Spor de pedeapsa. Mecanismul de aplicare si justificarea acestuia.  

 

Cod Penal, art. 34 alin. 1 lit. b

 

              Faptul savarsirii unei pluralitati de infractiuni de o mare gravitate, pe de o parte, precum si cel al existentei unei condamnari anterioare pentru fapte penale cu un inalt grad de pericol social, pe de alta, este de natura sa caracterizeze negativ persoana inculpatului si isi va rasfrange efectele asupra tratamentului penal, a aplicarii pedepsei pentru intregul concurs de infractiuni.

            In mod practic, dupa individualizarea pedepselor pentru infractiunile concurente si apoi determinarea pedepsei celei mai grele, urmeaza sa se aprecieze daca la aceasta pedeapsa rezultanta este sau nu cazul sa se adauge un spor, care trebuie determinat in intinderea sa, in raport de natura, numarul si gravitatea infractiunilor aflate in concurs
.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,

Decizia  penala nr. 1124 din 4 septembrie 2012.

 

            
Prin sentinta penala nr.565 din data de 31 mai 2012 pronuntata de judecatorie a fost condamnat inculpatul V.N. pentru comiterea, in concurs real de fapte penale, conform art.33 lit.a cod penal, a infractiunilor de: viol, prev.si ped.de art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a cod penal, la pedeapsa de 5 ani inchisoare si violare de domiciliu, prev.si ped.de art. 192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, la pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare.

           In temeiul art.33 lit.a Cod penal, s-a constatat ca cele doua infractiuni sunt concurente si in baza art. 34 alin. 1 lit. b, Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 6  ani si 6 luni inchisoare.

           In baza disp. 61 alin.1 Cod penal, s-a revocat liberarea conditionata din restul de pedeapsa de 2260 de zile ( 6 ani 2 luni si 10 zile) ramas neexecutat din pedeapsa de rezultanta de 21 de ani inchisoare, aplicata inculpatului prin sentinta penala nr.57/09.04.1999 pronuntata de Tribunalul Buzau, definitiva prin decizia penala nr.181/20.01.2000 a Curtii Supreme de Justitie, care a fost contopit cu pedeapsa de 6 ani si 6 luni  inchisoare, aplicata  prin prezenta sentinta, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani si 6 luni inchisoare, sporita cu 2 ani, in final inculpatul avand de executat 8 ani si 6 luni inchisoare.

In temeiul art.71 alin.2 Cod penal, i s-au interzis inculpatului pe durata executarii pedepsei drepturile prevazute de art. 64, alin.1, lit. a, teza a II a, lit. b si e Cod penal.

In baza disp. art.88 alin.1 Cod pena s-a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si a arestarii preventive incepand cu data de 25.03.2012-la zi, iar in temeiul art. 350 Cod procedura penala s-a mentinut arestarea preventiva a inculpatului.

S-a luat act ca partea vatamata M. S. nu s-a constituit parte civila in procesul penal.

In baza art. 191 alin.1 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare catre stat.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut in rezumat ca in seara de 24.03.2012, in jurul orelor 20:00, dupa ce in timpul zilei a desfasurat activitati gospodaresti in gradina locuintei, partea vatamata a intrat in casa, a asigurat usile locuintei si a cinat. La un moment dat, in holul locuintei 1-a vazut pe inculpat si initial, din cauza faptului ca incaperea nu era luminata, a crezut ca este un nepot. Imediat acesta a strans-o de gat si a trantit-o la pamant pe partea vatamata, apoi a dezbracat-o fortat si a dus-o in dormitor unde a intretinut cu ea relatii sexuale normale. Pentru ca in dormitor era aprinsa o veioza, partea vatamata 1-a recunoscut pe agresor ca fiind V. N. , zis Cales.

Dupa consumarea raportului sexual, inculpatul i-a cerut de mancare, iar partea vatamata de frica a acceptat, asezandu-i masa in acelasi dormitor.

Dupa ce a servit masa, V. N. a adormit iar  victima a reusit sa fuga la locuinta unei rude, P.V., din aceeasi localitate de unde 1-a apelat telefonic pe fiul sau, , caruia i-a relatat cele intamplate.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii de  violare de domiciliu aratand ca a intrat in locuinta partii vatamate cu intentia de a fura dar a negat savarsirea infractiunii de viol.

Cu ocazia cercetarii la fata locului, partea vatamata, a descris amanuntit modul cum a procedat inculpatul si a indicat obiectele atinse de acesta. Astfel, s-au fixat si ridicat urme la fata locului, iar fragmentul de urma papilara (ridicat de pe borcanul cu miere, ce a fost identificat pe masa din dormitorul partii vatamate si din care a consumat inculpatul) a fost creat de profilul papilar al falangetei degetului mijlociu de la mana stanga a inculpatului (ilustrat conform raportului de constatare tehnico-stiintifica nr. 310426 din 02.04.2012).

