Sesizare a Curtii Constitutionale in apelul petentului impotriva Incheierii de respingere a altei cereri de sesizare

• Legea nr. 47/1992, rep.
  
  
  ^[7]
  
  
  : art. 29 alin. (5)
• Legea nr. 255/2013: art. 8, art. 24
• Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala: art. 38, art. 425

Noul Cod de procedura penala a reconfigurat sistemul cailor de atac, a eliminat recursul si a reglementat ca si cai ordinare de atac doar contestatia si apelul, acestea fiind singurele cai de atac care pot inlocui vechiul recurs. In ce priveste calea de atac a contestatiei, legiuitorul a indicat, in dispozitiile art. 425 indice 1 din Codul de procedura penala, care sunt categoriile de hotarari supuse acestei cai de atac, fapt ce conduce la concluzia ca aceasta cale de atac are un caracter de exceptie si se limiteaza la cazurile expres prevazute. In acest conditii, apelul apare ca fiind calea de atac ordinara, de drept comun, astfel ca, in toate acele situatii in care legea nu prevede in mod expres calea de atac a contestatiei, vechea cale de atac a recursului urmeaza a fi inlocuita cu apelul.

Referitor la cererea petentului de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a caii de atac, instanta de apel retine ca, asa cum a precizat Inalta Curtea de Casatie si Justitie intr-o decizie de speta - decizia penala nr. 48 din 9.01.2017, obiectul judecatii in calea de atac il constituie in exclusivitate verificarea legalitatii dispozitiilor instantei inferioare in legatura cu exceptia invocata de inculpat. De aceea, in fata instantei de recurs, chemata sa se pronunte asupra legalitatii cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, nu se poate ridica o noua exceptie de neconstitutionalitate, a altor dispozitii legale, cu privire la care nu s-a pronuntat prima instanta, o noua exceptie de neconstitutionalitate trebuie invocata numai in legatura cu solutionarea fondului cauzei, in speta a apelului, si numai in fata instantei investite cu judecarea pricinii.

(Sectia penala, Decizia penala nr. 952/A din 14 septembrie 2017, rezumata de judecator conf. univ. dr. Marian Bratis)

Prin sentinta penala nr. 46/11.01.2017 pronuntata de Judecatoria Arad in dosar nr. x/55/2016, in temeiul dispozitiilor art. 29 alin. (5) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a respins ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia formulata de petentul A..., privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 70 din Legea nr. 254/2013.

In temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (9) - (12) din Legea nr. 254/2013, s-a respins contestatia formulata de condamnatul A..., impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate delegat la Penitenciarul Arad, cu numarul ... din data de 28 noiembrie 2016 pronuntata in dosarul numarul y/2016.

Pentru a se pronunta astfel, Judecatoria Arad a constatat ca prin contestatia inregistrata la Judecatoria Arad la data de 22.12.2016, petentul A..., detinut in Penitenciarul Arad, a solicitat admiterea plangerii formulata impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate delegat la Penitenciarul Arad cu numarul x din data de 28 noiembrie 2016 pronuntata in dosarul numarul y/2016, prin care a fost respinsa plangerea initiala. Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate delegat la Penitenciarul cu Regim de Maxima Siguranta Arad a retinut ca prin plangerea formulata si inregistrata sub dosar nr. y/02.11.2016, petentul A... a reclamat nerespectarea dreptului de a primi bunuri prevazut de art. 70 din Legea nr. 254/2013, intrucat a solicitat sa i se permita sa primeasca materiale de corespondenta, din oficiu, si prin sectorul vizita, prin intermediul altor persoane, iar in data de 1.102.106 a fost vizitat de numitul B..., care i-a adus un pachet cu alimente si materiale de corespondenta si petitionare (3 pixuri, 1000 coli albe A4, 30 plicuri postale C6, 20 plicuri postale C5 si timbre postale) insa nu i s-a permis sa le primeasca de catre agentul C. , materiale pe care le-ar fi folosit pentru corespondenta cu CEDO, Comisia europeana, Parlamentul European, institutiile Statului roman, precum si cu familia.

Potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 „ Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi”. Conform art. 148 si art. 150 din H.G. nr. 157/2016: 1) detinutii au dreptul de a primi, cumpara, pastra si de a folosi pe perioada detentiei bunuri de natura celor prevazute in anexa 1; 2) modalitatea de intrare in posesia fiecaruia dintre bunurile care pot fi pastrate si folosite este prevazut in anexa 1; conform anexei 1, cap. III, alte obiecte si bunuri, pct. 10, 11 si 12 - pix, creion, hartie pentru scris (coli maximum A4), plicuri si timbre postale, pot fi cumparate de la magazinul penitenciarului, nu si primite prin sector vizita.

Raportat la aceste dispozitii legale, judecatorul delegat din cadrul Penitenciarului Arad a constatat ca, in mod corect, nu i s-a permis petentului sa primeasca materialele de corespondenta descrise in plangere (pixuri, coli hartie, timbre) prin sector vizita si constatand ca nu a fost incalcat niciunui drept legal al detinutului de catre administratia penitenciara, a apreciat plangerea petentului A... ca fiind neintemeiata, pe cale de consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 254/2013 a respins-o.

Din probele administrate instanta de fond a retinut ca prin plangerea inregistrata la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, petentul A... a invocat nerespectarea dreptului de a primi bunuri, in fapt administratia Penitenciarului refuza sa ii permita sa primeasca materialele necesare pentru exercitarea dreptului la corespondenta, prin sectorul vizita, prin intermediul unor terti.

Raportat la cererea formulata de petent cu privire la sesizarea Curtii Constitutionale, privind neconstitutionalitatea art. 70 din Legea nr. 254/2013, prima instanta a retinut urmatoarele:

Admiterea unei cereri de sesizare a Curtii Constitutionale presupune verificarea conditiilor de admisibilitate, astfel cum acestea sunt prevazute de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, respectiv: dispozitiile criticate sunt cuprinse intr-o lege ori intr-o ordonanta; aceste dispozitii sunt in vigoare si sunt pretins contrare unor prevederi constitutionale; declararea ca neconstitutionale a prevederilor ar determina o solutionare diferita a cauzei; exceptia este invocata in fata unei instante de judecata sau de arbitraj comercial; prevederile normative nu au fost declarate neconstitutionale printr-o decizie anterioara a instantei de contencios constitutional. Raportat chiar la prima conditie enuntata, s-a constatat ca aceasta nu este indeplinita, intrucat, desi petentul sustine ca dispozitiile pretins neconstitutionale sunt cuprinse intr-o lege, in speta Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor privative de libertate si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal din analiza motivarii exceptiei de neconstitutionalitate, in fapt, petentul se plange de dispozitiile art. 148 alin. (2) din H.G. nr. 157/2016 privind Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Pentru aceste considerente, judecatoria a apreciat ca aceasta conditie, prevazuta expres de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu este indeplinita si pe cale de consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 29 alin. (5) din acelasi act normativ, a respins ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.

Raportat la fondul cauzei, prima instanta a constatat ca asa cum rezulta din plangerea initiala adresata judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, petentul a solicitat sa ii permita sa primeasca materialele necesare pentru exercitarea dreptului la corespondenta, prin sectorul vizita, prin intermediul unor terti.

Potrivit dispozitiilor art. 148 alin. (2) din H.G. nr. 157/2016, „Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi... modalitatea de intrare in posesia fiecaruia dintre bunurile care pot fi pastrate si folosite este prevazut in anexa 1”. Apoi, conform anexei 1, cap. III, Alte obiecte si bunuri, pct. 10, 11 si 12 - pix, creion, hartie pentru scris (coli maximum A4), plicuri si timbre postale, pot fi cumparate de la magazinul penitenciarului, nu si primite prin sector vizita.

Judecatoria a constatat ca administratia locului de detinere nu are posibilitatea sa aleaga daca aplica sau nu dispozitiile H.G. nr. 157/2016, atat timp cat acest act administrativ se afla in vigoare, dispozitiile sale fiind obligatorii pentru aceasta institutiei, nici judecatorul de supraveghere a privarii de libertate si nici instanta penala neavand competenta de a aprecia legalitatea acestui act administrativ, fiind tinute de dispozitiile acestuia.

Fata de aceste constatari, intrucat nu s-a putut retine vreo incalcare a drepturilor petentului de catre administratia penitenciarului, s-a respins contestatia formulata de condamnatul A..., impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate delegat la Penitenciarul Arad, cu numarul ... din data de 28 noiembrie 2016 pronuntata in dosarul numarul y/2016.

