Vatamare corporala culpa

Index tematic: Cod penal

Legislatie relevanta:
A
rt.196 alin.2 si 3 Cod penal

Rezumatul problemei de drept:

Manevra de depasire, fiind una care influenteaza in mod direct circulatia si conduita celorlalti participanti la trafic, este supusa unor norme si reguli de circulatie distincte, prevazute de art.45 din OUG nr.195/2002 si art.118 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, pe care fiecare conducator auto trebuie sa le cunoasca si sa le respecte. La apropierea de un autovehicul care circula pe acostament - fasie laterala cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului cu un metru mai ingusta decat banda de circulatie, nedestinata circulatiei obisnuite a vehiculelor - trecere in fata acestui autovehicul nu se poate face fara a initia si efectua o manevra de depasire, conducatorul auto fiind obligat sa semnalizeze intentia de depasire, sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un alt vehicul si sa initieze manevra de depasire numai in conditii de deplina siguranta, pastrand o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit.

Identificare:

Curtea de Apel Ploiesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie

Decizia penala nr. 494 din data de 21 mai 2019

Prin sentinta penala nr.1225 pronuntata la data de 4 decembrie 2018 de Judecatoria B. s-a dispus condamnarea inculpatul XX in baza art. 184 alin. 2 si 4 Vechiul Cod penal cu aplicarea art.

5 Noul Cod penal, la o pedeapsa de 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa ( fapta din 12.04.2012), iar in baza art.81 Vechiul Cod penal in referire la art. 5 Noul Cod penal si art. 15 din Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe perioada unui termen de incercare de 3 ani si 2 luni, prevazut de art.82 Vechiul Cod penal.

In latura civila, s-a admis in parte cererea de acordare a despagubirilor civile solicitate de partea civila AA si in totalitate pe cea a Spitalul Clinic de Urgenta BAB si in baza art. 25 Cod procedura penala in referire la art. 397 Cod procedura penala raportat la art. 1349 , 1387,1391 Cod civil a fost obligata partea responsabila civilmente SC C Asig S.A. prin lichidator judiciar sa plateasca suma de 2.845 lei daune materiale si suma de 200.000 lei reprezentand daune morale catre partea civila AA, precum si suma de 5899,40 lei catre Spitalul Clinic de Urgenta BAB reprezentand cheltuieli de spitalizare pentru persoana vatamata, la aceasta suma urmand sa se adauge dobanda legala pana la data efectuarii platii efective.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

In data de 12.04.2012, inculpatul XX se deplasa cu autoutilitara marca Dacia Logan, proprietatea CI SRL Bucuresti, inmatriculata sub nr. ..., pe care o conducea din directia I. catre B., intorcandu-se din municipiul I., unde a efectuat lucrari de instalatii electrice, circuland pe DN2E85.

Dupa ce a iesit din localitatea P., in zona km. 118 + 570 metri, in jurul orei 13

⁵⁰

, in afara localitatii, inculpatul nu a pastrat o distanta suficienta fata de autoutilitara marca Peugeot, inmatriculata sub nr. ., aflata inaintea sa si condusa in aceeasi directie de catre martorul BB.

In momentul in care BB a franat, pentru a pastra o distanta de siguranta fata de un alt autovehicul care se afla in fata lui, inculpatul a franat violent si a virat brusc stanga, patrunzand pe contrasens si intrand in coliziune cu autoturismul marca Volkswagen Golf, inmatriculat sub nr. ..., care se deplasa regulamentar pe celalalt sens de mers.

In urma accidentului de circulatie au rezultat pagube materiale si vatamarea corporala a persoanelor vatamate CC (conducatoarea autoturismului Volkswagen), AA ( ce se afla pe bancheta din spate a autoturismului Volkswagen si dormea la momentul producerii accidentului) si DD (pasagera pe locul din dreapta fata in autoturismul marca Volkswagen), precum si a inculpatului. Conducatorii auto au fost testati cu privire la alcoolemia in aerul expirat si in sange, rezultatele fiind negative.

Cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului s-a stabilit ca accidentul de circulatie s-a produs pe DN2-E85, la km. 118+570 metri, pe raza comunei V.P., jud. B., in afara localitatii G.C..

In zona circulatia se desfasura in ambele sensuri, fiecare sens de mers fiind prevazut cu o banda de mers in latime de 3,50 metri si acostament modernizat in latime de 2,50 metri. Suprafata partii carosabile este din covor asfaltic, fara declivitati, prezinta marcaj axial simplu discontinuu, ce separa sensurile de mers, precum si marcaj discontinuu simplu, ce delimiteaza benzile de mers de acostamente.

Din certificatul medico-legal nr. . ../11.05.2012 al INML “Mina Minovici” Bucuresti, rezulta ca numita AA prezinta urmatoarele leziuni traumatice:

• traumatism cranio-cerebral cu fractura de neuro si viscerocraniu, leziuni meningo-cerebrale, contuzii cerebrale frontale, hemoragie intraparenchimatoasa cerebrala frontala, hematom extradural frontal stanga;
• fracturi multiple ale masivului facial (fronto-maxilo-etmoido-sfenoidal) cu hemosinusuri consecutive;
• plaga complexa faciala, echimoze si excoriatii faciale si membre;
• hemoragie subconjunctivala, enoftalmie posttraumatica ochi stang, hipoestezie oftalmica secundara, pareza partiala faciala stanga (mm. frontali si orbicular stang), atrofie optica partiala si pareza nerv IV stang.

