Solicitare recunoastere incadrare activitate in grupa I de munca

Prin Decizia nr. 9/16.05.2016 a inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a admis recursul in interesul legii s-a stabilit, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor pct. 6-8 si 12 din Ordinul nr. 50/1990, ca instantele de judecata au posibilitatea analizarii constatarii pe cale judiciara, ulterior aprobarii acestui act normativ, a incadrarii muncii prestate in perioada 18.03.1969 - 01.04.2001, dupa caz, in grupele I sau II de munca, insa in considerentele acestei decizii s-au retinut anumite conditii pentru ca aceasta constatare sa fie admisibila.

Premisa derularii acestei proceduri in fata instantei este ca tipul de activitate sa se regaseasca in Anexele 1 si 2 ale variantei consolidate a ordinului. „Per a contrario ” nu pot fi adaugate pe cale pretoriana, alte activitati si locuri de munca fata de cele din anexe, chiar daca indeplinesc aceleasi conditii de munca posibil vatamatoare.

Activitatea desfasurata de reclamanti nu se incadreaza in niciuna din activitatile enumerate in anexa I referitoare la grupa I de munca din Ordinul nr. 50/1990.

Simpla existenta a unor similitudini in ceea ce priveste sarcinile de serviciu si riscurile la care erau expusi reclamantii nu justifica incadrarea in grupa a I-a de munca atat timp cat reclamantii nu lucrau efectiv in locurile de munca si activitatile nominalizate in anexa I a Ordinului nr. 50/1990.

 

 

Ordinul nr. 50/1990 Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 9/16.05.2016 Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 12/23.05.2016

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta reclamantii ... in contradictoriu cu parata [...], au solicitat sa se constate ca si-au desfasurat activitatea in conditii care se incadreaza in grupa I de munca, pana la data de 01.04.2001, respectiv in conditii speciale de munca, dupa aceasta data, corespunzator timpului efectiv lucrat, respectiv 100%, obligarea paratei la eliberarea unei adeverinte din care sa reiasa incadrarea corecta a reclamantilor potrivit mentiunilor cuprinse in dispozitivul hotararii.

In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca si-au desfasurat activitatea in cadrul societatii parate, efectuand lucrari de intretinere, revizie, reparatie, lucrari de lichidare a avariilor si incidentelor la instalatiile electrice sub tensiune sau a celor scoase de sub tensiune.

Au sustinut reclamantii ca, in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu, au fost supusi unui complex de factori de risc de imbolnavire si accidente. Au precizat reclamantii ca activitatea lor s-a desfasurat in permanenta in aceste conditii deosebit de grele si periculoase.

In drept, reclamantii au invocat Ordinul nr. 50/1990.

Parata [...] a depus intampinare si a solicitat respingerea cererii, intrucat prin Hotararea nr. .../02-05-1996 emisa de Consiliul de Administratie al [...], in urma determinarilor facute de organele abilitate, s-au nominalizat meseriile si locurile de munca ce s-au incadrat in grupa superioara de munca si pentru care s-a platit CAS majorat. Meseria de electrician statie nu este nominalizata in Hotararea CA al [...], astfel incat reclamantii nu pot beneficia de grupa I de munca.

In prezenta cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.

La termenul din 21-05-2015, instanta a incuviintat pentru reclamanti proba cu expertiza in specialitatea protectia muncii, numind expertul si stabilind cuantumul onorariului provizoriu si termenul in care acesta trebuie depus, respectiv 5 zile de la numire, conform art. 331 alin. 3 NCPC.

La termenul din 24-06-2015, instanta a decazut reclamantii din dreptul de a mai administra proba cu expertiza incuviintata, conform art. 262 alin. 3 NCPC, ca urmare a neindeplinirii obligatiei de achitare a onorariului provizoriu.

Ulterior inchiderii dezbaterilor pe fond, reclamantii au depus cerere de repunere pe rol a cauzei, atasand si chitanta aferenta platii onorariului de expert.

Cu privire la cererea de repunere pe rol,
instanta a apreciat ca este neintemeiata si a respins-o.

In primul rand, instanta a constatat ca cererea de repunere pe rol nu este motivata si nu sunt indicate temeiurile formularii unei astfel de cereri.

