Luarea in considerare a salariilor brute mentionate in adeverinta eliberata de angajator

Plafonarea prin lege (art. 23 din Legea nr. 19/2000), la 3 si respectiv 5 salarii medii brute lunare, a bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale are ca efect si imposibilitatea luarii in calcul cu ocazia stabilirii pensiei a veniturilor care au depasit respectivul plafon (3, respectiv 5 salarii medii brute lunare), intrucat aferent acestora nu s-a calculat si nu s-a retinut contributia de asigurari sociale.

Art. 23 din Legea nr. 19/2000 Art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010 Decizia Curtii Constitutionale nr.151/2010

1. 
   Sentinta apelata:
   

Prin sentinta civila nr. 70/18.01.2017, Tribunalul Constanta, sectia I civila, a respins ca nefondata cererea formulata la 24.10.2016 de reclamantul [...] in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Constanta, prin care acesta a solicitat obligarea paratei la emiterea unei decizii de revizuire a pensiei cu luarea in considerare a salariilor brute mentionate in adeverinta nr. [...]/05.08.2014 eliberata de [...], si obligarea paratei la plata diferentelor rezultate in urma revizuirii incepand de la 01.09.2014 si a cheltuielilor de judecata.

In motivarea sentintei, tribunalul a retinut urmatoarele:

Reclamantul este pensionar pentru limita de virsta, drepturile de pensie ale acestuia fiind stabilite prin decizia nr ... din 20.03.2011.

La data de 20.08.2014 reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie in baza adeverintei nr. .../1731/5.08.2014, cerere ce a fost respinsa prin decizia nr .../03.11.2014. motivul respingerii cererii de recalculare a fost acela ca salariile brute cuprinse in adeverinta depusa nu au facut parte din baza de calcul a pensiei conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001.

La data de 06.10.20116 reclamantul a formulat cerere de revizuire a punctajului mediu anual solicitind ca aceasta revizuire sa se faca in baza adeverintei nr [...]/05.08.2014.

Prin adresa nr .../2016 parata a raspuns reclamantului ca, intrucit nu a contestat decizia administrativa nr .../03.11.2014 prin care i s-a respins cererea de recalculare, aceasta a ramas definitiva, iar veniturile cuprinse in adeverinta nu pot fi fructificate.

In cauza reclamantul invoca dispozitiile art 107 din Legea nr. 263/2010 solicitind revizuirea pensiei, sustinand ca s-a adresat cu cerere catre parata in vederea refacerii calculului pensiei, insa aceasta a refuzat.

Potrivit art 107 din Legea nr. 263/2010 „In
situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie, se constata diferente intre sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala opereaza, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificarile ce se impun, prin decizie de revizuire. ”

Din textul de lege mai sus citat instanta constata ca revizuirea este o atributie exclusiva a Casei Judetene de Pensii care poate sa refaca calculul pensiei fie din oficiu, fie la cererea petentului pensionar, atunci cind constata ca exista neconcordanta intre sumele ce trebuiau platite si cele stabilite prin decizie de pensionare.

Operatiunea de recalculare poate fi declansata oricand, la cererea pensionarului, asa cum a statuat si Curtea Constitutionala prin decizia nr. 151/2010.

In solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 89 din Legea nr. 19/2000, Curtea a constatat „
ca orice persoana poate sa aduca la cunostinta C.N.P.A.S. orice problema ridicata de calculul pensiei sale in baza dreptului la petitionare consacrat de art. 51 din Constitutie. Efectul petitiei este incunostiintarea organului in cauza de problema ridicata, obligatia acestuia de a verifica aspectele sesizate, precum si formularea unui raspuns persoanei in cauza. Rezulta ca persoanele interesate se pot adresa C.N.P.A.S. cu solicitari sub forma petitiilor, distinct de procedura judiciara de contestare prevazuta de art.87 din lege, in vederea sesizarii
’.

Posibilitatea valorificarii procedurii de revizuire a drepturilor de pensie este reglementata in prezent de Legea nr. 263/2010 prin dispozitiile art.107, dindu-se dreptul de a solicita revizuirea si pensionarului.

Reglementand posibilitatea ca si pensionarul sa poata cere revizuirea modului de calcul al pensiei, intentia legiuitorului nu a fost aceea de a stabili o cale de atac impotriva deciziei de pensionare paralela cu cea a contestatiei prevazute in art. 106 din Legea nr. 263/2010.

