Sanctiune disciplinara
18 martie 2020Nulitate recurs. Art. 301, 302 1 , art. 303 si art. 306 C.proc. civ.
18 martie 2020
Salarizarea personalului din institutii publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009. Aplicarea prevederilor speciale ale OUG nr.1/2010 in ceea ce priveste salarizarea acestui personal.
OUG nr.1/2010, art.1 alin.1, 3, 4 si 5
Intrucat intimata face parte din categoria autoritatilor ce au trecut, potrivit Legii nr.329/2009, de la sistemul de finantare integral din venituri proprii la sistemul de finantare integral de la bugetul de stat, iar contractul colectiv de munca incheiat la nivelul institutiei intimate si-a incetat aplicabilitatea la data de 30.03.2010, in cauza erau aplicabile dispozitiile cu caracter special ce vizeaza asemenea autoritati sau institutii publice, prevazute de art.1 alin.1, 3, 4 si 5 din OUG nr.1/2010, iar nu dispozitiile cu caracter general consacrate de art.7 alin.2, art.30 alin.5 si 6 si art.5 alin.1 din OUG nr.1/2010, invocate de reclamanta in cuprinsul actiunii.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,
Decizia civila nr. 688 din 21 februarie 2012.
Prin actiunea civila inregistrata initial pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sindicatul ... in calitate de reprezentant al reclamantei ..., a chemat in judecata pe parata ... solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:anularea deciziei nr. 36/29.03.2010 si a deciziei nr. 174/29.03.2010, ambele emise de parata; obligarea paratei sa respecte contractul individual de munca negociat si incheiat intre parti, privitoare la cuantumul salariului de incadrare;obligarea paratei la reincadrarea reclamantei, cu un salariu de baza compus din salariul de incadrare mentionat in contractul individual de munca si de care a beneficiat in luna decembrie 2009, la care sa se adauge cuantumul sporurilor si indemnizatiilor care se includ in salariu, prevazute in notele la anexele Legii-cadru nr. 330/2009, respectiv: sporul de vechime, indemnizatia de dispozitiv si sporul de confidentialitate;obligarea paratei la plata diferentei dintre salariul pe care era indreptatita sa-l primeasca reclamanta si salariul acordat ( cu sporurile incluse in acesta).
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca, in calitate de angajat al paratei, in functia de expert gradul II ocupata prin concurs, a beneficiat de salariul de incadrare de 2.033 lei si de sporurile expres indicate.
S-a precizat de catre reclamanta ca la reincadrarea personalului paratei pe functii asimilate cu functiile din Ministerul Administratiei si Internelor, s-a emis decizia nr. 36 din 29.03.2010, decizie pe care o considera nelegala, intrucat nota de fundamentare indicata, in baza careia s-a intocmit aceasta decizie, nu este un act administrativ si nu exista un act administrativ de aprobare a statelor de personal, care sa cuprinda noile functii asimilate celor existente in MAI.
Reclamanta a contestat si decizia nr. 174/29.03.2010, prin care a fost reincadrata pe alta functie si cu un alt salariu, aratand ca i s-a inmanat concomitent cu decizia respectiva si un act aditional la contractul individual de munca, salariul de baza stabilit fiind mai mic decat cel negociat prin contractul individual de munca.
Actele contestate, a aratat reclamanta, sunt emise in contradictie cu prevederile art.7 alin.2 din Legea nr. 330/2009, ce statueaza ca „realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se realizeaza in mod etapizat, astfel incat in perioada de implementare a prezentei legi nicio persoana sa nu inregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiaza potrivit actualelor reglementari”.
A sustinut reclamanta ca parata nu a respectat nici dispozitiile art. 30 alin.5 din aceeasi lege si nici dispozitiile art.5 alin.1 din OUG nr. 1/2010, in care se mentioneaza ca incepand cu luna ianuarie 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi pastreaza salariul, solda sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare brut/bruta avute la aceasta data, fara a fi afectate de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, prevazute in art. 10 din Legea nr. 329/2009.
Reclamanta a aratat ca prin actul aditional la contractul individual de munca, angajatorul i-a cerut sa fie de acord cu diminuarea drepturilor salariale, iar stabilirea salariului s-a facut cu incalcarea prevederilor legale, salariul neputand fi modificat in mod unilateral.
Parata a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a Sindicatului ...pentru reclamanta, intrucat aceasta nu mai are calitatea de salariat; exceptia tardivitatii contestatiei, precum si exceptia inadmisibilitatii contestatiei, motivat de faptul ca prin decizia nr. 355/20.09.2010 reclamantei i-a incetat contractul de munca, in urma concedierii colective, conform art. 65 si urmatoarele din Codul muncii.
Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata, sustinand, in esenta, ca in temeiul Legii nr. 329/2009, institutia a fost reorganizata prin reducerea numarului de posturi si trecerea de la sistemul de finantare integral din venituri proprii la sistemul de finantare integral de la bugetul de stat, ordonator principal de credite devenind Ministerul Administratiei si Internelor, iar potrivit art. 1 alin.3 din OUG nr. 1/2010, reincadrarea personalului din autoritatile si institutiile publice care si-au schimbat regimul de finantare in conformitate cu dispozitiile Legii nr.329/2009, dupa incetarea contractului colectiv de munca, se face prin asimilare cu functiile din institutia care il preia in structura, subordine sau in finantare, dupa caz. Referitor la drepturile salariale stabilite la reincadrare, acelasi act normativ prevede ca acestea se stabilesc la nivelul prevazut in luna decembrie pentru functiile similare celor pe care a fost reincadrat din institutia care il preia in finantare, prevederi ce au fost respectate in cauza.
