Vizite  si perchezitii domiciliare, ridicarea de bunuri

357. Pentru a obtine probe materiale ale anumitor infractiuni, autoritatile nationale pot considera necesar sa recurga la masuri care implica patrunderea in domiciliul unei persoane private. Actiunile agentilor de politie la patrunderea in locuinte trebuie sa fie proportionale cu obiectivul urmarit
     (McLeod impotriva Regatului Unit,
     pct. 53-57), la fel ca orice actiune intreprinsa in interiorul locuintei in cauza
     (Vasylchuk impotriva Ucrainei,
     pct. 83, in ceea ce priveste devastarea unor spatii private).
358. Hotararea in cauza Federation nationale des associations et syndicats de sportifs - FNASS si altii
     
     impotriva Frantei
     priveste obligatia impusa atletilor profesionisti, care fac parte dintr-un „grup tinta", de a comunica in prealabil locul in care se afla, astfel incat sa poata fi efectuate controale antidoping inopinate. Curtea a subliniat ca vizitele domiciliare in scopul efectuarii unor astfel de testari sunt foarte diferite de cele desfasurate sub supravegherea instantelor, acestea din urma fiind orientate catre investigarea unor infractiuni sau ridicarea unor bunuri. Astfel de controale aduc atingere, prin definitie, esentei dreptului la respectarea domiciliului si nu pot fi asimilate vizitelor efectuate la domiciliul atletilor (pct. 186). Curtea a considerat ca reducerea sau eliminarea obligatiilor de care s-au plans reclamantii ar putea spori pericolele reprezentate de dopaj pentru sanatatea lor si a intregii comunitati sportive si ar contraveni consensului european si international privind necesitatea de a efectua controale inopinate (pct. 190).
359. Cetatenii trebuie sa fie protejati impotriva riscurilor de patrundere abuziva a agentilor de politie in locuintele lor. Curtea a constatat o incalcare a art. 8 in cazul in care membrii unei unitati speciale de interventie, care purtau cagule si erau inarmati cu mitraliere, au patruns in domiciliul unei persoane particulare, in zorii zilei, pentru a-i comunica reclamantului acuzatiile aduse acestuia si pentru a-l escorta la sectia de politie. Curtea a subliniat faptul ca ar trebui sa fie instituite garantii pentru evitarea oricarui abuz si pentru protejarea demnitatii umane in astfel de circumstante Kucera impotriva
     
     Slovaciei,
     pct. 119 si 122; a se vedea si Rachwalski si Ferenc impotriva Poloniei, pct. 73). Aceste garantii ar putea sa includa chiar si obligatia statului de a efectua o ancheta efectiva in cazul in care acesta este singurul mijloc legal de clarificare a acuzatiilor privind perchezitiile domiciliare ilegale
     (H.M. impotriva
     
     Turciei,
     pct. 26-27 si 29: incalcarea aspectului procedural al art. 8, din cauza caracterului neadecvat al anchetei; in ceea ce prive ste importanta unei astfel de protectii procedurale, a se vedea Vasylchuk
     
     impotriva Ucrainei,
     pct. 84).
360. Masurile care implica patrunderea in locuintele persoanelor particulare trebuie sa fie „prevazute de lege", ceea ce presupune respectarea procedurii legale
     (L.M. impotriva Italiei,
     pct. 29 si 31) si a garantiilor existente
     (Panteleyenko impotriva Ucrainei,
     pct. 50-51; Kilyen impotriva Romaniei, pct. 34), trebuie sa urmareasca unul din scopurile legitime enumerate la art. 8 § 2
     (Smirnov impotriva Rusiei,
     
     pct. 40) si trebuie sa fie „necesare intr-o societate democratica" pentru indeplinirea scopului in cauza
     (Camenzind impotriva Elvetiei,
     pct. 47).
361. Urmatoarele sunt exemple de masuri care urmaresc obiective legitime: masuri adoptate de autoritatea in materie de concurenta pentru a proteja concurenta economica
     (DELTA PEKARNY a.s.
     