In al doilea rand, depunerea dovezii achitarii onorariului de expert nu constituie un motiv pentru repunerea cauzei pe rol. Obligatia stabilita de instanta a fost de depunere a onorariului in termen.

Ori, nu numai ca reclamantii nu si-au indeplinit obligatia de a depune dovada achitarii onorariului la dosarului cauzei in termen de 5 zile, ci s-a constatat ca nici plata nu au efectuat-o in acest termen. Rezulta din chitanta nr. ..., depusa odata cu cererea de repunere pe rol, ca onorariul expertului a fost achitat la data de 24-06-2015, ora 9,

¹⁴

, deci cu depasirea termenului de 5 zile stabilit.

Prin sentinta civila nr. 1362 din 24 iunie 2015 Tribunalul Constanta a respins apelul

formulat de apelantii reclamanti ... in contradictoriu cu intimata parata [...] ca nefondat.

Analizand cauza prin prisma probelor administrate si a dispozitiilor legale incidente, Tribunalul Constanta a retinut urmatoarele:

Reclamantii ... au solicitat obligarea paratei [...] sa le acorde grupa I de munca in procentul corespunzator din timpul efectiv de lucru, in conformitate cu Ordinul nr. 50/1990, pana la data de 01.04.2001, sa se constate ca locurile de munca in care si-au desfasurat activitatea si dupa data de 01.04.2001 sunt locuri de munca incadrate in conditii speciale si, in consecinta, sa fie obligata parata la eliberarea unei adeverinte.

Insa, instanta a apreciat ca incadrarea intr-o grupa de munca este de competenta conducerii unitatilor, care impreuna cu sindicatele din unitati apreciaza care persoane isi desfasoara activitatea in conditii de munca, apte sa se incadreze in munca in grupa I sau II (pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990).

Incadrarea angajatilor in sfera de aplicare a Anexei 1 sau 2 de catre conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele este conditionata de existenta unor conditii deosebite de munca, concrete in care isi desfasoara activitatea persoanele (nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.), confom art. 6 din respectivul ordin al Ministrului Muncii.

Indeplinirea conditiilor depinde insa de masuratori efectuate de specialisti in domeniu, Ordinul prevazand ca existenta conditiilor deosebite la locurile de munca cu noxe trebuie sa rezulte din determinarile de noxe, efectuate de catre organele Ministerului Sanatatii sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unitatilor. Aceste determinari trebuie confirmate de catre inspectorii de stat teritoriali pentru protectia muncii care, la data efectuarii analizei, constata ca s-au aplicat toate masurile posibile de normalizare a conditiilor si ca toate instalatiile de protectie a muncii functionau normal.

Mai mult decat atat, daca s-au identificat asemenea factori, este stabilita in Ordin necesitatea de a se verifica daca, in pofida masurilor luate de unitate pentru normalizarea conditiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile (activitatile, meseriile, functiile) prevazute in aceste grupe depaseste nivelul maxim admis prevazut in Normele de protectie a muncii.

Drept urmare, imprejurarea ca reclamantii au activat in cadrul societatii parate, in care se desfasurau si alte activitati incadrate in grupa I si II de munca este lipsita de relevanta, deoarece asa cum a stabilit actul normativ, specificul fiecarui loc de munca era cel care determina, impreuna cu intrunirea celorlalte conditii, incadrarea in grupa I sau a II -a.

In ceea ce priveste solicitarea reclamantilor de a se constata ca locurile de munca in care si- au desfasurat activitatea si dupa data de 01.04.2001 sunt locuri de munca incadrate in conditii speciale, instanta a apreciat de asemenea ca este nefondata.

Prin art. 2 din HG nr. 1025/2003, s-a stabilit criteriile pentru incadrarea persoanelor in locurile de munca in conditii speciale sunt urmatoarele:

1. incadrarea locurilor de munca in grupa I de munca, anterior datei de 1 aprilie 2001;
2. desfasurarea activitatii in conditii speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectiva numai in locurile de munca definite la art. 1 lit. a);
3. existenta la locurile de munca in conditii speciale a unor factori de risc care nu pot fi inlaturati, in conditiile in care s-au luat masurile tehnice si organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, in conformitate cu legislatia de protectie a muncii in vigoare;
4. efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, datorate in exclusivitate unor cauze profesionale si inregistrate pe perioada ultimilor 15 ani;
5. efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, datorate in exclusivitate unor cauze profesionale si inregistrate pe perioada ultimilor 15 ani

(2) incadrarea persoanelor in locuri de munca in conditii speciale se va realiza in conditiile indeplinirii tuturor criteriilor mentionate la alin. (1).

