Transmisiunea calitatii procesuale.

Art.38 Cod procedura civila

Art. 3 din Legea 31/1990

 

Potrivit art.38 Cod procedura civila, calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional.

In cazul persoanelor juridice, transmisiunea legala are loc pe calea reorganizarii (fuziune, divizare sau transformare), iar cea conventionala ca urmare a cesiunii de creanta, a vanzarii sau donarii bunului litigios, a preluarii datoriei.

Textul de lege invocat, art.3 din Legea 31/1990 potrivit caruia actionarii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris nu reprezinta temei pentru transmiterea calitatii procesuale a societatii radiate catre actionari in cadrul procesului in desfasurare.

In consecinta, nu sunt intrunite in cauza conditiile transmisiunii calitatii procesuale si nici a introducerii in cauza a actionarilor societatii radiate, solicitarea de repunere a cauzei pe rol si introducerea in cauza a acestora urmand sa fie respinsa.

Potrivit art.32 al.1 pct. a Cod procedura civila, orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia are capacitate procesuala, in conditiile legii.

(Decizia civila nr. 732/R-CONT
/
13 Iunie 2017)

 

Prin incheierea din data de 11.01.2016, Tribunalul Arges a respins cererea de recuzare a expertului P,,ca neintemeiata; a admis cererea de inlocuire formulata de doamna expert contabil BO; a desemnat expert contabil in cauza, prin tragere la soti, pe domnul GS, aflat la pozitia nr. 50 in lista comunicata de BLETJ Arges; s-a emis adresa catre Biroul Local de Expertize Tehnice de pe langa Tribunalul Arges pentru a se comunica inlocuirea, in prezenta cauza, a doamnei expert BO, cu domnul expert GS, in vederea transferarii onorariului provizoriu; a admis cererea paratei, prin aparator, de amanare a cauzei pentru studiul obiectiunilor la raportul de expertiza PM formulate de catre reclamant, care i-au fost comunicate la acest termen de judecata, in vederea formularii apararilor corespunzatoare; a prorogat, la termenul urmator, discutarea in contradictoriu a obiectiunilor formulate de reclamant la raportul de expertiza depus de catre expertul constructor PM; a amanat judecarea cauzei si a acordat termen la data de 25 ianuarie 2016, ora 11.30, pentru cand partile au termenul de judecata in cunostinta, potrivit dispozitiilor art. 229 din noul Cod de procedura civila.  

Prin sentinta nr.  833/26.09.2016, Tribunalul Arges a respins actiunea si cererea de chemare in garantie privind pe reclamantul Parchetul de pe langa Tribunalul Arges - prin reprez. legal prim - procuror SMI si pe parata SC S SA - prin administrator MMC,  chemat in garantie fiind  IIN - Persoana Fizica Autorizata; a obligat pe reclamant la 10.320 lei cheltuieli de judecata catre parata.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:

Prin contractul de lucrari 6070/X/22/28.11.2011, incheiat intre Parchetul de pe langa  Tribunalul Arges si parata, s-a stabilit ca aceasta din urma sa obliga sa execute si sa finalizeze lucrari de investitii „sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges”, pretul contractului fiind de 2.247.600 lei, la care se adauga TVA in suma de 539.424 lei, pret ferm, care nu se va actualiza.

La acest contract s-au incheiat mai multe acte aditionale, prin care s-a stabilit ca pretul final al contractului a ramas la  2.215.809,85 lei , fara TVA, durata contractului prelungindu-se pana la data de  30.06.2014.

Prin contractul de prestari servicii 6252/X/22/07.12.2011, incheiat intre reclamant si numitul IIN, chemat in garantie, s-a stabilit ca acesta sa presteze activitatea de diriginte santier pentru „constructie noua Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges”, pretul pentru indeplinirea contractului fiind de 48.000 lei cu TVA inclus.

Prin actul aditional incheiat in 2014, s-a prelungit durata contractului pana la 30.06.2014,  noua valoare a pretului acestuia fiind de 45.579 lei cu TVA.

