Termenul depunerii actelor doveditoare ale dreptului de proprietate si a calitatii de mostenitor pentru restituirea unui imobil in baza Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

 

Art.23 din Legea nr.10/2001

 

Potrivit art.23 din Legea nr.10/2001, actele doveditoare ale dreptului de proprietate privind imobilul preluat in mod abuziv sau a calitatii de mostenitor a persoanei indreptatita sa solicite restituirea se pot depune pana la data solutionarii notificarii.

Termenul pentru depunerea actelor doveditoare nu are caracter imperativ si nu se refera strict la procedura administrativa, sintagma „pana la data solutionarii notificarii”, urmand sa fie interpretata ca referindu-se, atat la procedura administrativa, cat si la procedura judiciara, fiindca legiuitorul nu a urmarit sa-i restranga dreptul persoanei indreptatita la restituire de a face dovada proprietatii sau a calitatii de mostenitor dupa caz.

Interpretarea normei referitoare la data depunerii actelor doveditoare intr-un sens restrans lipseste de continut dreptul persoanei la un proces echitabil, care presupune dreptul la aparare in cursul judecatii, una dintre manifestarile acestuia fiind si aceea a propunerii de dovezi.

 

(Decizia civila nr.2300/01.11.2016)

 

Constata ca, prin cererea inregistrata la data de 17.04.2015 pe rolul Tribunalului Valcea – Sectia I Civila sub nr. 1456/90/2015, contestatoarea P.A. a solicitat anularea Dispozitiei nr. 1.102 din 12 martie 2015 emisa de Primarul Municipiului Ramnicu Valcea ca fiind nelegala si netemeinica.

In motivarea contestatiei a aratat petenta ca in calitate de mostenitoare a autorului P.Gh., a solicitat despagubiri pentru un imobil in suprafata de 1.620 mp, situat in municipiul Ramnicu Valcea, str. Hacman nr. 33, trecut in proprietatea statului prin expropriere, in baza Decretului Consiliului de Stat nr. 53/1980.

La data de 18.05.2015, paratul Primarul Municipiului Ramnicu Valcea a formulat intampinare (filele 72 – 74 dosar), prin care a invocat exceptia lipsei capacitatii procesuale a Primariei Municipiului Ramnicu Valcea in raport cu prevederile art. 77 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, potrivit carora primaria reprezinta o structura functionala cu activitate permanenta constituita din primar, viceprimar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului, structura care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

Cu privire la fondul cauzei, s-a aratat ca este neintemeiata intrucat  in urma analizarii documentelor existente in dosarul constituit in baza Legii nr. 10/2001 si care au stat la baza emiterii dispozitiei contestate Comisia de Aplicare a Legii 10/2001 a constatat ca la dosar nu exista mai multe documente, necesare in vederea solutionarii notificarii.

Prin sentinta civila nr.886 din 20 mai 2016, Tribunalul Valcea a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Primaria Municipiului Rm. Valcea prin intampinarea de la fila 19 dosar; a respins actiunea formulata de contestatoare fata de Primaria Municipiului Ramnicu Valcea ca fiind formulata impotriva unei persoane care nu are calitate procesuala pasiva; a respins actiunea formulata in contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului Ramnicu Valcea, ca nefondata.

Pentru a pronunta o astfel de solutie, tribunalul a retinut  in esenta ca prin dispozitia nr. 1102 din 12.03.2015 emisa de Primarul Municipiului Rm. Valcea s-a respins notificarea nr. 244/2001 prin care petenta a solicitat in calitate de mostenitoare a autorului P.Gh. despagubiri pentru un imobil casa si teren in suprafata de 1620 mp situat in Municipiul Rm. Valcea str. Dr. Hacman nr. 33, judetul Valcea trecut in proprietatea statului roman prin expropriere, motivat de faptul ca dosarul nu a fost completat in termenul prevazut de lege cu copie legalizata a certificatului de mostenitor dupa autoarea P.M. sau negatie de la Camera Notarilor publici privind dezbaterea succesiunii.