HG nr. 1025/2003 prevede o procedura si o metodologie de incadrare a locurilor de munca in conditii speciale, anumite etape, o ordine cronologica (art. 3), solicitarea angajatorului de verificare a locurilor de munca in conditii speciale (art. 4), constituirea unei comisii pentru acordarea avizelor de incadrare in conditii speciale (art. 5), analizarea dosarului de catre Comisia pentru acordarea avizelor de incadrare in conditii speciale, constituita in cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, si urmare analizarii dosarului se acorda avizul sau se respinge motivat solicitarea de emitere a acestuia (art. 6).

Instanta a constatat ca o astfel de procedura nu a fost parcursa, criteriile cumulative prevazute de art. 2 din HG nr. 1025/2003 nu sunt intrunite, locurile de munca ale reclamantilor nu au fost incadrate in grupa I de munca anterior datei de 01.04.2001.

In ceea ce priveste cererea referitoare la eliberarea unei adeverinte din care sa reiasa incadrarea corecta a reclamantilor, in conditiile respingerii cererilor de incadrare in grupa I de munca si in conditii speciale, si aceasta solicitare este nefondata.

Impotriva sentintei civile nr. 1362 din 24 iunie 2015, pronuntate de Tribunalul Constanta, in termen legal a declarat apel reclamantii..., pe care o considera nelegala si netemeinica pentru urmatoarele aspecte:

Reclamantii au aratat ca le-a fost incalcat dreptul la aparare, implicit dispozitiile art.13 si art.394, art.294 C.pr.civ., intrucat aparatorul care le-a reprezentat interesele in proces s-a prezentat la termenul din 24.06.2015, dupa cateva minute de la „terminarea” sedintei de judecata si a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, care a fost respinsa.

Au considerat reclamantii ca indiferent de solutia pe care instanta a „adoptat-o” privind achitarea onorariului de expert, aceasta era obligata sa repuna cauza pe rol, pentru ca reprezentantul sa expuna concluziile cu privire la fondul cauzei, cu atat mai mult cu cat nu a fost amanata pronuntarea cauzei pentru depunerea concluziilor scrise.

Aceasta maniera de a solutiona cauza evidentiaza si incalcarea art.6 din Protocolul CEDO si dovedeste faptul ca nu au beneficiat de un proces echitabil.

Mai arata reclamantii ca pe fondul cauzei, instanta a lasat sa se inteleaga ca nu este competenta material sa solutioneze cauza, intrucat incadrarea intr-o grupa de munca este de competenta conducerii unitatilor, solutie ce contravine constatarilor instantei cu privire la declararea competentei materiale, in raport de disp. art.131 C.pr.civ.

Pe de alta parte, reclamantii au apreciat ca in mod gresit instanta a interpretat dispozitiile HG nr. 1025/2003 considerand ca nerespectarea metodologiei obligatorie de urmat de catre toti angajatorii ar reprezenta un impediment pentru ei, de a solicita sa se aprecieze asupra activitatii desfasurate si a califica dreptul corelativ activitatii pe care au prestat-o.

Cat timp parata impreuna cu sindicatul nu fac dovada ca si-au indeplinit in totalitate obligatiile trasate de HG nr. 1025/2003, reclamantii apreciaza ca au posibilitatea sa sanctioneze aceasta pasivitate, adresandu-se instantei de judecata in apararea acestui drept subiectiv, iar demersul nu poate fi impiedicat de catre intimata prin invocarea propriei turpitudini.