La baza intocmirii actelor aditionale la contractul initial de lucrari au stat mai multe centralizatoare valorice,  care au fost  intocmite si semnate  de catre ambele parti.

La 07.08.2014, s-a incheiat procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor privind „sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges”, comisia de receptie  dispunand admiterea receptiei fara  obiectiuni,  recomandandu-se doar urmarirea comportarii in timp a lucrarii conform legii 10/1995.

De asemenea, la 22.08.2016, s-a incheiat si procesul verbal de receptie finala 3392/X/22 prin  care s-a admis la receptie finala obiectivul „sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges”, fara obiectiuni, constatandu-se ca in perioada de garantie imobilul s-a comportat corespunzator, fara vicii ascunse sau alte probleme legate de folosinta acestuia.

De asemenea, in respectivul proces verbal s-a mentionat ca valoarea obiectivului este de 3.201.875,43 lei cu TVA.

In urma controlului efectuat de Camera de Conturi Arges s-a intocmit nota de constatare din 31.03.2015,  auditorii publici externi considerand ca  unele  dintre sumele  ce au fost platite de catre reclamant paratei,  au fost necuvenite,  deoarece lucrarile  fie nu s-au executat, fie au fost neconforme cu cele contractate, fie au avut preturi mai mari decat valorile estimate si prevazute in contract.

Ca urmare, s-a intocmit decizia nr.17/2015, prin care s-a pus in vedere reclamantului sa stabileasca intinderea prejudiciului care i-ar fi fost adus prin plati necuvenite facute paratei in baza contractului de lucrari si sa recupereze integral acest prejudiciu, impreuna cu accesoriile fiscale.

Desi avea posibilitatea, reclamantul nu a formulat obiectiuni si nici nu a contestat decizia Curtii de Conturi Arges, chiar daca lucrarea fusese receptionata final inca din luna aug.2014, fara  obiectiuni, iar pretul contractului executat a fost chiar mai mic decat cel stabilit initial in contract.

La 09.09.2016, reclamantul  si-a dat acceptul pentru eliberarea garantiei de buna executie depusa de parata .

Expertul constructor a analizat  in baza  documentelor  ce au fost avute in vedere la incheierea contractului de lucrari, daca s-au efectuat  toate lucrarile prevazute in caietul de sarcini, la preturile stabilite si intocmai cu  situatiile de lucrari si devizele  ce au fost depuse  de catre parata atunci cand a facut oferta.

In autorizatia de construire 237/2011 nu s-a precizat care va fi locul de depozitare a pamantului in exces si a deseurilor rezultate de la constructie, astfel ca nu se puteau intocmi inscrisurile prev.de art.23 din HG 1061/2008, iar parata a executat si incasat lucrarile de transport pamant in conformitate cu documentele ofertei si ale contractului. Aceasta cu atat mai mult cu cat la 29.03.2013 conform procesului verbal de constatare a stadiului fizic, lucrarile de terasamente au fost realizate in proportie de 100 % iar la  26.04.2012,  lucrarile de sapatura la fundatii sunt realizate in proportie de 80 %.

Faptul ca reclamantul nu a indicat, la momentul solicitarii eliberarii autorizatiei de3 construire, destinatarul pamantului in exces rezultat de la sapaturi, nu poate fi imputat paratei care a procedat in mod legal si in conformitate cu caietul de sarcini si cu devizul oferta la transportul  acestuia.

Expertul contabil  a aratat, in ce priveste transportul pamantului excavat, s-a incheiat contract cu SC SI SRL, iar dovada efectuarii propriu zise a transportului se face cu copii de pe foile de transport, avize de insotire si copie de pe certificatul de inmatriculare pentru masina utilizata.

Pamantul a fost transportat in localitatea Merisani si depozitat acolo, distanta fiind de 22 km, intre „sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges” si locul depozitarii. Mai arata expertul cauzei ca lucrarile de sapaturi si transport pamant excavat corespund ofertei de sapaturi si situatiilor de plata.