     impotriva Republicii Cehe,
     pct. 81); combaterea evaziunii fiscale Keslassy impotriva Frantei (dec.), si
     K.S. si M.S. impotriva Germaniei,
     pct. 48]; strangerea de probe circumstantiale si materiale in cauzele penale, de exemplu cele care implica falsificarea, abuzul de incredere si emiterea de cecuri fara acoperire (Van Rossem impotriva Belgiei, pct. 40), traficul de droguri
     (I sildak impotriva Turciei,
     pct. 50), comertul ilegal de medicamente
     (Wieser si Bicos Beteiligungen GmbH impotriva Austriei,
     pct. 55); si protejarea sanatatii si a „drepturilor si libertatilor altora", in contextul combaterii dopajului in sport
     (Federation nationale des associations et syndicats de sportifs - FNASS si altii impotriva Frantei,
     pct. 165-166).
362. Curtea apreciaza, de asemenea, relevanta si caracterul adecvat al argumentelor invocate pentru a justifica astfel de masuri, precum si respectarea principiului proportionalitatii in circumstantele specifice ale cauzei
     (Buck impotriva Germaniei,
     pct. 45), precum si daca legislatia si practica pertinente prevad garantii adecvate si relevante pentru a impiedica autoritatile sa adopte masuri arbitrare
     (Gutsanovi impotriva Bulgariei,
     pct. 220; in ceea ce priveste criteriile aplicabile, a se vedea Iliya
     
     Stefanov impotriva Bulgariei,
     pct. 38-39; Smirnov impotriva Rusiei, pct. 44). De exemplu, judecatorul nu poate pur si simplu sa semneze un proces-verbal, sa aplice pe acesta stampila oficiala a instantei, precizand data si ora deciziei, urmate de mentiunea „aprobat", fara sa emita o ordonanta separata, care sa indice motivele aprobarii
     (Gutsanovi impotriva Bulgariei,
     pct. 223). In ceea ce priveste o perchezitie domiciliara care a fost efectuata in temeiul unui mandat care ar fi putut fi obtinut prin incalcarea dreptului intern si international, a se vedea K.S. si M.S. impotriva Germaniei, pct. 49-53.
363. Curtea este deosebit de atenta in cazul in care dreptul intern permite efectuarea de perchezitii domiciliare fara un mandat judecatoresc. Admite astfel de perchezitii in cazul in care lipsa unui mandat este compensata de un control judecatoresc ulterior efectiv cu privire la legalitatea si necesitatea masurii
     (I sildak impotriva Turciei,
     pct. 51; Gutsanovi impotriva Bulgariei, pct. 222). Pentru aceasta este necesar ca persoanele interesate sa poata beneficia de un control judecatoresc
     de facto
     si
     de jure
     al legalitatii masurii si sa obtina despagubiri adecvate, in cazul in care se constata nelegalitatea masurii in cauza
     (DELTA PEKARNY a.s. impotriva Republicii Cehe,
     pct. 87). O perchezitie domiciliara dispusa de un procuror in absenta controlului unei autoritati judiciare constituie o incalcare a art. 8
     (Varga
     
     impotriva Romaniei,
     pct. 70-74).
364. Curtea considera ca un mandat de perchezitie trebuie sa fie insotit de anumite limitari, astfel incat ingerinta pe care o autorizeaza sa nu fie potential nelimitata si, prin urmare, disproportionata. Textul mandatului trebuie sa specifice domeniul sau de aplicare (pentru a se asigura faptul ca perchezitia se concentreaza exclusiv pe infractiunile care fac obiectul anchetei) si conditiile de executare a acestuia (pentru a facilita controlul amplorii operatiunilor). Un mandat formulat in termeni generali, care nu furnizeaza informatii cu privire la ancheta in cauza sau la obiectele care trebuie ridicate, nu asigura un echilibru just intre drepturile partilor implicate, avand in vedere competentele ample pe care le confera anchetatorilor
     (Van Rossem impotriva Belgiei,
     pct. 44-50 si trimiterile citate;
     Bagiyeva impotriva Ucrainei,
     pct. 52).
365. O perchezitie a politiei poate fi considerata disproportionata daca aceasta nu a fost precedata de masuri de precautie rezonabile si disponibile
     (Keegan impotriva Regatului Unit,
     pct. 33-36: lipsa unei verificari prealabile adecvate a identitatii rezidentilor locatiei perchezitionate), sau in cazul in care actiunea intreprinsa a fost excesiva
     (Vasylchuk impotriva Ucrainei,
     pct. 80 si 84). S-a constatat ca o descindere efectuata de politie la orele 6 a.m., fara un motiv suficient, la domiciliul unei persoane, in absenta sa, in conditiile in care aceasta era victima, si nu persoana anchetata, nu a fost „necesara" intr- o societate democratica
     (Zubal
     