Petenta nu si-a indeplinit aceasta obligatie nici in fata judecatii contestatiei formulate impotriva dispozitiei primarului la care s-a facut referire mai sus si, ca atare, nu a intervenit nicio modificare care sa schimbe starea de fapt, dupa cum nu a fost identificat din oficiu un alt motiv de nelegalitate de ordine publica al actului administrativ mentionat.

Intr-o atare situatie, criticile invocate de petenta cu privire la nelegalitatea Dispozitiei nr.1102 din 12.03.2015 emisa de Primarul municipiului Rm. Valcea nu se justifica, deoarece anterior emiterii acesteia petenta a mai solicitat printr-o cerere separata restituirea in natura a suprafetei de 1620 mp la care face referire si prin dispozitiile: nr. 2981 din 13.06.2005 i s-a restituit in natura prin compensare imobilul teren in suprafata de 491 mp situat in Rm. Valcea str. Nicolae Titulescu, jud. Valcea in calitate de mostenitoare legala a autorului P.Gh.; nr. 2952 din 08.06.2005 i s-a restituit in natura prin compensare imobilul teren in suprafata de 340 mp situat in Rm. Valcea str. General Praporgescu in calitate de mostenitoare legala a autorului Petrescu Gheorghe si nr. 3949 din 02.11.2009 i s-a restituit in natura prin compensare suprafata de 584 mp situat in Rm. Valcea str. General Magheru, toate dispozitiile mentionate fiind emise in solutionarea notificarii nr. 244/2001, cu precizarea ca i s-a restituit in natura suprafata totala de 1379 mp din cei 1620 mp cat a solicitat.

Autoritatea administrativa prin adresa de la filele 100-101 dosar a precizat ca in prezent Municipiul Rm. Valcea nu dispune de bunuri sau servicii care pot fi acordate in compensare persoanelor indreptatite la masurii compensatorii in temeiul Legii nr. 10/2001.

Or, in cauza dedusa judecatii, s-a retinut ca petenta nu si-a indeplinit obligatiile ce ii reveneau potrivit Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, art. 32 dispunand expres ca persoanele care se considera indreptatite pot completa cu inscrisuri dosarele depuse la entitatile investite de lege in termen de 120 de zile.

Entitatea investita cu notificarea nr.244/2001 a comunicat petentei prin adresele nr. 569/24.03.2014 si nr. 569/04.12.2014, cu confirmare de primire, sa depuna la dosar copie legalizata a certificatului de mostenitor dupa autoarea Petrescu Maria sau negatie de la Camera Notarilor Publici privind dezbaterea succesiunii, documente care nu au fost depuse in termenul mentionat.

S-a apreciat ca intr-o atare situatie, opereaza sanctiunea decaderii ca urmare a depasirii termenului de 120 de zile mentionat de art. 32 din Legea nr. 165/2013 cum de altfel, in mod corect, a constatat emitentul actului administrativ ce se contesta.

Fata de cele aratate mai sus, s-a constatat ca actul administrativ ce se contesta este emis cu respectarea dispozitiilor legale, iar criticile de nelegalitate si netemeinicie invocate de contestatoare nu se justifica.

Impotriva sentintei, in termen legal, a formulat apel contestatoarea P.A., care a criticat solutia pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.

In fapt, contestatoarea a aratat ca a formulat contestatie impotriva Dispozitiei nr.1102 prin care a fost respinsa notificarea nr.244/2001 depusa in baza Legii nr. 10/2001  in calitate de mostenitoare a autorului P.Gh., despagubiri pentru un imobil casa si teren in suprafata de 1620 m.p., situat in municipiul Ramnicu Valcea, str. Hacman nr.33, trecut in proprietatea statului prin expropriere, in baza Decretului Consiliului de Stat nr.53/1980. Cererea depusa a primit titulatura de notificare cu nr.244/2001, fiind depusa in termenul prevazut de lege si inregistrata la Prefectura Judetului Valcea sub nr.7504/1.08.2001 si trimisa spre solutionare Primariei Ramnicu Valcea primind numarul de dosar intern 569.

A sustinut apelanta ca la prezentul dosar au fost depuse toate documentele prevazute de lege, apreciind ca dosarul intocmit este complet astfel ca solutia instantei de fond este gresita.