Ambii experti au aratat ca in ce priveste cantitatea de parchet aprovizionata de catre parata, din avizul de insotire a marfii nr.6975161/14.05.2013, a reiesit ca aceasta corespunde devizului de oferta,  iar pretul incasat de catre parata, efectiv, a fost cel din deviz.

Astfel, chiar daca valoarea lucrarilor a fost mai mare, diferenta de pret a fost suportata de catre parata, pastrandu-se pretul ferm din contract.

Mai mult, a constatat expertul constructor ca glafurile au fost puse din granit iar nu din  helolit,  pretul granitului fiind mult mai mare, insa, parata a solicitat pretul ofertat, ca si cum ar fi fost glafuri din  helolit.

In ce priveste  pavelele care au fost puse in opera pe teren,  intr-adevar,  acestea au fost toate  numai  pavele din  beton gri,  cu grosimea de 6 cm,  conform  avizului de insotire a marfii 16071/31.05.2013, in calculul costului  acestor produse,  fiind incluse toate cheltuielile necesare prelucrarii bunurilor obtinute.

Aceeasi situatie au confirmat ambii experti si in ce priveste bordurile mici si bordurile mari, preturile utilizate in situatiile de lucrari si incasate fiind conforme cu devizul oferta cu propunerea financiara, contractata si executata, atelierul in care au fost executate avand regim independent de productie.

Cu privire la vopsitorii pe tamplarie de lemn executate cu 2 straturi lac alchidic incolor, expertul constructor a aratat ca acestea nu au fost executate,  in locul lor, executandu-se lucrari la scafe si pazii la inchiderea acoperisului din materialul „vidival”.

Aceste lucrari au fost solicitate de reclamanta prin dirigintele de santier si prin proiectant, intocmindu-se dispozitia de santier nr.4/2012, care a fost cuprinsa in cartea constructiei , in procesul verbal 6070/X/22/03.09.2013 prevazandu-se ca materialul tabla a fost inlocuit de materialul vidival.

Aceste din urma lucrari, respectiv la scafe si pazii, nu au fost decontate separat de catre parata, ele fiind executate in contul si in locul celor de vopsitorii pe tamplarie de lemn cu 2 straturi.

Prin urmare, a considerat tribunalul ca reclamantul a fost de acord cu inlocuirea lucrarilor de vopsitorie pe tamplaria de lemn cu lucrarile la scafe si pazii la inchiderea acoperisului, nedecontandu-se ambele lucrari, ci doar una dintre ele, astfel ca nu se dovedeste vreun prejudiciu care ar fi fost produs in acest mod  reclamantului.

In ce priveste transportul materialelor si semifabricatelor care au fost utilizate la efectuarea constructiei, pe distante de 20 km si respectiv 35 km cu autobasculanta, tariful incasat prin situatiile de lucrari intocmite este acelasi cu cel declarat in oferta la achizitia publica a contractului de lucrari si se calculeaza in functie de volumul si greutatea specifica a materialelor care se transporta,  pretul unitar pe tona variind si  in functie de distanta.

Expertul constructor a aratat pe larg in cuprinsul lucrarii sale, modalitatea de calcul si actele normative aplicabile pentru aceasta categorie de lucrari,  precizand ca in cheltuielile de transport sunt prevazute si taxele prev. de legislatie precum si cheltuielile determinate de operatiuni auxiliare si adiacente.

S-au atasat copii de pe devizele oferta si situatiile de plata, constatandu-se de catre ambii experti  ca  pretul incasat nu a fost mai mare decat cel declarat in  oferta la achizitia publica si acceptat de catre reclamant la incheierea contractului.

Unele lucrari au fost subcontractate de SC SI SRL Pitesti,  care a incasat o cota de profit in cuantum de 4%, aceasta fiind declarata in anexa la formularul de oferta si cuprinsa in contractul de executie lucrari din 28.08.2011.

Astfel, in aceasta anexa la formularul de oferta s-a prevazut clar procentul de 3 % profit pentru lucrarile de constructii si 4 % pentru lucrarile de instalatii.

Aceasta cota de profit a fost calculata in propunerea financiara din cadrul procedurii de achizitie publica a contractului de lucrari fiind acceptata de catre reclamant fara a solicita  alte lamuriri la oferta.