Urmare declararii de catre petent a caii de atac impotriva sentintei penale nr. 46/11.01.2017, Judecatoria Arad a inaintat dosarul Tribunalului Arad, care, prin decizia penala nr. 130/02.05.2017 a recalificat contestatia in apel si a declinat competenta in favoarea Curtii de Apel Timisoara.

Cauza a fost inregistrata la Curtea de Apel Timisoara la data de 17.05.2017.

In motivarea caii de atac formulate, petentul a solicitat sa se constate ca in prezenta cauza, calea de atac formulata este recurs si nu apel, astfel cum in mod gresit a fost calificata de catre instanta. In acest sens arata ca a investit Tribunalul Arad cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 70 din Legea nr. 254/2013 raportat la dispozitiile art. 148 si 150 din H.G. 157/2016, exceptie care a fost respinsa ca inadmisibila, iar impotriva hotararii a formulat in termen legal cale de atac, iar potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, aspect despre care se face vorbire si in decizia nr. 321/2017 a Curtii Constitutionale. Referitor la solutia pronuntata de catre prima instanta, arata ca a criticat dispozitiile art. 70 din Legea nr. 254/2013 raportat la dispozitiile art. 148 si 150 din H.G. nr. 157/2016, aceasta din urma hotarare fiind adoptata pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, astfel incat, in opinia sa hotararea face corp comun cu Legea nr. 254/2013, fiind indeplinita conditia prevazuta de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Analizand sentinta apelata prin prisma motivelor invocate si in raport cu dispozitiile legale in materie, constata urmatoarele:

Petentul A... a aratat ca intelege sa invoce exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.70 din Legea nr. 254/2013, in fapt fiind nemultumit de prevederile art. 148 alin. (2) din H.G. nr. 157/2016 privind regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Instanta de apel constata ca in mod corect cererea petentului privind exceptia de neconstitutionalitate a fost respinsa de prima instanta. Astfel, in momentul sesizarii cu o cerere de trimitere la Curtea Constitutionala a unei exceptii de neconstitutionalitate a unei dispozitii legale, judecatorul trebuie sa examineze trei conditii impuse de art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicata.

Prima conditie se refera la aceea ca textul de lege care este criticat din punct de vedere al neconstitutionalitatii, sa fie un text de lege aflat in vigoare; o a doua conditie este aceea ca, Curtea Constitutionala sa nu fi pronuntat o hotarare de admitere a unei exceptii de neconstitutionalitate identice, iar a treia conditie se refera la faptul ca intre exceptia de neconstitutionalitate invocata in cauza si solutionarea cauzei trebuie sa existe o stransa legatura. Instanta constata ca aceasta cerere nu apare ca fiind admisibila in raport cu cele trei conditii enumerate mai sus, intrucat acestea nu sunt indeplinite in mod cumulativ.

Relevanta exceptiei de neconstitutionalitate, din punctul de vedere al legaturii cu solutionarea cauzei, se apreciaza in functie de momentul in care este invocata, de starea de fapt si de probele administrate.

Mai mult, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului au aparut unele precizari cu privire la interpretarea campului de aplicare al art. 6 alin. (1) care garanteaza respectul dreptului la un proces echitabil statuandu-se ca garantiile prevazute de acest text pot fi aplicate contenciosului constitutional doar atunci cand acestea exercita controlul de constitutionalitate la cererea particularilor, pentru apararea drepturilor lor fundamentale, fie pe calea recursului direct, fie pe cale de exceptie (cauza Bulena contra Cehia).

Nemultumirea petentului vizeaza, in fapt, imprejurarea ca in data de 1.10.2016 a fost vizitat de numitul B..., care i-a adus un pachet cu alimente si materiale de corespondenta si petitionare (3 pixuri, 1000 coli albe A4, 30 plicuri postale C6, 20 plicuri postale C5 si timbre postale) insa nu i s-a permis sa le primeasca de catre agentul C... . Aceste materiale le-ar fi folosit pentru corespondenta cu CEDO, Comisia europeana, Parlamentul European, institutiile Statului roman, precum si cu familia. Prin urmare, in mod incontestabil ceea ce reclama petentul este modul de aplicare de catre conducerea unitatii de detentie a prevederilor cuprinse in art. 148 alin. (2) din H.G. nr. 157/2016 potrivit carora „Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi... modalitatea de intrare in posesia fiecaruia dintre bunurile care pot fi pastrate si folosite este prevazut in anexa 1”, iar conform anexei 1, cap. III, alte obiecte si bunuri, pct. 10, 11 si 12 - pix, creion, hartie pentru scris (coli maximum A4), plicuri si timbre postale, pot fi cumparate de la magazinul penitenciarului, nu si primite prin sector vizita.

