Valorificarea veniturilor brute care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale

 

 

In aplicarea principiului contributivitatii, la stabilirea punctajului mediu anual trebuie sa se tina cont de toate veniturile care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, in acord cu Decizia nr. 19/2012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, aplicabila si interpretarii prevederilor Legii nr. 263/2010, avand in vedere si cele retinute de inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr.10/2015.

La stabilirea punctajului mediu anual, insa, trebuie sa se tina seama de perioadele in care punctajul era plafonat de lege (3 puncte pentru perioada 01.04.2001 - 20.03.2003 si 5 puncte pentru perioada 20.03.2003 - 23.07.2007 conform art.78 din Legea nr. 19/2000 in forma initiala respectiv cu modificarile ulterioare aduse de Legea nr. 250/2007).

Decizia ICCJ nr. 19/2012 - recurs in interesul legii Art. 78 din Legea nr. 19/2000 modificat de Legea nr. 250/2007 Decizia ICCJ nr. 10/2015 - recurs in interesul legii Cauza Ana Frimu s.a. impotriva Romaniei Cauza Constantin Abaluta s.a. impotriva Romaniei

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. .../118/2016 reclamantul [...] a solicitat ca in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Constanta sa se dispuna anularea deciziei nr.[...]/2.03.2016, obligarea paratei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei prin valorificarea adeverintelor nr [...], nr [...] si nr [...] emise la data de 19.06.2016 si adeverinta nr. 83360/20.10.2015 si obligarea paratei la plata diferentelor de pensie cuvenite si neachitate, actualizate cu indicele de inflatie.

Reclamantul a aratat ca la data de 17.03.2016 cu cererea inregistrata sub nr.18600/P1086 a formulat contestatie impotriva deciziei emise.

In motivarea cererii reclamantul arata ca parata trebuia sa aiba in vedere dispozitiile Ordinului nr.50/1990 si HG nr.1223/1990.

In drept, au fost invocate dispozitiile Legii 263/2010,

Parata a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii si a depus dosarul administrativ ce a stat la baza emiterii deciziei contestate.

A sustinut parata faptul ca in adeverinta nr.[...]/2013 nu se face aceeasi mentiune nu inseamna ca angajatorul nu a aplicat aceeasi regula cu atat mai mult cu cat cresterea sumelor inscrise in carnetul de munca de la o luna la alta este considerabila.

Parata a mai aratat ca in aprecierea stagiului realizat in grupe superioare de munca au fost valorificate datele inscrise in adeverintele nr.[...]/23.11.2015, nr.[...]/19.06.2013 si nr. 4781/13.08.2015 rezultand un stagiu de cotizare in grupa I de munca de 3 ani si 7 luni.

Partile au administrat proba cu inscrisuri, iar reclamantul a administrat si proba cu expertiza contabila.

Prin sentinta civila nr. 1124/24.05.2017, Tribunalul Constanta a admis actiunea formulata de reclamantul [...], in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Constanta, a anulat decizia nr. [...]/02.03.2016 privind acordarea pensiei pentru limita de varsta si a obligat parata sa emita o decizie de acordarea pensiei pentru limita de varsta reclamantului in care punctajul mediu anual sa fie 3,70664 puncte, incepand cu data de

2015. sa plateasca reclamantului diferentele de drepturi de pensie dintre pensia cuvenita si cea incasata incepand cu data de 23.12.2015, drepturi actualizate cu indicele de inflatie, precum si suma de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:

La data de 02.03.2016 s-a emis decizia [...] prin care s-a admis cererea reclamantului pentru pensie pentru limita de varsta, stabilindu-se un punctaj de 3,110042 si o pensie de 2583 lei.

La stabilirea drepturilor de pensie parata nu a fructificat datele din adeverintele depuse de catre reclamant la dosarul administrativ si anume sporul de noapte si nici salariile brute realizate in perioada si evidentiate in adeverintele nr.[...], nr.[...] si nr.[...] emise la data de 19.06.2016 emisa de SC [...] SA.

Din cuprinsul deciziei contestate rezulta ca parata nu a luat in calcul sporurile si veniturile aratate in adeverintele depuse.

Instanta a apreciat ca parata nu este in drept sa inlature sporul pentru munca depusa in timpul noptii si nici salariile brute realizate atata vreme cat acestea au fost recunoscut de unitatea angajatoare SC [...] SA si au fost inscrise ca atare in adeverintele depuse.