Nu poate fi acceptata ideea ca beneficiarul unei pensii, care nu a contestat in termen legal o decizie de stabilire a drepturilor de pensie, sa poata invoca aceleasi eventuale critici pe calea unei actiuni in revizuire intemeiata pe dispozitiile art.107 din Legea 263/2010. S-ar ajunge astfel la eludarea procedurii expres prevazute de lege pentru contestarea unei decizii emise de casa de pensii, procedura ce impune respectarea unui termen de decadere inauntrul caruia se poate sesiza instanta de judecata. Or, dispozitiile art.106 din lege ar ramane fara eficienta daca s-ar recunoaste persoanei interesate dreptul de a supune analizei instantei legalitatea si temeinicia unei decizii de pensie dupa trecerea termenului de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

Prin urmare, procedura revizuirii drepturilor de pensie la cererea beneficiarului acestora nu poate fi asimilata cu cea a contestatiei indreptate impotriva deciziei de pensionare, chiar daca, in esenta, in cadrul ambelor proceduri se urmareste o verificare a elementelor care influenteaza punctajul mediu anual pe baza inscrisurilor deja existente la dosarul administrativ la momentul emiterii deciziei.

Cum in cauza, reclamantului i s-a emis decizia de respingere a cererii de recalculare la data de 03.11.2014, decizie necontestata, aceasta decizie a devenit definitiva, astfel ca nu se mai poate reveni asupra celor solicitate de catre reclamant (anume luarea in calcul a veniturilor inscrise in adeverinta nr [...]/05.08.2014) pentru ca altfel s-ar incalca autoritatea deciziei din 03.11.2014

Fata de cele expuse, instanta a apreciat ca revizuirea drepturilor de pensie este atributul exclusiv al Casei Judetene de Pensii, iar in masura in care aceasta a respins cererea venita din partea titularului pensiei, respingere ce nu a fost contestata, o noua cerere, chiar si de revizuire, pentru aceleasi motive nu se mai poate formula.

 

 

2. 
   Apelul:
   

Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul [...], solicitand schimbarea acesteia in sensul admiterii cererii, respectiv al valorificarii veniturilor mentionate in cuprinsul adeverintei care face obiectul actiunii.

In motivarea cererii de apel, reclamantul a aratat ca este indreptatit sa fie luata in calcul adeverinta mentionata, in baza principiului contributivitatii, pentru acele venituri platindu-se lunar cotele de contributie pentru asigurari sociale. Prin hotararea primei instante s-a produs o denegare de dreptate, fiind invocata o veritabila exceptie de inadmisibilitate, cu incalcarea rolului activ si prin refuzul aplicarii legii. Fata de refuzul valorificarii adeverintei, reclamantul a facut cerere de revizuire, iar in urma nesolutionarii ei a solicitat instantei recalcularea punctajului mediu anual.

Intimata parata nu a formulat aparari fata de cererea de apel.

 

 

3. 
   Analiza apelului:
   

1. Printr-o cerere din 04.10.2016, apelantul a solicitat intimatei revizuirea pensiei sale sub aspectul valorificarii veniturilor brute mentionate in adeverinta nr. [...]/05.08.2014 eliberata de [...]. Aceasta facuse obiectul unei cereri de recalculare din 20.08.2014 pe care intimata a respins-o prin decizia nr. [...]/03.11.2014, impotriva careia apelantul nu a formulat contestatie in conditiile art. 149-151 din Legea nr. 263/2010.
2. In ceea ce priveste modul de solutionare a cererii de revizuire deduse judecatii, Curtea constata ca, desi tribunalul a afirmat dreptul pensionarului de formula cerere de revizuire a pensiei, prevazut de art. 107 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, a apreciat ca legiuitorul nu a intentionat sa prevada o noua cale de atac impotriva deciziei de pensionare. De asemenea, a retinut ca revizuirea pensiei este „atributul exclusiv al casei judetene de pensii” si ca, daca aceasta a respins o cerere a titularului pensiei si aceasta „respingere” nu a fost contestata, o cerere de revizuire nu mai poate fi formulata.

Rezulta totusi din art. 107 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 ca
„in situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie, se constata diferente intre sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala opereaza, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificarile ce se impun, prin decizie de revizuire
.”

In conditiile in care legiuitorul a prevazut expres posibilitatea pensionarului de a formula cerere de revizuire ulterior stabilirii drepturilor de pensie, fara a circumstantia in niciun fel momentul la care sau pana la care poate face acest lucru, exercitiul dreptului de a cere revizuirea, care este una dintre componentele dreptului la pensie, nu ar putea fi negat altfel decat prin incalcarea legii.

3. De altfel, ipoteza tipica avuta in vedere de legiuitor atunci cand a reglementat institutia revizuirii a fost aceea a ramanerii definitive a deciziei de pensie, intrucat in cazul unei decizii nedefinitive inca se poate formula contestatie si nimeni nu ar avea nevoie, la acel moment, de institutia revizuirii. Aceasta a fost reglementata, ca o garantie a dreptului la pensie, tocmai pentru a nu permite perpetuarea pe tot restul vietii pensionarului a unor erori de stabilire a pensiei, chiar daca decizia prin care au fost comise a ramas definitiva.