Analizand sentinta apelata din prisma criticilor formulate Curtea a respins apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

Prin incheierea din 21.05.2015 Tribunalul Constanta a incuviintat proba cu expertiza tehnica si protectia muncii solicitata de reclamanti, prin tragere la sorti a fost desemnat pentru efectuarea expertizei domnul expert tehnic [...] si s-a fixat un onorariu provizoriu in cuantum de 1000 lei in sarcina reclamantilor care trebuia achitat in termen de 5 zile de la incuviintarea probei sub sanctiunea decaderii.

In conformitate cu prevederile art.331 alin.3 C.pr.civ. dovada platii onorariului se depune la grefa instantei de partea care a fost obligata prin incheiere, in termen de 5 zile de la numire sau in termenul stabilit de instanta potrivit alin.2.

La termenul de judecata din 24.06.2015, ca urmare a neachitarii onorariului fixat de instanta pentru efectuarea raportului de expertiza in mod corect Tribunalul Constanta a dispus decaderea reclamantilor din dreptul de a mai administra aceasta proba. Cheltuielile necesare administrarii probelor propuse de parti cad in sarcina partii care a cerut incuviintarea probei.

In cazul in care pentru achitarea sumei necesare administrarii probelor se stabileste un termen, suma trebuie achitata in termenul fixat, dovada platii urmand a fi depusa la dosar.

Neachitarea in termen a sumei stabilite atrage decaderea partii din dreptul de a administra proba, in conformitate cu prevederile art.262 alin. (3) C.pr.civ.

Dupa finalizarea sedintei de judecata din 24.06.2015, aparatorul reclamantilor a depus la dosar cerere de repunere pe rol a cauzei, atasand cererii dovada achitarii onorariului de expert.

In mod corect prima instanta a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, avand in vedere faptul ca onorariul pentru efectuarea expertizei nu a fost achitat in termenul fixat de instanta, respectiv in termen de 5 zile de la incuviintarea probei.

Din chitanta nr. .../1/24.06.2015 depusa odata cu cererea de repunere pe rol, rezulta ca onorariul expertului in cuantum de 1000 lei a fost achitat la data de 24.06.2015, cu depasirea termenului de 5 zile fixat de instanta.

Interesul unei bune administrari a justitiei in solutionarea cu celeritate a cauzei justifica fixarea unor termene in care partile trebuie sa isi indeplineasca obligatiile procesuale in vederea administrarii probatoriilor, fara ca prin aceasta sa se poata aprecia ca se incalca accesul la justitie sau dreptul la un proces echitabil.

In cazul decaderii partii din dreptul de a administra o proba, instanta va analiza cauza in functie de sustinerile in fapt si in drept ale partilor si in functie de celelalte probe administrate in cauza.

Prin cererea formulata la instanta de fond reclamantii au solicitat sa se constate ca activitatea desfasurata de acestia de la angajare pana la data de 1.04.20o1 se incadreaza in grupa I de munca si incepand cu 01.04.2001 pana la incetarea raporturilor juridice de munca se incadreaza in conditii speciale de munca.

Ca urmare a pronuntarii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a deciziei nr.9/16.05.2016 referitoare la grupele de munca si a deciziei nr.12/23.05.2016 referitoare la conditiile speciale si deosebite de munca, apelantii reclamanti prin cererea formulata la data de 12 decembrie 2016 au aratat ca inteleg sa se judece in prezenta cauza numai pentru constatarea de catre instanta a desfasurarii activitatii reclamantilor in grupa I-a de munca pana la 1 aprilie 2001.

Avand in vedere decizia in interesul legii nr. 9/16.05.2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare la grupele de munca prin care s-a retinut in considerente ca premisa derularii procedurii in fata instantei este ca tipul de activitate sa se regaseasca in anexele I si II ale variantei consolidate a Ordinului 50/1990, Curtea a pus in vedere apelantilor reclamanti prin aparator, prin incheierea din 13.12.2016 sa faca precizari concrete in care anexa si puncte din Ordinul 50/1990 se incadreaza activitatea reclamantilor, intrucat la instanta de fond nu s-au facut asemenea precizari.

La termenul de judecata din 31.01.2017 apelantii reclamanti prin aparator au aratat ca nu au precizat in care anexa si puncte din Ordinul nr. 50/1990 se incadreaza activitatea apelantilor reclamanti sau ar putea fi asimilata, dar considera cererea reclamantilor admisibila intrucat Instanta Suprema a statuat prin recurs in interesul legii ca instantele de judecata au posibilitatea analizarii si constatarii pe cale judiciara a incadrarii activitatii in grupele de munca pana la 1 aprilie 2001.