Fata de situatia de fapt confirmata prin adeverintele aratate mai sus si depuse la dosarul de pensionare, instanta a apreciat ca este inadmisibil a fi contestate la aceasta data aceste adeverinte, angajatorul care le-a emis raspunzand, pana la inscrierea in fals, de exactitatea datelor lor.

Contributia la sistemul asigurarilor sociale da nastere in patrimoniul reclamantului, potrivit practicii CEDO, a unui drept de proprietate, iar modul de solutionare a cererii reclamantului fara luarea in calcul a sporurilor aratate in adeverinte, constituie o incalcare a prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO.

Conform art.165 alin 2 din Legea nr. 263/2010”
La determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent, care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare
.”

Atata timp cat sporurile sunt inscrise intr-un act oficial ce emana de la unitatea angajatoare, parata nu are competenta de a cenzura acordarea lor, unitatea raspunzand pentru realitatea datelor inscrise in actele emise pana la inscrierea in fals.

Totodata, prin Decizia in interesul legii nr. 19/2012 s-a stabilit ca „in
interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din Anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale. ”

Instanta suprema a retinut ca
„principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat”.

Decizia aratata este pe deplin aplicabila si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 263/2010 intrucat prin decizia in interesul legii s-a solutionat o problema de drept, problema ce este aceeasi si sub actuala reglementare, principiile generale ale recalcularii drepturilor de pensie ramanand neschimbate sub imperiul noii reglementari.

Din adeverintele nr. [...], nr.[...] si nr.[...] emise la data de 19.06.2016 emise de SC [...] S.A., rezulta ca angajatorii au achitat CAS pentru perioada lucrata potrivit legislatiei in vigoare ( adica asupra castigului brut realizat de personalul sau salariat).

Mentiunea aceasta nu inlatura principiul contributivitatii, avand in vedere normele legale din perioada consemnata in adeverinte, perioada in care au fost realizate veniturile aratate in adeverinte.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat a fost reglementata initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972 si s-a stabilit in sarcina angajatorilor, fiind aplicata asupra castigului brut realizat de catre salariati.

Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 prin care s-a abrogat Decretul nr. 389/1972, a fost introdus sistemul contributiv dualist, reglementat si prin Legea nr. 263/2010, ce instituie obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale atat in sarcina angajatorilor cat si a asiguratilor persoane fizice incadrate pe baza de contract individual de munca.

Prin urmare, faptul ca pentru perioada lucrata la veniturile realizate de catre reclamant a fost achitat CAS numai de catre angajator la total fond salarii, este suficient intrucat obligatia de plata a CAS era instituita doar in sarcina angajatorului.

Instanta a retinut din concluziile raportului de expertiza ca punctajul mediu anual cuvenit reclamantului fata de actele depuse la dosarul administrativ, deci inclusiv cele aratate in adeverintele nr.[...], nr.[...] si nr.[...] emise la data de 19.06.2016 emise de SC [...] S.A. este de 3,70664 puncte.

Pentru toate considerentele expuse, instanta a admis cererea.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel parata Casa Judeteana de Pensii Constanta, invocand in esenta urmatoarele: pentru calculul punctajului mediu anual au fost respectate dispozitiile art.165 din Legea nr.263/2010 si art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin HG nr.257/2011; luand in considerare dispozitiile legale referitoare la calculul punctajelor lunare si anuale, sumele primite cu titlu de salarii brute inscrise in adeverintele nr. [...]/19.06.2013, [...]/19.06.2013, nu pot fi valorificate in determinarea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiei conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001; in cauza au fost valorificate salariile tarifare din carnetul de munca si sporul de noapte inscris in adeverinta