Asa cum si casa de pensii poate revizui din oficiu pensia in favoarea sau in defavoarea pensionarului atunci cand constata erori savarsite prin decizii definitive, la fel si pensionarul poate cere si are dreptul sa obtina remedierea unor asemenea erori.

Procedura revizuirii nu se suprapune celei a contestatiei, de vreme ce prin revizuire nu se cere anularea deciziei cuprinzand erori de calcul sau de preluare a datelor ori de aplicare a legii, ci se tinde la emiterea unei noi decizii care sa o inlocuiasca pe cea care contine astfel de erori, cu un efect retroactiv limitat la durata termenului general de prescriptie.

4. Curtea constata din considerentele sentintei apelate ca, desi prima instanta conchide ca revizuirea nu poate fi utilizata intr-o situatie precum cea din speta in care pensionarul nu a contestat decizia prin care casa de pensii i-a respins o cerere de recalculare a pensiei, nu reiese si cand s-ar putea aplica totusi procedura revizuirii, prevazuta de lege, la cererea pensionarului.

Daca pensionarul ar fi formulat contestatie (administrativa si apoi judiciara) impotriva deciziei de pensie, pretentiile sale s-ar fi analizat in cadrul acelei contestatii, hotararea instantei avand putere de lucru judecat si impiedicand orice viitoare procedura de revizuire.

Astfel,
singura logica a institutiei revizuirii pensiei este aceea a corectarii erorilor, fie ele de fapt sau de drept, savarsite de casele de pensii prin decizii ramase definitive.
Este optiunea legiuitorului, expres reglementata prin art. 107 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, sa permita pensionarului sa ceara revizuirea pensiei ulterior stabilirii acesteia. Aceasta optiune se explica nu numai prin considerente de echitate, statul neputandu-se prevala pe termen nelimitat de beneficiul propriilor erori, cu efectul diminuarii propriilor obligatii succesive, dar si prin necesitatea respectarii principiului contributivitatii, potrivit caruia cuantumul pensiei are la baza contributiile de asigurari sociale.

Prin urmare, revizuirea pensiei nu se suprapune cu contestarea deciziilor de pensie, ci constituie un remediu distinct pentru ipoteza tipica a neutilizarii procedurii de contestare, legiuitorul intelegand sa sanctioneze intr-o oarecare masura si comportamentul nediligent al pensionarului, prin instituirea unui efect retroactiv limitat, iar nu total, al revizuirii.

Reclamantul este asadar indreptatit la analiza fondului cererii sale de revizuire, asupra careia parata nu s-a pronuntat prin decizie, fiind nerelevant ca nu a contestat decizia prin care intimata i-a respins cererea de recalculare a pensiei.

5. Potrivit adeverintei nr. [...]/05.08.2014 eliberata de [...], apelantul a beneficiat de veniturile brute acolo mentionate in perioada 15.09.1978 - 05.07.2014.

Succesiunea in timp a actelor normative care au reglementat plata si evidentierea platii contributiei de asigurari sociale fac necesara analizarea distincta a situatiei de fapt dinainte si respectiv incepand de la 01.04.2001, cand a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000.

6. Cu privire la perioada anterioara acestei date, potrivit art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. 1, se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.

Prin decizia ICCJ in interesul legii nr. 19/2012, obligatorie pentru instante, s-a stabilit ca principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Cata vreme la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat, este nejustificat sa se refuze valorificarea unor adeverinte in care sporurile nu sunt mentionate defalcat si devine irelevant caracterul permanent sau nepermanent al sporurilor, singura conditie determinanta pentru valorificarea veniturilor salariale la stabilirea pensiei fiind aceea a virarii contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat.

In cuprinsul adeverintei in cauza este mentionat expres ca „s-a virat CAS la total fond de salarii”, iar prin adresa nr. .. ./907/19.06.2017 s-a confirmat plata de catre angajator a contributiei de asigurari sociale asupra salariului brut al apelantului.

Prin urmare, intimatul reclamant este indreptatit la valorificarea veniturilor brute din cuprinsul adeverintei mai sus mentionate, aferente perioadei anterioare datei de 1.04.2001, aplicandu-se principiul contributivitatii prevazut de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.

Plata contributiei pentru pensia suplimentara nu conditioneaza luarea in calcul la stabilirea pensiei a venitului brut, inclus in fondul de salarii, asupra caruia angajatorul a virat contributia de asigurari sociale, ci doar acordarea suplimentului de punctaj prevazut de art. 168 din Legea nr. 263/2010.

7. Cu privire la perioada incepand de la 01.04.2001, Curtea are in vedere ca Legea nr. 19/2000 a introdus o evidenta a contributiilor de asigurari sociale individuale pe baza datelor inscrise in declaratiile nominale de asigurare depuse lunar de catre angajator. Aceste declaratii cuprind date privind veniturile salariale, precum si cu privire la baza de calcul a contributiei de asigurari sociale.