Expertul contabil a sustinut aceeasi opinie, aratand ca SC SI SRL a fost asociat la contract, efectuand cota procentuala din lucrare la care a avut dreptul, cota sa de profit fiind mai mare, deoarece procentul din lucrare a fost mult mai mic fata de cel executat de societatea parata.

In fine, probele si incercarile care au fost decontate prin situatiile de lucrari, in suma de 17.806 lei cu TVA a fost prevazute de proiectant in listele cu cantitatile de lucrari supuse procedurii de achizitie publica si fac parte din oferta declarata castigatoare a SC S SA, insusite de catre reclamant  prin  incheierea contractului de lucrari. Mai mult, acestea sunt probe tehnologice  prevazute in Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor, indicativ C56-02, aprobat de MLPTL prin Ordinul, 900/2003, costurile acestora fiind clar stabilite tot prin act normativ, respectiv  ordinul MLPTL 1568/15.10.2002, anexa 6.

Controlul calitatii lucrarilor de instalatii este necesar pentru a confirma respectarea in executie a proiectului, a caietului de sarcini, a conditiilor impuse de prescriptiile tehnice specifice,  a instructiunilor tehnice ISCIR, a normelor de protectia muncii, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile prevazute.

A mai aratat expertul tehnic ca toate probele si testele comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrari sau materiale au fost prevazute de proiectant in listele de cantitati supuse procedurii de achizitie publica si acceptate de reclamant prin incheierea contractului.

Ele au fost necesare pentru continuarea si finalizarea lucrarilor din contract si fac parte integranta din acesta, fiind mentionate la pct.8.1.a

Toate situatiile de lucrari  intocmite de catre parata,  au fost vizate de catre  chematul in garantie, in calitate de diriginte de santier si atesta faptul ca  acesta a verificat  cantitativ si valoric lucrarile efectuate, precum si situatiile de plata aferente acestora, analizand corespondenta cu devizele de oferta anexate la contract si cu facturile materialelor puse in opera.

In acest fel, din ansamblul probatoriu, tribunalul a retinut fara dubiu ca parata si-a indeplinit obligatiile contractuale, respectand atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ caietul de sarcini si oferta  pe care a intocmit-o.

Nu exista lucrari neexecutate, iar lucrarile executate respecta prevederile proiectului, valoarea contractului executat fiind  mai mica decat  cea  a  lucrarilor contractate.

Exceptia de inadmisibilitate a actiunii a fost respinsa, deoarece  procesul verbal de receptie finala  incheiat de parti, vizeaza doar receptia din punct de vedere calitativ a lucrarii, nu si aspecte privind corectitudinea  preturilor ce au fost prevazute in situatiile de lucrari.

Tribunalul a retinut ca nu s-a facut dovada vreunui prejudiciu produs de catre parata sau chematul in garantie ca urmare a faptelor ilicite ale vreuneia dintre acestia.

Prin urmare in baza art.1, 2,8, 18 din Legea 554/2004 rep., coroborat cu  art.286 din OUG 34/2006, tribunalul a respins actiunea si cererea de chemare in garantie ca neintemeiate.

Impotriva incheierii de sedinta din data de 11 ianuarie 2016 si a sentintei civile nr.833 din 26 septembrie 2016, in termen a formulat recurs reclamantul Parchetul de pe langa Tribunalul Arges - prin reprez. legal prim - procuror SMI, criticandu-le pentru nelegalitate:

In mod gresit instanta de fond a respins prin incheierea din data de 11.01.2016, cererea de recuzare a expertului tehnic PM, pentru urmatoarele:

- in ce priveste cazul prevazut de art.42 pct.1 Cod procedura civila; expertul tehnic PM si-a spus parerea cu privire la solutia pe care o va adopta la momentul intocmirii raportului de expertiza fara a analiza in nici un fel dosarul achizitiei. Mai mult decat atat, experta a indicat faptul ca a fost desemnata intr-un dosar cu Ocolul Silvic X, iar ca urmare a expertizei intocmite, aceasta institutie a avut castig de cauza impotriva Curtii de Conturi intrucat decizia contestata a fost anulata.