nr.[...]/19.06.2013 (pana la data de 01.04.1992); pentru perioada 01.04.1992 - 01.04.2001 au fost valorificate veniturile inregistrate in carnetul de munca intrucat salariile tarifare de incadrare inscrise in adeverinta nr. [...]/19.06.2013 difera fata de acestea (in adeverinta fiind inscrise si sporuri care nu se regasesc in categoria sporurilor cu caracter permanent din Anexa 15 la HG nr.257/2011); practica angajatorului OMV [...] SA a fost ca incepand cu data de 01.04.1992 sa inscrie in carnetul de munca suma globala rezultata din insumarea atat a salariului de baza, cat si a sporurilor cu caracter permanent, facandu-se in majoritatea adeverintelor eliberate precizarea: "Mentionam ca de la 01.04.1992, in carnetul de munca s-a inregistrat ca suma globala salariul si sporurile permanente conform Legii nr. 49/1992 si precizarilor MMPS nr. 53948/1992, iar de la 01.11.1994 retributia lunara s-a inregistrat sub forma de fractie, brutul la numarator iar salariul de baza la numitor, conform precizarilor MMPS nr.54199/1994”; faptul ca in adeverinta nr.[...]/19.06.2013 nu se face aceeasi mentiune, nu inseamna ca angajatorul nu a aplicat aceeasi regula, cu atat mai mult cu cat cresterea sumelor inscrise in carnetul de munca de la o luna la alta este considerabila; in aprecierea stagiului realizat in grupe superioare de munca, au fost valorificate datele inscrise in adeverintele nr. [...]/23.11.2015, [...]/19.06.2013, [...]/13.08.2015, rezultand un stagiu de cotizare realizat in grupa I de munca de 3 ani 7 luni 2 zile si un stagiu de cotizare realizat in conditii speciale de munca de 22 ani 7 luni 1 zile, pentru care s-a acordat un stagiu suplimentar aferent de 13 ani; in decizia emisa la data de 02.03.2016 au fost avute in vedere dispozitiile art.100 din Legea nr.263/2010, astfel ca punctajele lunare realizate in perioada in care a desfasurat activitate in grupa I/conditii speciale de munca au fost majorate cu 50%, atribuindu-se un punctaj suplimentar de 0.84039; pentru contributia la Fondul pentru pensia suplimentara a fost acordat un numar suplimentar de puncte de 5.71822, cu respectarea dispozitiilor art.168 din Legea nr.263/2010; punctajul mediu anual a fost determinat prin raportarea castigului salarial, care a constituit contributie de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut, respectand astfel dispozitiile art. 95, 96, 97 din Legea nr. 263/2010; cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea unui punct de pensie in conformitate cu precizarile art. 94 din Legea nr.263/2010; potrivit art.19, Cap. III din Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 961 din 30 decembrie 2014, in anul 2015 indicele de corectie prevazut la art. 170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 1.07; asupra punctajului mediu calculat in conditiile dispuse de art.95 din Legea nr. 263/2010 s-a aplicat indicele de corectie de 1.07; respectand intocmai dispozitiile legale, prin decizia nr. [...]/02.03.2016 privind acordarea pensiei pentru limita de varsta, redusa in conditiile art.55 din Legea nr.263/2010, s-a calculat incepand cu data de 23.12.2015 un punctaj mediu anual de 3.11042, drepturile restante fiind achitate in luna martie 2016;

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, reprezentand onorariu de avocat, apelanta parata solicita diminuarea acestora, in temeiul art.451 alin.2 Cod procedura civila, fiind disproportionate in raport cu valoarea si complexitatea cauzei si activitatea desfasurata de avocat. In caz contrar s-ar crea un precedent care in viitor ar conduce la o prejudiciere majora a bugetului asigurarilor sociale de stat.

Pentru aceste motive, se solicita admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu schimbarea in tot a sentintei apelate.

Intimatul reclamant nu a formulat intampinare.

In apel s-au solicitat precizari expertului contabil judiciar cu privire la raportul de expertiza intocmit in cauza la instanta de fond.

Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, a sustinerilor partilor, a prevederilor legale aplicabile si a probatoriului administrat in cauza, in conformitate cu art. 476 - 480 Cod pr. civila, Curtea constata ca apelul este fondat, pentru urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste adeverintele nr. [...], [...] si [...]/09.10.2013 emise de [...] SA, se constata ca acestea cuprind mentiunea ca s-a achitat contributia de asigurari sociale in mod generic, „conform legislatiei in vigoare” sau nu se face nici o previzare. La solicitarea Curtii, emitentul acestora a comunicat cu adresa nr. .. ./16.10.2017 ca veniturile atestate au intrat in fondul de salarii iar angajatorul a achitat contributia de asigurari sociale la valoarea venitului brut.

Trebuie avut in vedere ca, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2001, angajatii nu datorau contributia de asigurari sociale, aceasta fiind datorata numai de angajator.