Din acest punct de vedere, in mod corect a stabilit Judecatoria Arad ca dispozitiile pretins neconstitutionale nu se incadreaza in categoria celor care dau dreptul la sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptie de neconstitutionalitate, astfel ca, in temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. pr. pen. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de contestatorul A... impotriva dispozitiei privind cererea de sesizare a Curtii Constitutionale din sentinta penala nr. 46/11.01.2017 pronuntata de Judecatoria Arad in dosarul nr. x/55/2016.

A mai fost invocata de catre petent exceptia de neconstitutionalitate a caii de atac cu raportare la dispozitiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, sustinandu-se ca potrivit acestor dispozitii legale in cauza calea de atac este recursul si nu apelul.

Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (5) din Legea 47/1992 „Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.

Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termen de 3 zile”.

Intrucat de la aparitia Legii nr. 47/1992 si pana in prezent a intervenit o modificare legislativa cu privire la normele de procedura care reglementeaza caile de atac, sunt incidente dispozitiile art. 8 din Legea nr. 255/2013. Potrivit acestui text „hotararile pronuntate in prima instanta dupa intrarea in vigoare a legii noi sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilor de exercitarea ale acestora, prevazute in legea noua” . Aceleasi reguli se aplica si in cazul dispozitiilor din legile speciale(cum este cazul Legii 47/1992), potrivit art. 24 din Legea nr. 255/2013, care stipuleaza ca dispozitiile procesual penale din legi speciale se completeaza cu dispozitiile din codul de procedura penala.

Noul Cod de procedura penala a reconfigurat sistemul cailor de atac, a eliminat recursul si a reglementat ca si cai ordinare de atac doar contestatia si apelul, acestea fiind singurele cai de atac care pot inlocui vechiul recurs. In ce priveste calea de atac a contestatiei, legiuitorul a indicat, in dispozitiile art. 425 indice 1 din Codul de procedura penala, care sunt categoriile de hotarari supuse acestei cai de atac, fapt ce conduce la concluzia ca aceasta cale de atac are un caracter de exceptie si se limiteaza la cazurile expres prevazute. In acest conditii, apelul apare ca fiind calea de atac ordinara, de drept comun, astfel ca, in toate acele situatii in care legea nu prevede in mod expres calea de atac a contestatiei, vechea cale de atac a recursului urmeaza a fi inlocuita cu apelul.

In ce priveste competenta de solutionare a apelului sunt incidente dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 255/2013.

Potrivit acestui text „recursurile aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a codului de procedura penala, declarate impotriva unor hotarari pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului, se solutioneaza de aceeasi instanta conform dispozitiilor din legea noua cu privire la „ apel” . Or, asa cum arata prevederile art. 38 alin. (2) C. pr. pen., curtea de apel judeca apelurile formulate impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de tribunale si judecatorii. Raportat la aceste aspecte, tribunalul a stabilit ca, in raport cu textele de mai sus, calea de atac ce poate fi declarata impotriva incheierii de sedinta prin care instanta de fond respinge ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate este apelul, care se judeca, potrivit art. 38 alin. (2) C. pr. pen., apreciere corecta in opinia Curtii.

Referitor la cererea petentului de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a caii de atac, instanta de apel retine ca, asa cum a precizat Inalta Curtea de Casatie si Justitie intr-o decizie de speta-decizia penala nr. 48 din 9.01.2017, obiectul judecatii in calea de atac il constituie in exclusivitate verificarea legalitatii dispozitiilor instantei inferioare in legatura cu exceptia invocata de inculpat. De aceea, in fata instantei de recurs, chemata sa se pronunte asupra legalitatii cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, nu se poate ridica o noua exceptie de neconstitutionalitate, a altor dispozitii legale, cu privire la care nu s-a pronuntat prima instanta, o noua exceptie ne neconstitutionalitate trebuie invocata numai in legatura cu solutionarea fondului cauzei, in speta a apelului, si numai in fata instantei investite cu judecarea pricinii.

Astfel, in temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 a fost respinsa ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de contestatorul A