Leziunile traumatice au putut fi produse prin lovire de corpuri dure, posibil in conditiile unui accident de trafic rutier, in calitate de ocupant la data de 12.04.2012.

Leziunile traumatice necesita 65-70 de zile de ingrijiri medicale.

Leziunile traumatice meningo-cerebrale prin morfologie, topografie si gravitate au pus in primejdie viata sus-numitei. In caz de evolutie favorabila nu determina infirmitate posttraumatica.

Din certificatul medico-legal nr. . ../11.05.2012 al INML “Mina Minovici” Bucuresti,a rezultat ca numita CC prezinta leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire de corpuri dure, posibil in conditiile unui accident de trafic rutier la data de 12.04.2012. A necesitat 40-45 de zile de ingrijire medicala, nu au pus in primejdie viata victimei si nici nu sunt de natura sa determine o infirmitate posttraumatica.

Inculpatul XX a declarat ca se considera nevinovat de producerea accidentului de circulatie, apreciind ca suspectul BB este vinovat. Cu privire la fapta, el a precizat ca in data de 12.04.2012, in jurul orei 9

⁰⁰

a plecat din municipiul I. catre B. la volanul autoutilitarei Dacia Logan, inmatriculata sub numarul ...., proprietatea firmei la care este angajat. Cand a ajuns pe raza localitatii P.C., circula in afara localitatii catre B., pe banda de langa axul drumului, cu o viteza de aproximativ 95-100 km/h. Vizibilitatea era buna, carosabilul uscat, iar traficul era scazut pe ambele sensuri. La un moment dat se deplasa in spatele unei autoutilitare de 7,5 t izoterma, de culoare inchisa, care circula initial pe banda din dreapta inculpatului cu o viteza de aproximativ 70 de km/h. Intrucat banda pe care circula inculpatul era libera si-a continuat deplasarea cu intentia de a trece pe langa acel autovehicul. A observat ca in fata acestuia mai circula un alt autovehicul. Autoutilitara pe care a descris-o anterior si care circula in fata inculpatului a franat si a virat brusc stanga intrand pe directia de deplasare a inculpatului cand mai avea 6-8 metri pana la el. In acest moment inculpatul a franat brusc si, dupa ce s-a deplasat o portiune de drum prin franare, vazand ca s-a apropiat mult de partea din spate a autoutilitarei, a virat usor stanga, patrunzand pe contrasens, fara sa observe ca se apropie un alt autoturism din sens opus. Imediat s-a produs coliziunea, lovind autoturismul care circula pe banda de langa axul drumului. Totodata inculpatul a precizat ca in momentul in care a virat stanga spre contrasens, crede ca a ridicat piciorul de pe frana, dar nu poate preciza exact.

In cursul urmaririi penale a fost intocmit un raport de expertiza tehnica auto judiciara, stabilindu-se de catre expertul ing. YY urmatoarea dinamica posibila de derulare in timpul accidentului: in ziua de 12.04.2012 in jurul orei 13

³⁰

, pe DN2E85, dinspre R.S. spre B., pe banda sa regulamentara de mers circula autoutilitara marca Dacia Logan, inmatriculata sub nr. .. Ajungand la km. 118 + 570 metri, conducatorul autoutilitarei Dacia, incercand sa evite coliziunea cu o alta autoutilitara, care circula in fata sa la mica distanta numai cu rotile din stanga pe banda regulamentara si isi reducea viteza de deplasare, a franat brusc si a virat spre stanga, patrunzand intempestiv pe banda de contrasens unde a intrat in coliziune frontala excentric stanga cu autoturismul marca Volkswagen Golf cu numar de inmatriculare ., care circula pe banda sa regulamentara de mers, din directia B. spre R.S..

Acest accident a fost cauzat - a sustinut expertul - de patrunderea intempestiva a autoutilitarei de pe banda sa regulamentara de circulatie (spre B.) pe banda sa de contrasens, banda regulamentara (normala) de circulatie a autoturismului Volkswagen Golf, angajandu-se in depasirea autoutilitarei Dacia, trecand pe contrasens fara sa se asigure ca din sens opus se apropie autoturismul Volkswagen Golf.

In momentele premergatoare accidentului autoutilitara Dacia a circulat cu o viteza de circa 100 km/h, iar in momentul impactului a circulat cu o viteza de circa 75 km/h. In momentele premergatoare accidentului, autoturismul Volkswagen a circulat cu o viteza de circa 80 km/h, viteza care a fost si in momentul impactului.

Expertul a concluzionat ca accidentul putea fi evitat numai de catre conducatorul autoutilitarei Dacia, inculpatul XX, daca isi respecta banda sa regulamentara de circulatie.

Conducatoarea auto CC nu a incalcat nicio regula de circulatie care sa cauzeze sau sa favorizeze producerea accidentului.

Conducatorul auto XX a incalcat prevederile legale privind respectarea benzii sale regulamentare de circulatie, patrunzand intempestiv pe banda de contrasens, surprinzand-o prin aceasta manevra pe conducatoarea autoturismului care circula regulamentar din sens opus.