Astfel, din prevederile art. 160 alin.5, art.161 alin. 2 si art. 164 din Legea nr. 19/2000 rezulta ca veniturile care sunt avute in vedere pentru determinarea punctajului mediu anual pot rezulta fie din carnetul de munca fie din adeverinte eliberate de angajator, aceeasi concluzie rezultand si din prevederile pct.VII.28 din Sectiunea B a normelor de aplicare a Legii nr.19/2000 aprobate prin Ordinul 340/2001 emis de Ministerul Muncii. Este relevant in aceasta privinta ca pensia reclamantilor a fost stabilita sub imperiul Legii nr. 19/2000.

In acelasi sens se retine ca din prevederile art.76 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011 rezulta ca veniturile care sunt avute in vedere pentru determinarea punctajului mediu anual pot rezulta fie din carnetul de munca fie din adeverinte eliberate de angajator. Cerea de recalculare a pensiei a fost formulata de reclamanti sub imperiul Legii nr. 263/2010.

Ca urmare, ceea ce este important este ca angajatorul, caruia ii incumba raspunderea pentru veridicitatea datelor inscrise in adeverinta conform art. 125 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, potrivit cu care angajatorii sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori, in conditiile legii, de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza in vederea stabilirii, recalcularii sau revizuirii drepturilor de pensie, a atestat veniturile si virarea contributiei de asigurari sociale.

Principiul contributivitatii, reglementat de Legea nr. 263/2010 in art.2 lit.c nu este un principiu nou in sistemul asigurarilor sociale, el regasindu-se si in Legea nr. 19/2000, art.2 lit.e) si, intr-o alta formulare, in art.1 alin. 2, art. 3 si art. 21 din Legea nr. 3/1977, din perspectiva acestui principiu importanta fiind incasarea respectivelor venituri si achitarea contributiei de asigurari sociale.

Este adevarat ca la pct.VI din Anexa 15 la HG nr.257/2011, ca si la punctul VI din Anexa 1 la OUG nr.4/2005 se face o mentiune potrivit cu care nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 anumite venituri indicate in mod expres precum si alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

Dar, acest text legal nu exclude pur si simplu anumite venituri din procesul de recalculare, nefiind vorba de un act discretionar al legiuitorului, care sa nu aiba nici o justificare.

Astfel cum arata chiar apelanta, aceste venituri sunt excluse din recalculare pentru un motiv, respectiv faptul ca aceste venituri nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 si, pe de alta parte, nu au avut caracter permanent.

Astfel cum a retinut si prima instanta daca anumite venituri au fost avute in vedere de legislatia anterioara datei de 1 aprilie 2001 la calcularea pensiei si au avut un caracter permanent, aceste venituri trebuie avute in vedere la stabilirea pensiei si in conformitate cu Legea nr.263/2010, si nu pot fi incluse intre veniturile la care se refera mentiunea de la punctul VI din Anexa 15 la HG nr.257/2011, care nu sunt avute in vedere la stabilirea pensiei.

Intr-adevar, principiului contributivitatii consacrat de art.2 lit. c) din Legea nr.263/2010 se opune neluarii in seama la stabilirea stagiului de cotizare si implicit a punctajului mediu anual pe baza caruia se determina pensia a unei perioade in care un asigurat a fost retribuit in acord global sau pentru munca suplimentara in conditiile in care drepturile de asigurari sociale se cuvin in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Asadar, astfel cum a retinut si instanta de fond, in masura in care un anumit venit a avut caracter permanent si ca urmare a constituit baza de calcul pentru contributiile de asigurari sociale acesta trebuie avut in vedere la determinarea pensiei in sistemul Legii nr. 263/2010.

Astfel, formele de retribuire in acord sau pentru munca suplimentara sunt indicate la pct.VI din Anexa 15 la HG nr. 257/2011 printre sursele unor venituri care nu sunt luate in calcul la determinarea punctajului mediu anual in baza Legii nr.263/2010 intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Veniturile obtinute de reclamant in acea perioada erau venituri pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale astfel cum atesta emitentul adeverintei.

Mai trebuie avute in vedere si prevederile art.2 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, text legal care stabilea exceptiile de la plata contributiilor de asigurari sociale.