Fata de motivele invocate, s-a solicitat admiterea contestatiei si anularea dispozitiei nr.1102 emise de Primaria municipiului Ramnicu Valcea.

Prin intampinare, intimatul Primarul Municipiului Ramnicu Valcea a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat.

Prin decizia nr. 2300/01.11.2016, Curtea de Apel Pitesti – Sectia I civila a admis apelul formulat de contestatoarea P.A., impotriva sentintei civile nr.886 din 20 mai 2016, pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul nr.1456/90/2015, intimati fiind Primaria Municipiului Ramnicu Valcea prin primar, si Primarul Municipiului Ramnicu Valcea; a schimbat sentinta in sensul ca a admis actiunea, a anulat dispozitia nr.1102/12.03.2015 si a constatat ca reclamanta are dreptul de a primi despagubiri si pentru suprafata de teren de 161 m.p.

Pentru a hotari astfel, Curtea a retinut urmatoarele:

Apelanta a sustinut ca instanta de fond in mod gresit a respins contestatia desi actele doveditoare privind calitatea de persoana indreptatita la restituire, au fost depuse in faza administrativa de solutionare a notificarii.

Dispozitiile art.23 din Legea nr.10/2001, republicata, prevad ca actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum si, in cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate, pot fi depuse pana la data solutionarii notificarii, numai ca sintagma "
pana la data solutionarii notificarii
" nu are in vedere numai etapa administrativa a solutionarii notificarii.

Aceasta sintagma trebuie inteleasa ca referindu-se la solutionarea notificarii in oricare din cele doua etape, administrativa, inaintea entitatii notificate sau judiciara, prin hotarare irevocabila a instantei de judecata, deoarece legiuitorul nu face nici o distinctie intre cele doua faze procesuale de solutionare a notificarii.

De altfel, nicio prevedere a Legii nr.10/2001 nu interzice completarea probatoriului in etapa judiciara, iar a considera altfel ar insemna sa se aduca atingere principiului liberului acces la justitie, consacrat de art.21 din Constitutie.

Rolul instantei nu se poate rezuma la verificarea probelor administrate in etapa administrativa de solutionare a notificarii, pentru ca ar fi contrar principiului aflarii adevarului pentru o buna infaptuire a justitiei. Singura sanctiune prevazuta de Legea nr.10/2001, care atrage pierderea dreptului persoanei indreptatite de a solicita in justitie masuri reparatorii, este cea prevazuta de art.22 alin.(5) pentru nerespectarea termenului de trimitere a notificarii.

Prin urmare, nedepunerea de catre reclamanta, in calitate de titular al notificarii, a actelor doveditoare ale calitatii sale de mostenitoare si ale dreptului de proprietate, pana la data solutionarii notificarii prin decizie, dispozitie administrativa, avea drept consecinta doar pronuntarea dispozitiei administrative pe baza actelor depuse in fata Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 si nicidecum imposibilitatea probarii calitatii de mostenitoare si, implicit, a calitatii sale de persoana indreptatita la restituire in etapa jurisdictionala, etapa in care poate fi complinita lipsa actelor doveditoare din etapa administrativa.

Teza contrara,  nu poate fi acceptata, pentru ca aceasta ar lipsi practic de continut etapa judiciara a solutionarii notificarii, de esenta careia este caracterul contradictoriu al dezbaterilor, ce implica posibilitatea conferita partilor de a formula in fata instantei aparari si de a administra probe in dovedirea acestora, in scopul satisfacerii drepturilor subiective deduse judecatii.

                       Intrucat administrarea probatoriului constituie elementul esential al judecatii, a nu da posibilitate partii ce formuleaza contestatie impotriva dispozitiei, deciziei administrative prin care s-a solutionat notificarea de restituire sa administreze probe noi fata de cele administrate in etapa administrativa, pe baza carora instanta sa-si intemeieze solutia, ar echivala in fapt cu o judecata formala, contrara dreptului la un proces echitabil, in sensul dispozitiilor art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

De altfel, intimata a depus odata cu cererea de restituire a imobilului inscrisuri doveditoare, completand probatoriul in faza de judecata, cu inscrisuri, din care rezulta fara dubiu ca autorul sau, Petrescu Gheorghe  a fost expropriat in baza Decretului nr.53/1980 cu imobilul situat in str. DR. Hacman nr.33  din Rm. Valcea , compus din teren de 1540 mp. si constructie de 152,69 mp.