Raspunzand la obiectiunile formulate de aparatorul inculpatului, expertul a precizat ca, intrucat in zona producerii accidentului, DN2E85, are numai cate o banda de circulatie pe sens (cealalta banda de carosabil este acostament consolidat), autoutilitara condusa de XX trebuia sa pastreze o distanta suficienta fata de autoutilitara Peugeot, care circula in fata sa, chiar numai cu rotile din stanga pe banda regulamentara a sensului de mers catre B.. In aceasta situatie, apelarea la prevederile art. 45 alin. 1, 4 este fortata, deoarece manevra autoutilitarei Dacia a fost de depasire, si nu de trecere mai repede pe una dintre benzile de circulatie ale aceluiasi sens. Patrunderea pe banda de contrasens a autoutilitarei Dacia a fost intempestiva, efectuata de catre conducatorul auto XX, pentru a evita tamponarea din spate a autoutilitarei Peugeot, care circula in fata sa cu rotile din stanga pe banda regulamentara a sensului de mers.

In cauza, tot in cursul urmaririi penale s-a dispus efectuarea unei noi expertize, din raportul de expertiza criminalistica nr. .../30.01.2014 intocmit de expertul criminalist din cadrul Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti, rezultand ca in momentele producerii accidentului in zona in care a avut loc acesta, in aceeasi directie cu autoutilitara Dacia, in fata acesteia, a circulat si autoutilitara marca Peugeot, inmatriculata sub nr. ..., condusa de numitul BB.

Expertul a aratat faptul ca nu se poate stabili pe cale analitica viteza autoturismului Volkswagen Golf, in momentele premergatoare producerii accidentului. Viteza autoturismului in momentul impactului in conditiile simularilor pe calculator cu programul PC Crash 9.1 a fost de 85 km/h. Viteza autoutilitarei Dacia Logan in momentele premergatoare producerii accidentului in conditiile expuse in cadrul lucrarii a fost superioara valorii de 86 km/h. Viteza autovehiculului in momentul impactului, in conditiile simularilor pe calculator cu programul PC Crash 9.1 a fost de 51 km/h.

Fata de probele retinute la locul faptei, expertul a retinut ca locul impactului s-a situat pe sensul de mers B. - R.S. al DN2E85 (sensul de mers al autoturismului Volkswagen Golf), iar pe baza probelor de la dosar nu se poate stabili cu certitudine daca starea de pericol in urma careia conducatorul autoutilitarei Dacia Logan a actionat sistemul de franare intensiv, imprimandu-se urmele retinute la locul faptei si a virat la stanga, intrand pe contrasens, s-a datorat patrunderii autoutilitarei, marca Peugeot, inmatriculata sub nr. ... condusa de numitul BB, pe toata banda de circulatie pe o traiectorie de intersectare cu cea a autoutilitarei Dacia Logan.

Expertul a apreciat ca fiind posibila situatia potrivit careia starea de pericol in urma careia conducatorul autoutilitarei Dacia Logan a actionat intensiv sistemul de franare si apoi a virat la stanga, intrand pe contrasens, sa se fi datorat patrunderii autoutilitarei Peugeot, condusa de numitul BB, pe banda de circulatie astfel incat aceasta a constituit un obstacol pentru autoutilitara Dacia, care in acele momente circula pe respectiva banda.

In aceasta situatie, expertul a concluzionat ca accidentul ar fi putut fi prevenit daca autoutilitara Peugeot condusa de numitul BB nu ar fi patruns pe banda de circulatie (venind de pe banda de langa marginea drumului) pe o traiectorie de intersectare cu cea a autoutilitarei Dacia Logan, constituind un obstacol pentru aceasta.

De asemenea, in aceeasi ideea a posibilitatii evitarii accidentului, expertul a precizat si faptul ca manevra de patrundere a autoutilitarei Dacia Logan pe contrasens nu a fost oportuna, intrucat, a generat o alta stare de pericol si anume pentru participantii la trafic care circulau din sens contrar, respectiv pentru conducatoarea autoturismului Volkswagen Golf si ar fi presupus consecinte mult mai grave decat daca ar fi ramas pe sensul sau de mers.

Avand in vedere faptul ca autoutilitara Dacia Logan a patruns intempestiv pe contrasens pe o traiectorie de intersectare cu cea a autoturismului Volkswagen, s-a apreciat ca CC conducatoarea autoturismului, nu avea posibilitatea de a evita coliziunea cu autoutilitara.

Avand in vedere concluziile celor doua expertize, in cauza, tot in cursul urmaririi penale , a fost dispusa si efectuarea unei expertize criminalistice de catre Institutul National de Expertize Criminalistice Bucuresti.

Din raportul de expertiza criminalistica nr. ./25.07.2017, rezulta ca in urma analizei computerizate s-a ajuns - prin intermediul teoremei impulsului si a momentului cinetic - la determinarea unei viteze de impact de 86 km/h pentru autoturismul Volkswagen Golf si a uneia de 54 km/h pentru autoutilitara Dacia, abaterea de pozitie totala fiind de 5,8 %.

Avand in vedere constatarile expuse, retinand relevanta deosebita a urmelor de lichid si a celor de pneu constatate la fata locului, expertul a conchis ca cele doua vehicule au intrat in coliziune la extremitatea dreapta a benzii de circulatie a sensului B.- R.S., corespunzatoare directiei de deplasare a autoturismului Volkswagen Golf cu nr. de inmatriculare ....