In aceste conditii, reclamantul este indreptatit sa beneficieze de calcularea punctajului mediu anual in concordanta cu veniturile avute si in special in concordanta cu contributiile realizate la fondul asigurarilor sociale.

Veniturile a caror valorificare o solicita reclamantul nu au avut caracter sporadic sau ocazional, astfel cum rezulta din cuprinsul adeverintei prezentate.

In consecinta in mod corect instanta de fond a considerat ca la determinarea punctajului mediu anual in vederea stabilirii cuantumului pensiei la care este indreptatita reclamanta trebuie avute in vedere si veniturile primite in sistemul de plata in acord global si pentru munca suplimentara astfel cum sunt evidentiate de adeverinta depusa de acesta.

Mai trebuie avut in vedere ca prin Decizia nr. 19/2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii s-a stabilit cu caracter obligatoriu ca
„in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale. ”

In considerentele acestei decizii s-au retinut urmatoarele:

„In aceste conditii, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recurs in interesul legii privind interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

In plus, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.

Cu titlu de exemplu este de mentionat Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7februarie 2012, pronuntata in Cauza Ana Frimu s.a. impotriva Romaniei, prin care Curtea, desi a respins cererea ca inadmisibila, a reafirmat faptul ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilor sociale (relevanta in acest sens este si Cauza Constantin Abaluta s.a. impotriva Romaniei).

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurari sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurari sociale specifice, considerandu-se ca dreptul la alocatia de urgenta (pentru care reclamantul platise contributia specifica) reprezinta un drept patrimonial in sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Hotararea in Cauza Gaygusuz impotriva Austriei din 16 septembrie 1996.

In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat”.

Aceste aspecte de principiu sunt aplicabile si interpretarii prevederilor Legii nr. 263/2010, avand in vedere si cele retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr.10/2015 pronuntata asupra unei sesizari cu un recurs in interesul legii, respectiv ca „
ramane la aprecierea instantelor de judecata ca, in conditiile abrogarii normei pe care o interpreteaza, dar ale subzistentei in cuprinsul noii reglementari a solutiei legislative anterioare, sa aplice rationamentul juridic si argumentele care au stat la baza acestuia si care au dus la dezlegarea data in Decizia nr. 19/2011, pentru identitate de ratiune, pastrandu-si valabilitatea reperele de analiza fixate prin decizia anterioara, in ceea ce priveste verificarea aspectelor cu privire la aceste venituri, in raport cu situatia concreta a fiecarui angajat si cu dovezile produse, fara a putea fi impusa, cu caracter obligatoriu, pe calea unui recurs in interesul legii, date fiind limitarile obiectului de reglementare al acestuia, o astfel de solutie. ”

In cauza, astfel cum s-a aratat deja, se constata ca sunt indeplinite conditiile pentru ca veniturile atestate de adeverinta respectiva sa fie valorificate in calculul punctajului.

De asemenea, se are in vedere ca atat potrivit art.164 din Legea nr. 19/2000 cat si 165 alin.1 din Legea nr. 263/2010, pentru perioada 1991 - 2007 se au in vedere salariile brute in calculul punctajului mediu anual.

Oricum, potrivit art.96 alin.2 din Legea nr. 263/2010, regula este ca punctajul lunar se calculeaza prin impartirea salariului brut care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale la valoarea castigului salarial mediu brut din luna respectiva.

In cadrul Capitolului IX din Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispozitii tranzitorii, este cuprins si art. 165 in care se stabileste ca la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada 01.07.1977 - 31.12.1990 se folosesc salariile nete.

Dar, impartirea salariului net, care are o valoare inferioara celui brut, la valoarea castigului salarial mediu brut din luna respectiva ar prejudicia asiguratul, raportarea facandu-se intre sume determinate diferit.

Pentru acest motiv, in mod evident, in Anexa nr.7 la Legea nr. 263/2010 s-a stabilit pentru perioada 1938 - 1990 atat valoarea salariului anual brut cat si a celui net, astfel incat pentru eventualitatea in care in calcul se are in vedere venitul net al asiguratului, raportarea sa se faca la salariul net din perioada aceea, astfel incat asiguratul sa nu fie prejudiciat prin scaderea nejustificata a punctajului mediu anual si sa nu fie incalcat principiul contributivitatii.