     ¹
     
     impotriva Slovaciei,
     pct. 41-45, unde Curtea a evidentiat, de asemenea, impactul asupra reputatiei persoanei in cauza). Curtea a constatat, de asemenea, o incalcare a art. 8 in cazul perchezitiilor si confiscarilor efectuate la domiciliul unei persoane particulare in legatura cu o simpla contraventie, care ar fi fost comisa, in plus, de o terta persoana
     (Buck impotriva Germaniei,
     pct. 52).
366. Curtea poate tine seama de prezenta reclamantului si a altor martori in timpul efectuarii unei perchezitii domiciliare
     (Bagiyeva impotriva Ucrainei,
     pct. 53), acesta fiind un factor care ii permite reclamantului sa controleze in mod efectiv amploarea perchezitiei efectuate
     (Maslak si Michalkova
     
     impotriva Republicii Cehe,
     pct. 79). In schimb, o perchezitie efectuata in prezenta persoanei in cauza, a avocatului sau, a altor doi martori si a unui expert, dar in absenta unei autorizatii prealabile din partea unei instante si a unui control ulterior efectiv este insuficienta pentru a preveni riscul unui abuz de putere din partea organelor de cercetare penala
     (Gutsanovi impotriva Bulgariei,
     pct. 225).
367. De asemenea, trebuie sa existe garantii adecvate si suficiente atunci cand se efectueaza o perchezitie intr-un stadiu atat de incipient al procedurii penale, cum este cercetarea preliminara a politiei, care preceda ancheta preliminara
     (Modestou impotriva Greciei,
     pct. 44). In speta, Curtea a constatat ca, in aceasta etapa, o perchezitie a fost disproportionata, avand in vedere termenii vagi ai mandatului, lipsa unui control judiciar anterior, faptul ca reclamantul nu a fost prezent fizic in timpul perchezitiei si lipsa unui control judiciar ulterior imediat (pct. 52-54).
368. Invers, garantiile instituite de dreptul national si aspectele practice ale perchezitiei pot conduce la o constatare a neincalcarii art. 8
     (Camenzind impotriva Elvetiei,
     pct. 46, si Paulic impotriva Croatiei
     
     in ceea ce prive ste o perchezitie cu o sfera limitata, destinata confiscarii unui telefon neautorizat;
     Cronin impotriva Regatului Unit
     (dec.) si Ratushna impotriva Ucrainei, pct. 82, cu privire la existenta unor garantii adecvate.
369. In ceea ce priveste vizitele la domiciliu si ridicarile efectuate de catre agenti vamali, Curtea a considerat disproportionate competentele extinse conferite autoritatilor vamale, coroborate cu lipsa unui mandat judiciar
     [Miailhe impotriva Frantei (nr. 1); Funke impotriva Frantei;
     Cremieux impotriva Frantei
     ].
370. Protectia cetatenilor si a institutiilor impotriva amenintarilor terorismului si problemelor specifice legate de arestarea si detentia persoanelor suspectate de infractiuni legate de terorism este luata in considerare de catre Curte atunci cand examineaza compatibilitatea cu art. 8 § 2 din Conventie a unei masuri care constituie o ingerinta
     (Murray impotriva Regatului Unit,
     pct. 91; H.E. impotriva
     
     Turciei,
     pct. 48-49). Legislatia privind combaterea terorismului trebuie sa asigure o protectie adecvata impotriva abuzurilor si sa fie respectata de autoritati
     (Khamidov impotriva Rusiei,
     pct. 143). In ceea ce priveste o operatiune antiterorista, a se vedea si Mente s si altii impotriva Turciei, pct. 73.
371. 
     In cauza Sher si altii impotriva Regatului Unit, autoritatile au suspectat un atac terorist iminent si au initiat investigatii extrem de complexe in vederea impiedicarii atacului. Curtea a admis ca mandatul de perchezitie a fost formulat in termeni destul de generali. Cu toate acestea, a considerat ca lupta impotriva terorismului si caracterul urgent al situatiei puteau justifica o perchezitie intemeiata pe un
     
     
     
     mandat formulat in termeni mai generali decat ar fi fost admisibil in alte circumstante. In astfel de cazuri, ar trebui sa se acorde politiei o anumita flexibilitate in ceea ce prive ste aprecierea, pe baza descoperirilor din cursul perchezitiei, a elementelor care ar putea avea legatura cu activitati teroriste, precum  si ridicarea acestora in vederea unei examinari mai aprofundate (pct. 174-176).