In conditiile in care la fata locului nu au fost relevate urme de pneu care sa fi fost imprimate de rotile autoturismului Volkswagen anterior locului coliziunii, s-a retinut ca viteza initiala de deplasare a acestuia a fost similara ca marime cu cea din momentul impactului si anume de cca. 86 km/h.

Avand in vedere si parcursul decelerat, viteza initiala de deplasare a autoutilitarei Dacia Logan, inmatriculata sub nr. B-64-FDJ, a fost de cca. 92 km/h.

In cadrul lucrarii au fost analizate ambele ipoteze reiesite din probatoriul testimonial al dosarului referitoare la dinamica producerii accidentului, retinute de acest expert, respectiv: 1. cand autoutilitara Peugeot, s-ar fi deplasat in totalitate pe acostamentul consolidat, a patruns intempestiv pe banda corespunzatoare sensului de circulatie R.S. - B., iar in atare situatie, XX a actionat sistemul de franare si a virat stanga, patrunzand pe banda de pe sensul opus, unde s-a produs un impactul frontal stanga cu autoturismul Volkswagen si 2. autoutilitara Dacia circula cu o viteza superioara in spatele autoutilitarei Peugeot, XX initiind o manevra de depasire si observand prea tarziu ca nu poate efectua manevra in conditii de siguranta, a franat brusc si a efectuat instinctual o manevra de viraj spre stanga, patrunzand astfel pe contrasens.

Neexistand insa un contact intre autoutilitara respectiva si autoutilitara Peugeot Boxer, care rula in momentele premergatoare producerii accidentului in fata autoutilitarei Dacia, expertul a retinut ca pe cale criminalistica nu se poate elucida care dintre cele doua variante ale dinamicii este corespunzatoare celei reale.

Expertul a mai retinut ca o stare de pericol iminent s-a declansat in prima ipoteza analizata in momentul devierii intempestive spre stanga a autoutilitarei Peugeot de la directia sa initiala de deplasare, iar cea de-a doua ipoteza in momentul initierii de catre conducatorul autoutilitarei Dacia, fara o asigurare corespunzatoare a unei manevre de depasire a autoutilitarei Peugeot.

In ambele ipoteze virajul spre stanga si patrunderea pe contrasens a autoutilitarei Dacia a condus la incetarea starii initiale de pericol iminent si a permis evitarea unei coliziuni cu dorsala autoutilitarei Peugeot, insa a declansat o noua stare de pericol iminent datorita deplasarii autoturismului Volkswagen in directie opusa.

Expertul a concluzionat ca numitul XX putea preveni producerea evenimentului rutier in cazul in care nu ar fi patruns cu autoutilitara Dacia pe banda de pe contrasens.

Din coroborarea tuturor probelor administrate in cauza, s-a retinut de instanta de fond ca in mod neechivoc inculpatul avea obligatia legala sa pastreze fata de conducatorul autoutilitarei marca Peugeot, care circula in fata sa (chiar si pe acostament fiind), o distanta suficienta, care sa-i permita sa efectueze manevre in siguranta.

Potrivit art. 41 alin.1 OUG nr. 195/2002 rep -
vehiculele trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, in sensul de circulatie, cat mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie;

Potrivit art. 47 din O.U.G nr.195/2002 rep -
conducatorii vehiculelor care circula din sensuri opuse trebuie sa pastreze intre acestea o distanta laterala suficienta si sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulatie respective.

Totodata, conform art. 48 din acelasi act normativ , conducatorul unui vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza
si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta.

Este cert/dincolo de orice dubiu ca BB circula cu autoutilitara Peugeot partial pe banda de circulatie, cu rotile din stanga si partial pe acostament, cu rotile din dreapta.

Pentru a se retine aceasta situatie, s-a avut in vedere declaratia suspectului BB (din care rezulta ca se deplasa in acest mod, in coloana), care se coroboreaza cu declaratiile martorelor DD si CC (din care rezulta ca sensul opus de mers era foarte aglomerat, se circula gen bara la bara/ coloana ).

Un alt argument in sprijinul afirmatiei ca BB circula cu rotile din stanga pe banda de circulatie este si acela ca se cunoaste, fiind de notorietate ca , desi DN2 E 85 are numai o banda de circulatie pe sens si acostament consolidat aferent fiecarei directii de mers ( numai carosabilul fiind destinat circulatiei, nu si acostamentul consolidat), marea majoritate a participantilor la trafic (conducatori auto), folosesc acostamentul consolidat ca un fel de banda de circulatie, in ideea de a se fluidiza traficul.

Problema este ca acostamentul consolidat este lat de 2,50 m, iar banda de circulatie are o latime 3,50 m, ceea ce conduce la o deductie logica, si anume aceea ca cei care folosesc acostamentul nu se pot incadra efectiv doar pe aceasta latime de 2,50, depasind - fara doar si poate - linia ce delimiteaza banda de circulatie , macar cu rotile din stanga.

Cu siguranta asa s-a intamplat si in cazul martorului BB, care a sustinut initial (la 14.04.2012) ca circula pe banda de langa acostament si ca a actionat sistemul de franare intrucat autoturismul ce se deplasa in fata sa a franat brusc, moment in care a simtit cum autoutilitara pe care o conducea a intrat in tangaj, patrunzand partial pe banda de langa axul drumului, iar in urmatoarea declaratie (la 28.11.2012), aratand ca se deplasa ocupand partial banda de langa axul drumului, iar in momentul franarii partea din spate a autoutilitarei s-a deplasat usor spre stanga, intrucat nu avea incarcatura.