Pentru respectarea principiului contributivitatii, sumele care se iau in calcul la stabilirea pensiilor sunt cele care reprezinta baza de calcul a contributiei de asigurari sociale. Pentru perioada anterioara datei de 01.04.2001, aceasta baza de calcul poate rezulta din carnetul de munca ori din adeverinte emise de fostii angajatori ori de detinatori ai arhivelor acestora, iar pentru perioada incepand cu aceasta data rezulta din declaratiile nominale de asigurare.

8. Potrivit art. 10 alin. 1 si 3 din Legea nr. 263/2010,
   „pentru perioadele de dupa

2001. declaratia nominala de asigurare constituie documentul pe baza caruia se stabileste stagiul de cotizare in sistemul public de pensii si punctajul mediu anual pentru asiguratii sistemului public de pensii, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 6 alin. 1 pc. I lit. c). In situatiile in care derularea raporturilor de munca sau de serviciu nu poate fi nedovedita prin declaratia nominala de asigurare, in vederea stabilirii stagiului de cotizare si a punctajului anual, pot fi valorificate si alte acte doveditoare, intocmite in conditiile legii
      .”

In acelasi sens, art. 166 din Legea nr. 263/2010 prevede ca „
la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsa intre 01.04.2001 si data intrarii in vigoare a prezentei legi (1.01.2011), se utilizeaza venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, asa cum acesta a fost inscris in declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat sau, dupa caz, in declaratia de asigurare sau in contractul de asigurare sociala
.”

Din analiza acestor prevederi legale rezulta ca, pentru perioadele ulterioare datei de

2001. dovedirea stagiului de cotizare se poate face cu adeverinte eliberate de angajatori, numai in lipsa declaratiilor nominale de asigurare, care insa in speta au fost depuse la dosar.

Imposibilitatea valorificarii altor informatii decat cele rezultand din declaratiile nominale de asigurare, cu privire la veniturile obtinute de salariat, se explica prin necesitatea respectarii principiului contributivitatii, intrucat pensia este cuvenita numai aferent sumelor care au intrat in baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, or baza de calcul rezulta chiar din declaratiile nominale de asigurare pe baza carora contributiile de asigurari sociale au fost calculate si retinute.

De aceea, plafonarea prin lege (art. 23 din Legea nr. 19/2000), la 3 si respectiv 5 salarii medii brute lunare, a bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale are ca efect si imposibilitatea luarii in calcul cu ocazia stabilirii pensiei a veniturilor care au depasit respectivul plafon (3, respectiv 5 salarii medii brute lunare), intrucat aferent acestora nu s-a calculat si nu s-a retinut contributia de asigurari sociale.

9. Ca urmare, referitor la perioada incepand de la 01.04.2001, se retine ca intimata parata a luat in considerare baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale rezultand din declaratiile nominale de asigurare, ale caror existenta si continut nu au fost contestate, intrucat, potrivit principiului contributivitatii, drepturile de pensie au la baza numai aceasta contributie care este indisolubil legata de baza ei de calcul.

Pentru acest motiv, solutia de respingere a cererii de chemare in judecata sub aspectul valorificarii adeverintei care face obiectul cauzei pentru perioada incepand de la 01.04.2001 va fi mentinuta.

10. Din considerentele mai sus expuse a rezultat ca solutia primei instante de respingere a actiunii este nelegala si netemeinica sub aspectul valorificarii adeverintei care face obiectul actiunii pentru perioada anterioara datei de 01.04.2001, motiv pentru care Curtea, admitand apelul si schimband in parte sentinta apelata, in baza art. 480 alin. 2 C. proc. civ., va obliga parata sa emita reclamantului o decizie de revizuire a pensiei pentru limita de varsta cu luarea in considerare a salariilor brute aferente perioadei septembrie 1978 - martie 2001 inclusiv, mentionate in adeverinta nr. [...]/05.08.2014 eliberata de [...] incepand de la 01.09.2014.

Totodata, ca efect al revizuirii, Curtea va obliga parata sa plateasca reclamantului diferentele de pensie rezultate in urma emiterii noii decizii, incepand de la 01.09.2014 (tinandu-se cont ca adeverinta in cauza a fost depusa la dosarul administrativ de pensie in sustinerea unei cereri de recalculare din 20.08.2014, iar art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010 consacra efectele recalcularii din luna urmatoare depunerii cererii).

In baza art. 453 alin. 1 C. proc. civ., in raport cu solutia de admitere a apelului si de admitere in parte a actiunii, Curtea va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 1.000 lei reprezentand cheltuieli de judecata in prima instanta (onorariu de avocat), proportional cu pretentiile admise, si va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

Decizia civila nr. 330/AS/27.06.2017 Judecator redactor Mihail Stanescu-Sas