Apelantii reclamanti in apel au solicitat proba cu expertiza tehnica de specialitate pentru identificarea conditiilor in care au lucrat reclamantii si constatarea daca activitatea acestora se incadreaza in grupa I-a de munca, intrucat la ora actuala la [...] Constanta au fost dezafectate statiile electrice la care au lucrat reclamantii, s-a solicitat efectuarea expertizei la o statie similara care se afla in Ploiesti.

Curtea a respins proba cu expertiza tehnica ca nefiind concludenta si utila in solutionarea cauzei, motivat de faptul ca statia electrica la care au lucrat reclamantii a fost dezafectata iar expertul nu s-ar putea raporta la conditiile de lucru a unor alte persoane care nu sunt parti in dosar, precum si motivat de faptul ca reclamantii nu au facut precizari concrete in care anexa si puncte din Ordinul 50/1990 se incadreaza activitatea reclamantilor.

Este adevarat ca prin Decizia nr. 9/16.05.2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a admis recursul in interesul legii s-a stabilit, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor pct. 6-8 si 12 din Ordinul nr. 50/1990 ca instantele de judecata au posibilitatea analizarii constatarii pe cale judiciara, ulterior aprobarii acestui act normativ a incadrarii muncii prestate in perioada 18.03.1969-01.04.2001, dupa caz, in grupele I sau II de munca, insa in considerentele acestei decizii s-au retinut anumite conditii pentru ca aceasta constatare sa fie admisibila.

Premisa derularii acestei proceduri in fata instantei este ca tipul de activitate sa se regaseasca in Anexele 1 si 2 ale variantei consolidate a ordinului.
„Per a contrario”
nu pot fi adaugate pe cale pretoriana, alte activitati si locuri de munca fata de cele din anexe, chiar daca indeplinesc aceleasi conditii de munca posibil vatamatoare.

Reclamantii au aratat prin cererea formulata ca au avut calitatea de salariati ai SC [...] SA in functii de executie, efectuand lucrari de intretinere, revizie, reparatie, lucrari de lichidare a avariilor si incidentelor, la instalatiile electrice sub tensiune, toti lucrand in statia electrica care deservea transportul in comun cu tramvaiele, avand functii de electricieni retele, statii si respectiv maistru.

Activitatea desfasurata de reclamanti nu se incadreaza in niciuna din activitatile enumerate in anexa I referitoare la grupa I de munca din Ordinul nr. 50/1990.

Simpla existenta a unor similitudini in ceea ce priveste sarcinile de serviciu si riscurile la care erau expusi reclamantii nu justifica incadrarea in grupa a I-a de munca atat timp cat reclamantii nu lucrau efectiv in locurile de munca si activitatile nominalizate in anexa I a Ordinului nr. 50/1990.

Puteau fi nominalizate, prin asimilare, in temeiul dispozitiilor art.3, alte categorii de personal in activitate ale aceluiasi angajator decat cele enumerate expres, dupa criteriul: muncitori, ingineri, subingineri, etc., cu conditia generala de a lucra efectiv in locuri de munca sau in activitatile nominalizate in anexa si aplicate acelui angajator sau personalul muncitor care a realizat anumite tipuri de lucrari expres nominalizate in ordin, in respectivele unitati ce au facut obiectul incadrarii, acesta fiind motivul pentru care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. Sintagma „aceleasi conditii”, contrar opiniei celor care au impartasit solutia extinderii domeniului de aplicare a Ordinului 50/1990, nu se refera la conditii generale de munca, nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizica sau psihica, riscuri de explozii, iradiere etc., ale acestor salariati aflati in raport de munca cu alti angajatori in domenii ce nu au fost indicate in anexe, ci la conditiile concrete descrise de alin. 1 si 2 ale pct. 3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres in anexe.

Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art.480 al. 1 C.pr.civ. Curtea a respins apelul formulat ca nefondat.

Decizia civila nr. 38/CM/08.02.2017 Judecator redactor Jelena Zalman