Ulterior, in declaratia din 14.10.2015, BB a aratat ca se deplasa regulamentar, partial pe banda de langa axul drumului.

In fata instantei, acelasi martor a sustinut ca isi mentine declaratiile date, aratand ca a fost nevoit sa franeze pentru ca si cel din fata sa franase, apreciind ca ambii circulau cu o viteza similara, in timp ce autovehicul condus de inculpat, aflat in spatele sau se deplasa cu o viteza foarte mare.

Or, in aceste conditii, cel care circula pe banda de circulatie, in spatele unui autovehicul care circula partial pe aceasta banda, are obligatia sa-l ia in considerare si sa pastreze fata de acesta o distanta suficienta (si in fata si in lateral) pentru a putea efectua orice manevra in conditii de siguranta, fara sa fie surprins de reactia autovehiculului respectiv, care-si poate incetini deplasarea din varii motive.

Prin urmare, instanta de fond a retinut ca inculpatul nu a pastrat o distanta suficienta fata de autoutilitara Peugeot care circula in fata sa, dorind sa treaca pe langa aceasta (asa cum a sustinut), iar cand aceasta a franat pentru a evita un impact cu un autovehicul aflat in fata, nereusind sa franeze in timp util datorita vitezei pe care o avea si distantei mici la care se afla, inculpatul a initiat o manevra de depasire a autoutilitarei Peugeot, fara a se asigura ca din sens opus nu circula un alt autovehicul.

Intrucat din probele administrate in cauza nu a rezultat culpa numitului BB in producerea accidentului, el circuland cu autoutilitara marca Peugeot, inmatriculata sub nr. ..., partial pe banda de circulatie cu rotile din stanga si partial pe acostament, in coloana si a franat determinat de un obstacol ivit in fata, procurorul de caz a dispus, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala, clasarea cauzei privind savarsirea de catre acesta a infractiunii de vatamare corporala din culpa, deoarece fapta nu a fost savarsita de el.

In acest context trebuie retinut ca inculpatul a atacat dispozitia de netrimitere in judecata mentionata mai sus, conform art. 339 si 340 Cod procedura penala, plangerea acestuia fiind respinsa definitiv prin incheierea nr. 631 din 19.06.2018 a judecatorului de camera preliminara din cadrul Judecatoriei B..

Revenind la infractiunea dedusa judecatii, instanta de fond a retinut ca inculpatul a incalcat dispozitiile si masurile de prevedere din art. 35 alin. 1, art. 45 alin. 3, art. 47, art. 48 si art. 51 ale OUG 195/2002, neavand un comportament care sa nu afecteze siguranta circulatiei si sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor, nepastrand o distanta suficienta fata de conducatorul autoutilitarei Peugeot, care circula in fata, incat sa poata frana la randul lui, daca frana acesta, precum si efectuand cu aceasta ocazie si o manevra de depasire fara a se asigura ca din sens opus nu circula alte autovehicule, virand stanga si intrand pe contrasens, unde a intrat in coliziune frontala cu autoturismul marca Volswagen Golf, inmatriculat sub nr. ., care circula regulamentar.

Nu sunt aplicabile aici dispozitiile art. 45 alin. 1, 4 din OUG nr. 195 /2002, rep. referitoare la „depasire”, deoarece manevra autoutilitarei Dacia condusa de inculpatul XX a fost de depasire, si nu de trecere mai repede pe una dintre benzile de circulatie ale aceluiasi sens, in conditiile in care nu existau doua astfel de benzi.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au declarat apel inculpatul si partea responsabila civilmente SC C ASIG SA prin lichidator judiciar, criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.

Astfel, prin motivele de apel sustinute in cadrul dezbaterii cailor de atac, apelantului inculpat a aratat ca instanta de judecata este chemata sa stabileasca modalitatea in care s-au intamplat faptele si sa deceleze in urma acestei analize adevarul, instantei ii revine sarcina de a interpreta probele administrate.

Pe tot parcursul procesului penal s-a solicitat completarea sau refacerea procesului verbal de cercetare la fata locului, cu toate elementele aratate in cererea depusa la dosar, fiind necesar sa se constate daca exista mai multe fotografii judiciare decat cele care au fost depuse la dosar, prin care sa se constate si existenta autoturismului VW, duba condusa de catre martor. Instanta de fond a apreciat ca cercetarea la fata locului a fost temeinica si a respins aceasta solicitare. Organele de ancheta trebuiau sa identifice de la momentul accidentului autoturismul Hyundai de culoare alba.

S-a mai sustinut ca in cauza a fost efectuat un raport de expertiza de un laborator judetean si unul intocmit de INEC, iar ambele rapoarte folosesc niste termeni de posibilitate si probabilitate,

analizand in oglinda cele doua variante invocate de parti. Masina circula partial pe banda de langa acostament si partial pe banda de circulatie.