Din exprimarea la care a facut referire rezulta clar faptul ca raportul de expertiza tehnica nu ii va fi favorabil, lucru care de altfel s-a si intamplat. Asadar, experta a antamat practic fondul cauzei, spunandu-si parerea cu privire la aceasta pricina, pana la redactarea raportului de expertiza.

II. In mod gresit, prima instanta i-a respins cererea de chemare in judecata a paratei SC S SA:

- cu privire la pct. D si G din cererea de chemare in judecata – lucrari de vopsitorie si punere in opera pavele, din rapoartele de expertiza rezulta faptul ca prima lucrare nu a fost efectuata, lucru retinut de catre instanta de fond cu completarea nejustificata ca in locul acestei lucrari au fost executate alte lucrari la scafe si pazii care nu au legatura cu pricina, iar referitor la cea de-a doua se mentioneaza faptul ca au fost montate doar pavele gri. Cu toate ca pretul pavelelor gri era mai mic decat pretul pavelelor rosii, decontarea s-a facut si pentru pretul mai mare, insa instanta de fond a ignorat cu desavarsire acest aspect;

- cu privire la pct.A din cererea de chemare in judecata – transportul pamantului, din cuprinsul raportului de expertiza contabila nu rezulta documente emise pe numele societatii parate din care sa rezulte ca a efectuat aceasta operatiune. Expertul mentioneaza documente apartinand SC AC SRL, societate cu care SC S SA nu are nici un fel de relatie contractuala.

- cu privire la pct.B din cererea de chemare in judecata – pret parchet, solicita sa se observe ca exista diferente nejustificate intre pretul de achizitie si pretul din situatiile de lucrari. Nu are relevanta faptul ca suma totala a parchetului s-a incadrat in pretul contractului, contestand faptul ca s-au platit sume necuvenite ca urmare a unor situatii de lucrari care au cuprins valori in plus fata de pretul de achizitie.

- cu privire la pct.C - contravaloare probe, verificari si incercari, solicita sa se observe ca potrivit pct.14.4(2) din Contract, parata trebuia sa suporte contravaloarea acestora. Din cuprinsul raportului de expertiza tehnica rezulta faptul ca probele, incercarile fac parte integranta din contract. In aceste conditii, apreciaza ca parata in mod necuvenit a incasat contravaloarea incercarilor, in conditiile in care era obligata sa le suporte din propriile sume.

- cu privire la pct.E din cererea de chemare in judecata – cota profit incasata de subcontractantul SC SI SRL, solicita sa se observe ca aceasta societate a executat pentru parata lucrari de constructii, si nu de instalatii, in baza contractului nr.334/2012 existent la dosarul cauzei. Potrivit pct.22 (1)  din Contract, fata de obiectul contractului nr.334/2012, trebuia sa ii fie aplicata cota de profit de 3%, asa cum era stabilita intre achizitor si parata.

- cu privire la pct.F din cererea de chemare in judecata – transport materiale si semifabricate, solicita sa se observe faptul ca pretul decontat nu a fost justificat in functie de materialele transportate. Expertul s-a marginit la a face o prezentare a unor acte normative, fara a preciza in concret greutate, volum apartinand materialelor;

- cu privire la pct.H din cererea de chemare in judecata – pretul bordurilor, acest pret a fost inscris mai mare in situatiile de lucrari cu toate ca pretul de productie in atelierele proprii era mai mic;

Referitor la solicitarea de plata a accesoriilor fiscale recurentul solicita sa se aiba in vedere art.73

¹

din Legea finantelor publice nr.500/2002.

In mod gresit Tribunalul Arges a respins cererea de chemare in garantie a PFA IIN;

Arata recurentul ca intre el si chematul in garantie a fost incheiat contractul de prestari servicii nr.6252/X/22 pentru ca acesta sa presteze activitatea de diriginte de santier pentru lucrarea „Sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges”, obligatiile acestuia fiind inscrise la pct.10.1 – (1), din rapoartele de expertiza rezultand faptul ca dirigintele a vizat situatiile de lucrari mr-6070/X/28.11.2011.