Potrivit dispozitiilor art.24 din Legea nr.10/2001 „(1) In absenta unor probe contrare, existenta si, dupa caz, intinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscuta in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus masura preluarii abuzive sau s-a pus in executare masura preluarii abuzive. (2) In aplicarea prevederilor alin. (1) si in absenta unor probe contrare, persoana individualizata in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, dupa caz, s-a pus in executare masura preluarii abuzive este presupusa ca detine imobilul sub nume de proprietar."

Din economia textului rezulta ca dreptul de proprietate si calitatea de mostenitor a persoanelor indreptatite se dovedesc cu inscrisuri, sintagma
„acte doveditoare"
facand trimitere la orice inscris constatator al unui act juridic civil, jurisdictional sau administrativ, cu efect translativ sau declarativ de proprietate, care genereaza o prezumtie relativa de proprietate, in favoarea persoanei ce il invoca.

Legiuitorul, tinand seama de contextul socio-istoric al perioadei adoptarii actului normativ aratat, a constituit o prezumtie relativa simpla in favoarea persoanelor indreptatite prin art.24, in sensul ca in absenta unor probe contrare se considera ca persoana individualizata in actul normativ a detinut imobilul sub nume de proprietar, existenta si intinderea dreptului de proprietate fiind cele inscrise in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus masura preluarii abuzive sau s-a pus in executare.

Asadar, ceea ce trebuie analizat este daca inscrisurile depuse de reclamanta reprezinta acte doveditoare in sensul legii si daca in raport de mentiunile decretului de expropriere dispozitiile art.3 alin.(1) lit.a) si art.24 din Legea nr.10/2001 au fost corect aplicate de instanta.

Or, actul de autoritate prin care s-a dispus exproprierea, respectiv Decretul nr.53/1980 (fila 33 fond) cuprinde in anexa mentiunea ca de la proprietarul  Petrescu Gheorghe s-a expropriat teren in suprafata de 1540  mp cu constructie de 152,69 mp, din  Rm. Valcea, str. Dr. Hacman nr. 33.

In acelasi timp, apelanta, cu inscrisul de la fila 10 dosar fond a facut dovada calitatii de mostenitoare a defunctului Petrescu Gheorghe.  In plus, in aceasta calitate a beneficiat de   dispozitiile Legii nr. 10/2001,  fiindu-i  restituite din imobilul teren expropriat din proprietatea autorului sau  in suprafata de 1540 mp, urmatoarele suprafete: 548 mp. prin dispozitia nr. 3849/2004, 491mp. prin dispozitia nr. 2981/2005 si 340 mp. prin dispozitia nr. 2952/2005, in total 1379 mp, ramanand nerestituit ternul de 161 mp, pentru care apelanta are dreptul sa primeasca despagubiri.

 Atata timp cat apelanta a avut calitatea de mostenitoare a autorului sau pentru   suprafata de 1379 mp. din imobilul  expropriat, in mod gresit instanta de fond a retinut ca aceasta nu mai are calitate pentru diferenta de 161 mp. care fac parte din acelasi imobil. Nu are relevanta  calitatea apelantei in raport de autoarea  Petrescu Maria, atata timp cat aceasta a dovedit calitatea de mostenitoare a defunctului Petrescu Gheorghe, persoana de la care a fost preluat imobilul expropriat.

Asa fiind, Curtea in temeiul art.480 Cod procedura civila a admis apelul si a schimbat sentinta in sensul admiterii actiunii, anuland dispozitia nr.1102/12.03.2015. A constatat ca reclamanta are dreptul de a primi despagubiri si pentru suprafata de teren de 161 m.p,  fiind incidente disp. art. 26 din Legea nr. 10/2001.