Prima instanta a considerat ca cele doua rapoarte de expertiza criminalistica se coroboreaza cu celelalte probe. Procesul verbal de cercetare la fata locului arata ca urmele de franare provin de la autoturismul condus de inculpat. Drumul pe care s-a produs accidentul este un drum expres, fiind supravegheat de echipaje de politie, care circula pe banda de refugiu, majoritatea autoturismelor folosesc banda de refugiu pentru degajarea traficului

Declaratia martorului BB este cea data in ziua accidentului, iar in acea declaratie, acesta afirma faptul ca circula pe banda de urgenta, nicidecum in coloana, iar motivul pentru care a franat si a patruns pe banda de circulatie a fost generat de acel autoturism Hyundai. Mai mult, invedereaza ca exista si niste urme de franare care au fost identificate, insa daca se circula in coloana intr-o zi cu o vizibilitate absoluta, care sa fie motivul pentru ca cineva intr-o tentativa sinucigasa sa se deplaseze cu o viteza catre un zid, catre un blocaj si sa fie fortat de o imprejurare ca in ultima secunda sa se decida sa franeze.

S-a apreciat ca nu exista la dosar elementele care sa permita condamnarea lui XX, motiv pentru care se solicita in principal achitarea apelantului - inculpat.

In subsidiar, s-a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei pronuntata de prima instanta, reducerea pedepsei aplicate si amanarea executarii pedepsei aplicate.

Apelanta - parte responsabila civilmente SC C ASIG SA prin lichidator judiciar, in motivele scrise depuse la dosar a solicitat diminuarea cuantumului daunelor morale acordate partii civile AA, pana la un cuantum rezonabil in conformitate cu legislatia si jurisprudenta in materie, astfel cum prevede art. 49 din Normele puse in aplicare prin Ordinul Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 14/2011, in vigoare la data producerii accidentului rutier.

Intrucat inculpatul se face vinovat de accidentul rutier, partea responsabila civilmente, in calitate de asigurator de raspundere civila al autoturismului cu nr. de inmatriculare ..., urmeaza a raspunde pentru prejudiciul material si moral incercat de partea civila, in baza politei de asigurare.

In motivarea hotararii privind acordarea daunelor morale catre victima directa a accidentului rutier, instanta de fond a aratat in esenta ca daunele morale reprezinta satisfactii echitabile destinate a compensa material suferinta de ordin moral a partii civile. Astfel, prima instanta a apreciat in raport de consecintele negative suferite pe plan fizic si psihic, de importanta valorii morale lezate si de masura in care au fost lezate aceste valori, avand in vedere intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala a partii civile, ca sumele acordate reprezinta o reparatie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit de partea civila.

Se apreciaza ca prima instanta a retinut in mod gresit criteriile in baza carora au fost stabilite daunele morale necesare in vederea repararii prejudiciului moral, acestea avand un caracter excesiv nefiind calculate in conformitate cu jurisprudenta in materie. Din analiza probelor atat in cursul urmaririi penale cat si in fata primei instante, in urma accidentului rutier partea civila a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 65-70 de zile de ingrijiri medicale. Se considera ca prejudiciul moral a fost apreciat de catre instanta de judecata la o valoare mult mal mare decat aceea ce poate fi acordata, astfel ca se impuse diminuarea daunelor morale in cuantum de 200.000 lei.

Curtea, examinand sentinta apelata in raport de criticile formulate, de actele si lucrarile dosarului, dar si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedura penala, a constatat ca apelul formulat de inculpat este fondat in parte, iar cel declarat de partea responsabila civilmente este nefondat, pentru considerentele care succed:

Astfel, in ce priveste situatia de fapt retinuta prin hotararea apelata, instanta de control judiciar a constatat ca prima instanta a realizat o justa interpretare si apreciere a mijloacelor de proba administrate in cauza, retinand in mod corect si complet situatia de fapt, imprejurarile si modalitatea de savarsire a infractiunii de catre inculpat, dupa cum s-a aratat anterior, hotararea pronuntata beneficiind de deplin suport probator in actele si lucrarile dosarului.

Prin apelul declarat, inculpatul nu a contestat in mod esential dinamica producerii accidentului stabilita prin cele trei rapoarte de expertiza criminalistica efectuate in cauza, ci modul in care aceasta dinamica si maniera in care inculpatul a actionat in momentele premergatoare accidentului au fost interpretate de instanta fondului. Intreaga aparare a inculpatului este centrata pe ideea respectarii de catre acesta a regimului legal de viteza si a regulilor privind circulatia pe benzile partii carosabile, sustinand constant ca manevra sa nu a fost una de depasire a autoutilitarei Peugeot, condusa de BB ci de trecere mai rapida, cu respectarea limitei de viteza, pe langa aceasta autoutilitara, care circula pe o alta banda in acelasi sens de mers, manevra sa fiind conforma dispozitiilor art.45 alin.4 din OUG nr.195/2002. Starea de pericol iminent si accidentul de circulatie au fost generate de patrunderea intempestiva pe banda sa de circulatie a autoutilitarei Peugeot, astfel ca nu se poate retine culpa sa, fapta inculpatului fiind savarsita in conditii de caz fortuit.

Or, in analiza Curtii, contrar apararilor formulate de inculpat, din ansamblul probator administrat rezulta in mod cert existenta culpei inculpatului XX in producerea accidentului rutier, consecinta a incalcarii unor dispozitii legale si a unor masuri de prevedere referitoare la circulatia pe drumurile publice.