Ca urmare, rezulta ca prevederile art. 165, ca norme tranzitorii, urmaresc facilitarea colectarii datelor, pornind de la realitatea ca in perioada 01.07.1977 - 31.12.1990 in carnetul de munca se atesta venitul net, pentru a evita realizarea de catre casele de pensie a unui calcul invers in scopul determinarii venitului brut astfel incat sa se respecte formula de calcul prevazuta de art.96 al.2 din Legea nr. 263/2010, punctajul calculandu-se direct raportat la venitul net.

Aceasta nu exclude, insa, posibilitatea ca, in situatia in care exista date suficiente, punctajul sa se calculeze potrivit regulii instituite de art.96 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, prin folosirea venitului brut realizat raportat la salariul brut din acea perioada, acest mod de calcul nefiind de natura a denatura rezultatul calculului.

Nu se poate retine ca prin folosirea venitului brut in formula de calcul a punctajului lunar prevazuta de art.96 al.2 din Legea nr. 263/2010, aceeasi cu cea din 78 al. 1 din Legea nr. 19/2000 s-ar dubla anumite venituri intrucat in acest caz doar venitul brut (total) se raporteaza la salariul mediu brut lunar fara a mai fi adaugate sporurile care se evidentiau distinct si se adaugau la salariul de incadrare pentru a obtine venitul brut ca baza de calcul pentru punctajul lunar, in prima modalitate de calcul fiind preluate veniturile brute direct din cuprinsul adeverintei, in timp ce in cazul celei de a doua modalitati venitul brut se obtinea din aditionarea salariului de incadrare si a sporurilor obtinute.

Ca urmare, adeverintele nr. [...]/15.10.2013 si nr. [...]/15.10.2013 emise de [...] SA trebuie valorificate la stabilirea punctajului mediu anual.

In legatura cu modul de valorificare a stagiului realizat de reclamant in grupa I de munca si conditii speciale, apelanta parata nu formuleaza critici ci explica numai ca a avut in vedere acest stagiu in calculul punctajului, aceste aspecte nefiacand, de altfel, obiectul acestui litigiu.

Pentru verificarea modului de valorificare a veniturilor atestate de adeverintele nr. [...], [...] si [...]/09.10.2013 emise de [...] SA,, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile.

In raportul de expertiza intocmit de expert [...] s-a indicat un punctaj mediu anual de 3,70664 puncte. Apelanta parata a formulat, cu o singura excepti, critici care privesc aspecte de drept, respectiv posibilitatea de valorificare a anumitor venituri iar nu aspecte concrete de calcul, iar obiectiunile formulate in fata instantei de apel au vizat plata unor diferente de drepturi de pensie. Singura critica reala privind modul de calcul al punctajului, constituind si o problema de drept, a vizat depasirea plafonului maxim al punctajului prevazut in lege.

Astfel, formula de calcul a punctajului trebuie sa tina cont de perioadele in care punctajul era plafonat de lege (3 puncte pentru perioada 01.04.2001 - 20.03.2003 si 5 puncte pentru perioada 20.03.2003 - 23.07.2007 conform art.78 din Legea nr. 19/2000 cu modificarile ulterioare aduse de Legea nr. 250/2007).

La solicitarea Curtii, expertul desemnat in cauza ([...]) a intocmit un supliment la raportul de expertiza in care a recalculat punctajul mediu anual cu aplicarea acestor plafoane, rezultand un punctaj mediu anual de 3,60744 puncte care este mai mic decat cel stabilit de prima instanta dar totusi mai mare decat cel stabilit de parata de 3,11042 puncte.

Ca urmare, in mod corect Tribunalul a anulat decizia de pensie, intrucat nu respecta principiul contributivitatii la care s-a facut referire anterior, consacrat de art.2 lit.c) din Legea nr. 263/2010, insa in mod gresit a stabilit punctajul mediu anual fara a tine cont de perioadele in care acesta era plafonat in functie de plafonarea contributiilor pentru asigurari sociale.

Urmeaza asadar a se avea in vedere, in temeiul art. 330 Cod pr.civ. noul punctaj mediu anual calculat de expert.

Fata de toate aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod pr.civ. se va admite apelul dar se va schimba numai in parte sentinta apelata, in sensul modificarii punctajului mediu anual, urmand a se mentine restul dispozitiilor acesteia.

Decizia civila nr. 467/AS/24.10.2017 Judecator redactor Razvan Anghel