Constatarea nulitatii absolute a acordului de mediere in temeiul art. 1179 coroborat cu art. 1289 Cod Civil, acord de mediere incheiat inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod Civil

 

Art. 1.179 - Conditiile esentiale pentru validitatea contractului

    (1) Conditiile esentiale pentru validitatea unui contract sunt:

    1. capacitatea de a contracta;

    2. consimtamantul partilor;

    3. un obiect determinat si licit;

    4. o cauza licita si morala.

    (2) In masura in care legea prevede o anumita forma a contractului, aceasta trebuie respectata, sub sanctiunea prevazuta de dispozitiile legale aplicabile.

  Art. 1.289*) - Efecte intre parti

    (1) Contractul secret produce efecte numai intre parti si, daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul, intre succesorii lor universali sau cu titlu universal.

    (2) Cu toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici intre parti daca nu indeplineste conditiile de fond cerute de lege pentru incheierea sa valabila.

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila

 Decizia nr. 1627 din 28 octombrie 2015.

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova

sub nr. 2698/105/2014, reclamanta SC E. I. S.R.L., i-a chemat in judecata pe paratii D. A. si D. A. M., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna, in principal, in temeiul art. 1179 coroborat cu art. 1289 Cod civil, constatarea nulitatii absolute a Acordului de mediere incheiat la data de 13.07.2011; in subsidiar, in temeiul art. 1562 si urm. Cod proc. civila, sa se  constate ca fiind inopozabil fata de reclamanta, Acordul de mediere incheiat la data de 13.07.2011 cu consecinta acordarii acesteia dreptul de a fi platita din pretul bunului urmarit, iar in temeiul art. 453 Cod proc. civila, obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cauza.

Prin sentinta civila nr. 424/19 februarie 2015, Tribunalul Prahova a admis capatul subsidiar al actiunii si a constatat inopozabilitatea fata de reclamanta creditoare a Acordului de mediere incheiat la data de 13.07.2011 consfintit prin sentinta civila nr. 8390 pronuntata in dosarul nr. 13644/281/2011.

A obligat paratii, in solidar, la plata catre reclamanta a sumei de 1300 lei, reprezentand onorariu avocatial si a sumei de 5505 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:

Articolul 975 din vechiul Cod civil (dispozitii aplicabile din prezenta cauza, fata de interpretarea per a contrario a dispozitiilor art.116 din Legea nr. 71/2011) prevede posibilitatea creditorilor de a ataca si obtine revocarea actelor frauduloase facute de debitor in frauda dreptului lor si in beneficiul unui tert complice la frauda si care profita de pe seama lor.

Pentru a se putea intenta actiunea revocatorie este necesar sa fie indeplinite mai multe conditii.

Prima conditie este ca actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, constand in aceea ca debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate.

In cauza, aceasta conditie este indeplinita, pentru ca, in urma acordului de mediere, consfintit prin sentinta civila nr. 8390/07.09.2011 paratii DAM si DA, s-au inteles in privinta desfacerii casatoriei si a sistarii starii de devalmasie, in sensul ca bunul imobil dobandit in timpul casatoriei, respectiv apartamentul situat in P, ........, judetul Prahova, cat si obiectele de mobilier sa fie atribuite in lotul paratei D.A.M. fara niciun fel de despagubire pentru paratul D.A.  

Tribunalul a retinut ca, potrivit actelor de executare silita, paratul nu detine alte bunuri mobile sau imobile, astfel ca prin acordul de mediere mai sus mentionat debitorul si-a creat o stare de insolvabilitate, creand astfel creditorului reclamant un prejudiciu, rezultand din imposibilitatea satisfacerii creantei in cuantum de 53.143,54 lei, stabilita prin titlu executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 41/07.01.2011, creanta certa lichida si exigibila.

A doua conditie pentru promovarea actiunii revocatorii este frauda debitorului, constand in aceea ca a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditoare, adica si-a dat seama ca prin incheierea acelui act si-a creat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, lucru cert in cauza, marturie stand in acest sens modalitatea aleasa de recurentul-debitor in scopul sustragerii de la executarea silita a imobilului din litigiu, incheind acordul de mediere, potrivit caruia i-a acordat fostei sotii toate bunurile dobandite in timpul casatoriei fara nici o “despagubire” din partea acesteia.

Data fiind conduita paratului, rezulta fara dubiu ca acesta a actionat in mod fraudulos fiind constient ca prin actul atacat isi creeaza sau mareste o stare de insolvabilitate.

A treia conditie pentru promovarea actiunii revocatorii este ca trebuie sa existe o creanta certa, lichida si exigibila, si aceasta conditie fiind indeplinita, data fiind sentinta civila nr. 41/07.01.2011.

Prin urmare, sunt indeplinite toate conditiile pentru exercitarea actiunii revocatorii, inclusiv cea care impune complicitatea tertului la frauda debitorului care a incheiat actul juridic pentru a-l prejudicia pe creditor, respective fosta sotie a paratului, parata D.A. M., despre care nu se poate sustine ca nu a avut cunostinta de creanta reclamantei impotriva paratului si de faptul ca prin incheierea acordului de mediere, aceasta a actionat negresit in contra intereselor creditoarei.