In acest sens, s-a constatat ca drumul national 2, simbolizat ca DN2 E85, pe sectorul de drum vizat, are o platforma cu imbracaminte asfaltica de 12,00 m, care se compune din cate o banda de circulatie de 3.50 m latime pe fiecare sens de circulatie, langa axul drumului, si cate un acostament consolidat, de 2,50 m latime pe partile laterale ale fiecarei benzi de circulatie. Aceste acostamente consolidate nu fac parte din suprafata carosabila, iar rolul lor este acela de a se stoca autovehiculele oprite sau stationate, astfel incat sa nu fie ingreunata fluiditatea traficului.

Toate aceste date rezulta din procesul verbal de cercetare la fata locului si plansele foto anexate acestuia, din corespondenta realizata de IPJ - Serviciul Politiei Rutiere cu CNADNR Sectia Drumuri Nationale B., administratorul drumului (fil.178 dos.u.p.) si din cele trei rapoarte de expertiza criminalistica efectuate in cauza.

De asemenea, trebuie subliniat ca, acostamentul este definit in lege, potrivit art.6 pct.2 din OUG nr.195/2002, ca fiind
,fasia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului”,
iar banda de circulatie este definita la punctul 7 din acelasi articol ca fiind ,,
subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, materializata prin marcaje rutiere sau alte mijloace,
daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia intr-un sens a unui sir de vehicule
, altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti”.

Aceste elemente concrete de configurare a drumului, precum si normele legale amintite erau cunoscute de catre inculpatul XX, aspect care rezulta din declaratia data in cursul judecarii apelului, in care acesta a aratat ca ,,... drumul are o singura banda de mers pe sens, fiind considerat drum expres, el are o asa zisa banda de circulatie pe partea dreapta, care are o latime de % dintr-o banda de circulatie normala, consider ca drumul are o unica banda, iar banda pe care circulam eu era banda de circulatie”.

In acest context, al stabilirii certe, incontestabile, a existentei unei singure benzi de circulatie pe sens, manevra initiata de inculpat, de a trece inaintea autoutilitarei Peugeot, care se deplasa - in varianta sustinuta de inculpat - in totalitate pe acostamentul consolidat, iar in varianta prezentata de BB, soferul autoutilitarei Peugeot, pe acostament si prin ocuparea partiala a benzii de circulatie, se considera, in toate variantele, depasire si nu trecere mai repede pe langa un alt vehicul care circula pe alta banda in acelasi sens de circulatie.

In atare situatie, manevra de depasire, fiind una care influenteaza in mod direct circulatia si conduita celorlalti participanti la trafic, este supusa unor norme si reguli de circulatie distincte, prevazute de art.45 din OUG nr.195/2002 si art.118 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, pe care fiecare conducator auto trebuie sa le cunoasca si sa le respecte.

Astfel, potrivit acestor dispozitii legale si regulamentare, conducatorul vehiculului care se angajeaza in depasire trebuie sa se asigure ca vehiculul care circula in fata sau in spatele lui nu a initiat o asemenea manevra si ca poate depasi fara a pune in pericol sau fara a stanjeni circulatia din sens opus. De asemenea, trebuie sa semnalizeze intentia de a efectua depasirea si sa pastreze in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit.

Atunci cand prin manevra de depasire se trece peste axa care separa sensurile de circulatie, conducatorii de vehicule trebuie sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul si ca dispun de spatiu suficient pentru a reintra pe banda initiala, unde au obligatia sa revina dupa efectuarea manevrei de depasire.

Potrivit acelorasi dispozitii, se interzice depasirea vehiculelor cand din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducatorul acestuia este obligat sa efectueze manevre de evitare a coliziunii.

Or, in speta, inculpatul, conducand autoutilitara marca Dacia Logan, cu nr. ..., in afara localitatii G.C., judetul B., pe DN2E85, din directia I. catre B., la momentul apropierii de autoutilitara marca Peugeot, inmatriculata sub nr. ..., condusa pe acostament (si nu pe banda de circulatie, asa cum prevede art.100 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002), in aceeasi directie de catre BB nu a respectat niciuna din normele legale sus-amintite, s-a angajat in depasire si a intrand in coliziune cu autoturismul marca Volkswagen Golf, inmatriculat sub nr. ..., care se deplasa regulamentar pe celalalt sens de mers, provocandu-i leziuni persoanei vatamate AA, pasagera in autoturismul Volkswagen. Fiind vorba de apropierea de un autovehicul care circula pe acostament -
fasie laterala cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului
cu un metru mai ingusta decat banda de circulatie, nedestinata circulatiei obisnuite a vehiculelor - inculpatul nu putea sa treaca in fata acestui autovehicul fara a initia si efectua o manevra de depasire, fiind obligat sa semnalizeze intentia de depasire, sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un alt vehicul si sa initieze manevra de depasire numai daca din sens nu se apropia un alt vehicul, iar in timpul depasirii putea sa pastreze o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit.

Or, conform probelor administrate si a propriei declaratii, inculpatul a incercat sa treaca pe langa autoutilitara marca Peugeot fara a semnaliza intentia de depasire, fara a se asigura ca din sens opus nu se apropie un alt vehicul si fara a pastra in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit, considerand in mod neintemeiat ca nu efectueaza o depasire ci doar o trecere in viteza pe langa aceasta autoutilitara. In atare situatie, invocarea manevrei conducatorului autoutilitarei marca Peugeot, de a frana brusc si de a patrunde partial pe banda sa de mers nu poate inlatura culpa inculpatului in producerea accidentului, determinata de incalcarea normelor legale si regulamentare sus-mentionate.