Considera ca platile efectuate in mod necuvenit se datoreaza culpei dirigintelui de santier, prin neindeplinirea corespunzatoare a sarcinilor.

Mai mult decat atat, instanta de fond nu motiveaza in nici un fel faptul respingerii cererii de chemare in garantie.

Cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecata in suma de 10.320 lei, din care 9.920 lei reprezentand onorariu avocat, apreciaza ca fiind nejustificata, inechitabila si inoportuna.

Se pune problema daca instanta poate cenzura cuantumul onorariului stabilit de avocat cu clientul. In acest sens sunt incidente prevederile art.451alin.2 Cod procedura civila.

Recurentul solicita sa se observe ca activitatea avocatului nu a fost una complexa, in conditiile in care in cauza au fost acordate mai multe termene de judecata pentru a fi redactate si depuse rapoartele de expertiza, date la care nu s-au purtat discutii in contradictoriu, nu au fost formulate obiectiuni la rapoarte sau alte cereri suplimentare.

Fata de considerentele expuse, solicita instantei admiterea recursului asa cum a fost formulat.

Prin intampinare, intimata Societatea S SA a solicitat sa se constate nulitatea recursului pentru ca nu se incadreaza in nici unul din motivele de casare reglementate de art.488 Cod procedura civila, respingerea recursului cu mentinerea ca legala si temeinica a sentintei atacate, in ipoteza in care nu se va da curs cererii formulate mai inainte si obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata.

Referitor la primul motiv de recurs, intimata considera ca cererea de recuzare a expertei Popescu Maria a fost in mod temeinic si legal respinsa de instanta de fond, recurenta aflandu-se intr-o eroare in ceea ce priveste interpretarea textelor legale, intrucat asa cum in mod corect s-a mentionat in practica si jurisprudenta, pentru ca expertul sa fie recuzat cu succes trebuie sa se dovedeasca faptul ca acesta a opinat intr-o maniera ce afecteaza obiectivitatea cu care efectueaza raportul de expertiza.

In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs, intimata considera ca sentinta atacata nu poate fi incadrata in niciunul din motivele de casare reglementate de dispozitiile art.488 pct.6 si 8 Cod procedura civila.

Recursul este o cale de atac, nedevolutiva, avand in vedere ca nu are drept consecinta rejudecarea fondului pricinii, in recurs neputand fi invocate motive care vizeaza modalitatea in care instanta de fond a interpretat probele din dosar, instanta de recurs fiind tinuta sa se raporteze strict la situatia de fapt stabilita de prima instanta si fiind obligata sa se abtina de la orice reanalizare a probelor deja administrate.

In cauza, critica esentiala pe care se axeaza intreaga motivare a recursului vizeaza aprecierea incorecta a probelor administrate, cu trimitere exhaustiva la rapoartele de expertiza contabila si in constructii, reclamantul incercand in acest mod sa obtina o reanalizare a probelor de catre instanta de recurs, ceea ce este inadmisibil.

Referitor la cel de-al patrulea motiv de recurs, considera ca cererea reclamantului  de diminuare a onorariului avocatial este inadmisibila, deoarece Curtea de Apel nu poate face ea insasi o apreciere a proportionalitatii onorariului cu munca avocatului si nici complexitatea cauzei, deoarece recursul este o cale de atac care poate fi exercitata numai pentru motive de nelegalitate, nu si de netemeinice.

La termenul de judecata din 30.05.2017, aparatorul intimatei-parate a depus la dosar incheierea de radiere a societatii SC S SA urmata  de certificatul de radiere din Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Arges si a invocat lipsa capacitatii procesuale de folosinta a paratei.

Prin notele depuse, recurentul a solicitat repunerea cauzei pe rol si introducerea in cauza a actionarilor societatii in baza art.3 din Legea 31/1990 potrivit caruia actionarii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.