Avand in vedere acest aspect, tribunalul a solutionat cu prioritate capatul de cerere avand ca obiect actiunea revocatorie, fata de calitatea de creditor al reclamantei, si fata de efectele admiterii acestei actiuni, apreciaza ca nu se mai impune analizarea conditiilor de valabilitate ale actului juridic civil.

Fata de aceste considerente, tribunalul in baza dispozitiilor art. 974 Cod proc. civila  a admis capatul subsidiar de cerere si a constatat inopozabilitatea fata de reclamanta creditoare a Acordului de mediere incheiat la data de 13.07.2011 consfintit prin sentinta civila nr. 8390 pronuntata in dosarul nr. 13644/281/2011.

Impotriva sentintei a declarat apel paratul DA,    criticand-o ca nelegala si netemeinica.

  Sustine apelantul ca instanta de judecata a solutionat cererea in raport de prevederile Codului civil din anul 1864, fara sa tina seama de limitele cererii cu care aceasta a fost investita de catre reclamanta, limite ce au fost stabilite inclusiv prin temeiul de drept indicat de partea reclamanta.

O a doua critica se refera la faptul ca prezentul litigiu se supune, prevederilor noului Cod civil si in raport de care sustine tardivitatea formularii actiunii revocatorii.

In motivarea acestei critici,  apelantul solicita a se avea in vedere ca dreptul de creanta invocat de reclamanta a fost stabilit in baza sentintei civile nr. 41/07.01.2011 pronuntata de Tribunalul Prahova in dosarul nr. 4998/105/2009, iar recursul exercitat impotriva acesteia a fost solutionat de Curtea de Apel Ploiesti la data de 12.10.2011, conform deciziei nr. 1921/2011.

Pe fondul cauzei, modalitatea de partajare a bunurilor comune, conform Acordului de Mediere vizat de cererea reclamantei, este insuficienta pentru a dovedi caracterul viclean al respectivului act si intentia apelantului de a frauda interesele creditorului.

In esenta, instanta de fond si-a insusit nejustificat rationamentul reclamantei potrivit careia atribuirea bunurilor comune in proprietatea exclusiva a fostei sotii D.A.M., fara obligarea la plata unei sulte ori despagubiri corespunzatoare, ar face dovada exclusiva, dar si absoluta in sensul fraudarii intereselor creditorului.

Mai mult, apelantul  critica hotararea instantei de fond datorita faptului ca participarea coparatei D.A.M. la presupusa activitate intentionata de fraudare a intereselor creditorului ar fi trebuit sa fie stabilita sau confirmata de instanta de fond, pe baza probelor administrate, in raport de propriile acte sau fapte de participare la un asemenea concern fraudulos.

 
Curtea a constatat ca apelul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Sustinerea apelantului ca instanta de judecata a solutionat cererea in raport de prevederile Codului civil din anul 1864, fara sa tina seama de limitele cererii cu care aceasta a fost investita de catre reclamanta, limite ce au fost stabilite inclusiv prin temeiul de drept indicat de partea reclamanta, este nefondata, intrucat acordul de mediere a fost incheiat la 13.07.2011, sentinta civila care a consfintit acest acord a fost pronuntata la  7.09.2011, deci inainte de intrarea in vigoare a noului Cod civil care a fost 1.10.2011.

De mentionat sunt si prevederile art. 116 din Legea nr. 71/2011, conform carora dispozitiile art. 1.558 - 1.565 din Codul civil se aplica si creditorilor ale caror creante s-au nascut inainte de data intrarii sale in vigoare, daca scadenta se situeaza dupa aceasta data, insa in aceasta cauza scadenta era inainte de data de 1.10.2011, respectiv la data ramanerii definitive a sentintei civile nr.41/7.01.2011 a Tribunalului Prahova, irevocabila prin decizia nr. 1921/12.10.2011 a Curtii de Apel Ploiesti.

Conform art. 974 din vechiul Cod civil, creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afara de acelea care sunt exclusiv personale

, iar potrivit art. 975, ei pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor.

Instanta nu era obligata sa puna in discutia partilor care este actul normativ incident in cauza, in conditiile in care dispozitiile legale au fost mentionate in cererea introductiva, apelantul afland astfel inca de la acel moment despre temeiul de drept pe care intimata si-a intemeiat solicitarile.

Urmeaza a se respinge si critica ce vizeaza aplicabilitatea noului Cod civil, avand in vedere considerentele sus-mentionate.

Curtea apreciaza ca nu sunt incidente disp. art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011, conform carora, alin.1)- dispozitiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare; (2)-dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil, intrucat situatia juridica nu mai subzista dupa intrarea in vigoare a noului Cod civil, avand in vedere ca sentinta civila nr. 8390/7.09.2011,  prin care s-a consfintit invoiala intervenita intre parti prin acordul de mediere, a devenit irevocabila prin neapelare.

Sustinerea apelantului ca instanta de fond ar fi trebuit sa stabileasca presupusa activitate intentionata de fraudare a intereselor creditorului de catre coparata D.A.M., urmeaza a se respinge ca nefondata, din moment ce aceasta intentie rezulta din chiar incheierea actului de mediere si din investirea instantei de fond cu o actiune prin care sa se consfinteasca acest acord de mediere.

 

(Judecator

Elena Staicu)