De asemenea, instanta de control judiciar nu poate primi apararea inculpatului bazata pe faptul ca drumul pe care s-a produs accidentul are o platforma cu imbracaminte asfaltica cu o latime de 12,00 m, care permite trecerea prin acelasi punct a 4 autovehicule, cate doua pe fiecare sens, si ca in mod frecvent se circula in acest fel, cat timp aceasta maniera de circulatie contravine normelor legale si regulamentare, incalca regulile elementare de preventie privind circulatia pe drumurile publice si constituie un factor favorizant al accidentelor de circulatie.

In contextul probator mentionat, Curtea nu a putut primi critica inculpatului privind retinerea gresita a vinovatiei acestuia pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.

In ce priveste incadrarea juridica data faptei, s-a constatat ca, de la data comiterii acesteia si pana la pronuntarea solutiei, a intrat in vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, astfel ca sa impus a se analiza legea penala mai favorabila.

In acest sens, trebuie subliniat ca legea nu prevede criteriile dupa care trebuie sa fie determinata legea penala mai favorabila, dar in doctrina este general admis ca, pentru aceasta operatiune, trebuie sa fie examinate si comparate intre ele legile succesive sub aspectul conditiilor de incriminare a faptei, de tragere la raspundere penala si de sanctionare. Astfel, trebuie sa se tina seama nu numai de pedeapsa prevazuta pentru infractiunea savarsita, dar si de toate normele si institutiile incidente in cauza si care influenteaza raspunderea penala (cauze de agravare si atenuare a pedepsei, pedepse complementare si accesorii, dispozitii privitoare la tentativa, la participatie, la regimul sanctionator al pluralitatii de infractiuni, modalitati de executare a pedepsei, etc.).

De asemenea, referitor la modalitatea de aplicare a dispozitiilor art. 5 C.penal s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin decizia obligatorie nr. 265/06.05.2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014, prin care s-a statuat ca textul legal este constitutional numai in masura in care nu permite combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile.

In situatia concreta a inculpatului, s-a observat ca, in conditii de incriminare similare, legea penala mai favorabila este legea noua, respectiv Codul penal in vigoare, avand in vedere, pe de-o parte, sanctiunea inchisorii alternativ cu amenda, fata de vechea reglementare care prevedea numai inchisoarea, iar pe de alta parte, paleta mai larga de modalitati de individualizare a executarii pedepsei oferite de legea noua, una dintre ele fiind aceea a amanarii aplicarii pedepsei. Aceasta masura de individualizare presupune ca inculpatului nu i se mai aplica pedeapsa si nu este supus niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati ce ar decurge din infractiunea savarsita, cu conditia respectarii masurilor de supraveghere pe durata unui termen de supraveghere.

In consecinta, Curtea a constatat intemeiata din aceasta perspectiva critica inculpatului, si a apreciat, contrar primei instante, ca incadrarea juridica ce urmeaza a fi data faptelor inculpatului, din perspectiva legii penale mai favorabile, este infractiunea de vatamare corporala din culpa, prev. de art.196 alin. 2 si 3 Cod penal, cu aplic. art.5 Cod penal.

In ce priveste modalitatea de individualizare a executarii pedepsei, Curtea a apreciat ca, raportat la circumstantele concrete in care s-au savarsit faptele, la gravitatea abstracta a infractiunii, dedusa din limitele reduse de pedeapsa prevazute de lege (de la 6 luni la 3 ani sau amenda), precum si la datele ce caracterizeaza persoana inculpatului, sunt indeplinite conditiile prevazute de art.83 si urm. Cod procedura penala privind amanarea aplicarii pedepsei.

In plus, constatand ca inculpatul nu are antecedente penale, este integrat social si familial, iar faptele retinute reprezinta un incident izolat in conduita acestuia, existand posibilitati certe de indreptare a inculpatului fara a se dispune condamnarea sa, urmeaza a se stabili pedeapsa si a se dispune amanarea aplicarii ei in conditiile art. 83 si urm. Cod penal.

In latura civila, Curtea a considerat ca dezlegarea data de instanta de fond actiunii civile exercitate de partea civila este una legala si temeinica, avand in vedere dovezile administrate pentru despagubirile materiale si leziunile provocate, avand drept consecinta punerea in primejdie a vietii persoanei vatamate, care reflecta suferinta pricinuita acesteia, dedusa din perioada lunga de internare si de convalescenta, in privinta daunelor morale, argumentele retinute in hotararea atacata avand deplina valabilitate.

In consecinta, pentru toate considerentele ce preced, Curtea a admis apelul declarat de inculpatul XX, a schimbat incadrarea juridica din infractiunea de vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 alin. 2 si 4 Vechiul Cod penal, pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, in infractiunea de vatamare corporala din culpa, prev. de art.196 alin.2 si 3 Cod penal cu aplic. art.5 Cod penal, text de lege in baza caruia a stabilit in cazul inculpatului o pedeapsa de 1 an inchisoare, cu aplicarea art. 83 si art. 84 din Codul penal.

In baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedura penala, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea responsabila civilmente impotriva aceleiasi sentinte.

Autorul sintezei,

Judecator Daniel Dinu