate in ianuarie 2016, iar nu in baza cererilor de adeziune anterioare perioadei octombrie-decembrie 2014.
Intrucat cei 57 de asistenti maternali nu au calitatea de membri ai sindicatului DGASPC Vaslui, nu este justificata in cauza legitimarea procesuala activa a organizatiei sindicale reclamante in niciunul din capetele de cerere formulate in numele celor 57 de asistenti maternali sau intemeiate pe calitatea acestora de membrii de sindicat, motiv pentru care instanta de apel admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului Sindicatul DGASPC Vaslui pentru 57 de asistenti maternali din cadrul DGASPC - Vaslui si, in consecinta, respinge cererea formulata de reclamantul Sindicatul DGASPC Vaslui, pentru acesti asistenti maternali, in contradictoriu cu paratii Sindicatul „N.” si DGASPC.
Avand in vedere ca doar asistentul maternal XY si-a exercitat dreptul la libera asociere, respectand, totodata, principiului unicitatii apartenentei sindicale, instanta de apel respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului Sindicatul DGASPC Vaslui pentru acest membru de sindicat, constata ca, la data de 01.02.2016, asistentul maternal XY din cadrul DGASPC - Vaslui avea calitatea de membru al Sindicatului DGASPC Vaslui si obliga parata DGASPC sa retina si sa vireze cotizatia sindicala a acestui angajat in contul Sindicatului DGAPSC Vaslui, incepand cu data pronuntarii sentintei si pana la retragerea acordului de catre aceasta.