Analizand cu prioritate exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta, Curtea constata urmatoarele:

Prioritar analizarii recursului declarat impotriva solutiei de respingere a actiunii si a incheierii de respingere a cererii de recuzare expert, Curtea a constatat insa intervenit, la termenul de dezbatere a recursului, conform inscrisurilor depuse la dosar, motivul de ordine publica referitor la capacitatea procesuala de folosinta a intimatei SC S SA. Aceasta societate a fost radiata din evidentele Registrului Comertului, ca urmare a lichidarii si dizolvarii, fapt consemnat in rezolutia Oficiului Registrului Comertului din 6006/05.04.2017 si in certificatul de radiere din 06.04.2017.

Capacitatea procesuala de folosinta consta in aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii potrivit art.205 C civ. Capacitatea de folosinta a persoanelor juridice se dobandeste la data inregistrarii, iar incetarea capacitatii procesuale de folosinta are loc la data incetarii persoanei juridice prin radierea din registrele in care au fost inscrise potrivit art.250 C civ

Lipsa capacitatii procesuale de folosinta reprezinta o exceptie de fond, peremptorie si absoluta, ce poate fi invocata pe parcursul procesului de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu, in orice etapa procesuala.

Fiind in dezbatere o obligatie a intimatei – care a pierdut pe parcursul procesului capacitatea procesuala de folosinta – se considera ca cererea indreptata impotriva sa  de acordare a despagubirilor se impune a fi respinsa ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite da capacitate procesuala de folosinta.

Curtea nu poate retine punctul de vedere la recurentului potrivit caruia calitatea procesuala a persoanei juridice a fost transmisa actionarilor societatii cu consecinta introducerii in cauza a acestora.

Potrivit Codului de procedura civila sunt reglementate limitativ cazurile de introducere fortata in cauza, respectiv chemarea in judecata a altei persoane art.68-71 Cpciv, chemarea in garantie art.72-74 Cpciv, aratarea titularului dreptului art.75-77 Cpciv si introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane, art.78-79 Cpciv, introducerea in cauza a actionarilor in urma radierii persoanei juridice neincadrandu-se in aceste cazuri de interventie fortata.

De asemenea, art.412al.1 pct.1 Cpciv reglementeaza posibilitatea introducerii in judecata a mostenitorilor in urma decesului uneia dintre parti, prevedere care se aplica exclusiv persoanelor fizice si nu poate fi aplicat prin asimilare in cazul radierii persoanei juridice.

Potrivit art.38 Cpciv, calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional.

In cazul persoanelor juridice, transmisiunea legala are loc pe calea reorganizarii (fuziune, divizare sau transformare), iar cea conventionala ca urmare a cesiunii de creanta, a vanzarii sau donarii bunului litigios, a preluarii datoriei.

Textul de lege invocat de recurent art.3 din Legea 31/1990 potrivit caruia actionarii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris nu reprezinta temei pentru transmiterea calitatii procesuale a societatii radiate catre actionari in cadrul procesului in desfasurare.

In consecinta, nu sunt intrunite in cauza conditiile transmisiunii calitatii procesuale si nici a introducerii in cauza a actionarilor societatii radiate, solicitarea de repunere a cauzei pe rol si introducerea in cauza a acestora urmand sa fie respinsa.

Potrivit art.32 al.1 pct.a Cpciv, orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia are capacitate procesuala, in conditiile legii.

Fata de admiterea exceptiei lipsei capacitatii de folosinta a paratei intimate, in temeiul art.56 Cpciv, va anula cererea de chemare in garantie formulata de aceasta ca fiind formulata de o persoana fara capacitate de folosinta.

Avand in vedere modul de solutionare a cauzei pe exceptie, Curtea apreciaza ca nu se mai pot analiza aspectele semnalate de recurent in sustinerea recuzarii expertului.

In temeiul art.496 Cpciv, coroborat cu art.32 al.1 pct.a Cpciv si art.56 Cpciv, Curtea a admis  recursul, a casat sentinta si in rejudecare a respins actiunea introductiva ca indreptata impotriva unei persoane fara capacitate de folosinta si a anulat cererea de chemare in garantie ca fiind facuta de o persoana fara capacitate de folosinta.