Partea vatamata M. S. a fost condusa la maternitatea din oras unde a fost examinata si i-au fost recoltate probe biologice, iar la data de 26.03.2012 fost prezentata la  Serviciul  de Medicina Legala Buzau pentru  efectuarea constatarii medico-legale.

In raportul de prima expertiza medico-legala nr.A1/45/845/2012 din data de 28.03.2012 s-a concluzionat ca victima prezinta leziuni care au putut fi produse prin corp dur (excoriatiile de pe cotul drept si gamba stanga) lovire posibil si prin comprimare (digitala) pentru echimozele de pe fata antero-interna a coapselor. Leziunile au o vechime de 2-3 zile, s-au putut produce in cadrul unei agresiuni sexuale, in noaptea de 24/25.03.2012, fara a se putea exclude alte cauze si necesita 1-2 zile de ingrijiri medicale. Leziunile de violenta nu i-au pus viata in primejdie. Lipsa spermatozoizilor in secretia vaginala nu exclude un raport un raport sexual  recent.

Instanta a inlaturat apararile inculpatului, ca fiind contradictorii si in discordanta cu ansamblul materialului probator administrat in cauza.

          Astfel, partea vatamata a declarat atat in faza de urmarire penala cat si in instanta ca a fost violata de inculpat, relatand acest fapt chiar in noaptea de 24/25.03.2012 martorilor P. V.si M. F..

Din declaratia martorei P. V. a rezultat ca in noaptea respectiva, partea vatamata era foarte speriata, tremura si plangea, fiind imbracata necorespunzator pentru vremea de afara, respectiv avand picioarele goale in papuci.

Aceste imprejurari coroborate cu concluziile raportului de expertiza medico-legala efectuat in cauza infirma modalitatea in care inculpatul a sustinut ca ar fi agresat victima.

Instanta de fond a stabilit ca faptele inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor:de viol prevazuta de disp. 197 alin 1 C. pen. si violare de domiciliu prevazuta de disp. art. 192 alin 2 C. pen. comise in concurs real de fapte penale.

Avand in vedere ca infractiunile au fost savarsite in perioada liberarii conditionate din restul de pedeapsa de 2260 de zile ( 6 ani 2 luni si 10 zile) ramas neexecutat din pedeapsa de rezultanta de 21 de ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 57/09.04.1999 pronuntata de Tribunalul Buzau, definitiva prin decizia penala nr.181/20.01.2000 a Curtii Supreme de Justitie(inculpatul fiind liberat conditionat la data de 20.05.2011) in sarcina acestuia a fost retinuta agravanta recidivei postcondamnatorii prevazute de  disp. art. 37 alin.1 lit. a cod penal.

          Retinand vinovatia inculpatului cu privire la faptele deduse judecatii, instanta l-a condamnat pe acesta in baza situatiei de fapt si a textelor incriminatorii de mai sus, la pedepse cu inchisoarea.

          La stabilirea si dozarea pedepselor, prima instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 C.pen. constand in imprejurarile savarsirii faptelor, modalitatea concreta  in care aceasta au fost comise, gradul de pericol social concret ce reiese din importanta valorilor sociale ocrotite si care privesc respectul datorat vietii sexuale si libertatii persoanei, precum si limitele de pedeapsa prevazute de legea penala si persoana inculpatului care, dand dovada de perseverenta infractionala, a suferit mai multe condamnari pentru acelasi gen de fapte, fiind recidivist conform fisei de cazier judiciar.

Avand in vedere periculozitatea sporita a inculpatului care a mai fost condamnat pentru savarsirea unor infractiuni grave, precum si imprejurarea ca pedepsele aplicate anterior nu si-au atins scopul preventiv si de reeducare, prima instanta a sporit pedeapsa rezultanta cu 2 ani, stabilind ca in final, inculpatul sa execute in total 8 ani si 6 luni inchisoare.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs inculpatul, fara a-l motiva.

          Ulterior, in sedinta dezbaterilor, prin aparatorul desemnat din oficiu, inculpatul-recurent a criticat sentinta pentru netemeinicie sub aspectul individualizarii judiciare a pedepsei, sustinand ca aplicarea sporului de pedeapsa nu se justifica fata de cuantumul mare al pedepselor aplicate pentru fiecare infractiune retinuta in sarcina sa, infractiuni pe care le-a recunoscut si le regreta sincer.

Recurentul-inculpat a solicitat admiterea recursului formulat, casarea in parte a sentintei atacate si, pe fond, inlaturarea sporului de pedeapsa de 2 ani inchisoare.

Curtea, examinand hotararea recurata, in raport de criticile formulate, de actele si lucrarile dosarului, dar si sub toate aspectele de fapt si de drept astfel cum prevede art.385

⁶

alin.3 Cod pr.pen., in limitele motivelor de casare prev. de art.385

⁹

alin.3 din acelasi cod, a constatat ca nu este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed :

Din analiza coroborata a materialului probator administrat in cauza atat in faza de urmarire penala cat si cu prilejul cercetarii judecatoresti, rezulta ca instanta de fond, in baza propriului examen, in mod judicios, temeinic si motivat a stabilit vinovatia inculpatului pentru comiterea infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, in raport cu situatia de fapt pe care acesta a negat-o initial pentru ca ulterior sa revina asupra declaratiilor si sa recunoasca mai intai infractiunea de violare de domiciliu si apoi, in instanta de recurs pe cea de viol, pentru a beneficia de reducerea legala a pedepsei asa cum prevede art.320

¹

C. proc.pen., a carui aplicare a cerut-o cu prilejul audierii sale.

           
Ceea ce recurentul-inculpat a criticat prin recursul se fata este aplicarea sporului de pedeapsa de 2 ani inchisoare de catre instanta de fond in conditiile in care a sustinut ca pedepsele pentru infractiunile de violare de domiciliu si viol sunt oricum prea aspre fata de faptul ca, in final a avut o conduita sincera, regretand savarsirea lor.

           Critica nu este intemeiata.

           Instanta de fond a aplicat inculpatului V. N.  o pedeapsa de 5 ani pentru comiterea unei infractiuni de viol si o pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare pentru comiterea unei infractiuni de violare de domiciliu, stabilind pedeapsa cea mai grea de 6 ani si 6 luni inchisoare conform art.33 lit.a Cod penal, care reglementeaza concursul de infractiuni.

            In acelasi timp, judecatoria a constatat ca inculpatul a mai fost anterior condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate de 21 de ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.57/09.04.1999 pronuntata de Tribunalul Buzau-definitiva prin decizia penala nr.181/20.01.2000 a Curtii Supreme de Justitie si pe care a executat-o efectiv pana la data de 20 mai 2011 cand a fost liberat conditionat, avand un rest de pedeapsa ramas neexecutat de 2260 zile inchisoare.

           In aceste circumstante, in mod corect instanta de fond a facut aplicarea dispozitiilor art.61 cod penal, revocand liberarea conditionata pentru acest rest de pedeapsa pe care l-a cumulat juridic cu pedeapsa rezultata ca efect al contopirii pedepselor aplicate pentru infractiunile comise in perioada liberarii conditionate, retinand ca infractorul se afla in stare de  recidiva mare postcondamnatorie, conform art.37 lit.a Cod penal.

           Aceasta agravanta si imprejurarile efective in care au fost comise infractiunile de viol si violare de domiciliu constituie elemente de natura a circumstantia pedepsele, judicios orientate de instanta fondului inspre maximul legal.

           Separat insa, faptul savarsirii unei pluralitati de infractiuni de o mare gravitate, pe de o parte precum si cel al existentei unei condamnari anterioare pentru fapte penale cu un inalt grad de pericol social, pe de alta, este de natura sa caracterizeze negativ persoana inculpatului si isi va rasfrange efectele asupra tratamentului penal, a aplicarii pedepsei pentru intregul concurs de infractiuni.

           In mod practic, dupa individualizarea pedepselor pentru infractiunile concurente si apoi determinarea pedepsei celei mai grele, urmeaza sa se aprecieze daca la aceasta pedeapsa rezultanta este sau nu cazul sa se adauge un spor, care trebuie determinat in intinderea sa, in raport de natura, numarul si gravitatea infractiunilor aflate in concurs.

          Aplicand acest mecanism, in mod corect, prima instanta a procedat mai intai la individualizarea pedepselor pentru infractiunile comise in noaptea de 24/25 martie 2012, avand la baza sistemul cumulului juridic, inclusiv pentru restul de pedeapsa de 2260 zile inchisoare ramas neexecutat, stabilind cea mai grea dintre pedepsele individuale si care reprezinta sanctiunea unica ce urmeaza a fi executata pentru ansamblul infractiunilor concurente, la care a adaugat in mod justificat un spor de pedeapsa de 2 ani in considerarea faptului ca inculpatul este subiectul unor infractiuni multiple ceea ce face oportuna aplicarea sporului pentru a sanctiona judicios ansamblul activitatii infractionale desfasurate de inculpat, in conditiile in care reactia autoritatii judiciare trebuie sa fie ferma fata de un infractor care dovedeste perseverenta infractionala.

           Drept urmare, retinand ca mecanismul de individualizare a pedepsei in cazul concursului de infractiuni aratat in cele ce preced, a fost corect aplicat de instanta fondului si ca sporul de pedeapsa este justificat de staruinta si insistenta in atitudinea inculpatului V.N. de a intra in conflict cu legea penala, nu poate fi negata si constituie un element important in procesul de individualizare a pedepsei care diferentiaza o persoana ce nu a savarsit infractiuni in decursul existentei sale, de cea care a comis astfel de fapte si care atrag agravarea raspunderii sale penale in conditii de recidiva postcondamnatorie, Curtea a constatat ca recursul exercitat de inculpat este nefondat si in temeiul art.385

¹⁵

alin.1 pct.1 lit.b Cod procedura penala, l-a respins ca atare, mentinand in totalitate ca legala si temeinica sentinta penala pronuntata de prima instanta.

 

                                                           (Judecator – Simona Petruta Buzoianu)