Parata a formulat si cerere de chemare in garantie a MAI, pentru a fi obligat, in situatia caderii in pretentii a ANRSC, sa aloce si sa vireze sumele necesare platii drepturilor banesti catre reclamanta avand in vedere raportul de subordonare financiara dintre parata si MAI.
Prin sentinta civila nr.4268/29.04.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, s-a admis exceptia necompetentei teritoriale si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Buzau, pe motiv ca petenta domiciliaza in judetul Buzau, in cauza este vorba de un litigiu de munca, astfel ca, in raport de art.2 pct.1 lit.c si art.284 din Codul muncii, competenta de solutionare a pricinii apartine Tribunalului Buzau.
Pe baza probelor cu inscrisuri administrate in cauza, Tribunalul Buzau, prin sentinta civila nr. 1489 din 07.11.2011, a respins ca neintemeiata actiunea.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca reclamanta a fost angajata unitatii parate, avand la 31.12.2009 un salariu de baza lunar brut de 2033 lei, spor de confidentialitate 10% si indemnizatie dispozitiv 25%.
S-a mai retinut ca potrivit art. 7 alin.1 din Legea nr. 329/2009, finantarea paratei s-a facut integral de la bugetul de stat, iar prin actul aditional la contractul de munca nr. 195/2007, la 25.01.2010 reclamantei i s-a mentinut salariul de baza lunar brut de 2033 lei pana la data de 31.03.2010, cand unitatea parata, facand aplicarea art. 1 alin.3, 4 si 5 din OUG nr. 1/2010, i-a stabilit reclamantei un salariu de baza lunar brut de 1725 lei si nu i s-a mai acordat sporul de confidentialitate de 10%, de care reclamanta beneficia la 31.12.2009, conform HG nr. 781/2002 privind protectia informatiilor secrete de serviciu, spor mentionat in contractul colectiv de munca si in contractul individual de munca al reclamantei.
Instanta de fond a apreciat ca unitatea parata a procedat corect la reincadrarea pe functie a reclamantei incepand cu 31.03.2010, data expirarii contractului colectiv de munca, prin asimilare cu functiile din MAI, ca urmare a faptului ca parata este finantata de la bugetul de stat.
S-a aratat ca parata a depus la dosar statul de functiuni pentru anul 2010, valabil incepand cu 31.03.2010, din care rezulta ca urmare actiunii de asimilare a functiei detinute de reclamanta la institutia parata cu functiile din MAI, aceasta a fost reincadrata in functia de expert, gradul profesional II, cu un salariu de baza de 1380 lei stabilit conform art. 4 alin.1 din OUG nr. 1/2010 si indemnizatie de dispozitiv de 345 lei.
Totodata, s-a retinut ca statul de functiuni a fost aprobat de Ministerul Administratiei si Internelor si a avut la baza Nota de fundamentare nr. 290769 din 23.03.2010, prin care s-a realizat operatiunea de asimilare a functiei prevazuta in art. 1 alin.3 din OUG nr. 1/2010.
In baza acestor documente, legal emise, cu respectarea OUG nr. 1/2010, presedintele paratei a emis decizia nr. 36/29.03.2010, prin care s-a aprobat reincadrarea, dupa expirarea contractului colectiv de munca, a personalului din institutie, pe vechile functii, stabilite de Ministerul Administratiei si Internelor in calitate de ordonator de credite, prin asimilarea cu functiile din MAI, precum si salariile de care beneficiaza personalul paratei, stabilite la nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru functiile similare din MAI.
Dupa aprobarea Notei de fundamentare si a statului de functiuni, incepand cu data de 31.03.2010, unitatea parata a emis decizia individuala nr. 174/29.03.2010, prin care reclamanta a fost reintegrata in functie, cu un salariu diminuat de la 2033 lei, la 1725 lei, salariu contestat de reclamanta.
Raportat la cele mai sus retinute, tribunalul a concluzionat ca in cazul reclamantei nu sunt aplicabile dispozitiile art. 7 alin.1 din Legea-cadru nr. 330/2009, potrivit caruia „realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem se face in mod etapizat, astfel incat in perioada de implementare a prezentei legi nicio persoana sa nu inregistreze o diminuare a salariului brut de care a beneficiat potrivit actualelor reglementari” si nici ale art. 30 alin.5 din aceeasi lege, potrivit caruia, in anul 2010, personalul aflat in functie la 31.12.2009 isi va pastra salariul avut fara a fi afectat de masura de reducere a cheltuielilor de personal, deoarece: a) prin Legea nr. 329/2009 s-a dispus finantarea integrala de la bugetul de stat, ordonator de credite fiind MAI b) contractul colectiv de munca incheiat la nivelul ANRSC a incetat la 31.03.2010; c) potrivit art. 1 alin.3 din OUG nr. 1/2010, reincadrarea salariatilor ANRSC si stabilirea salariului s-a facut prin asimilare cu functiile din MAI finantate de la buget; d) dispozitiile art. 30 alin.5 din Legea-cadru nr. 330/2009, prin care se prevede mentinerea salariilor cu ocazia reincadrarii pe functii, se aplica numai salariatilor care s-au aflat si in anul 2009, si in 2010 sub regimul juridic al finantarii de la bugetul de stat, iar dispozitiile art. 1 alin.3 din OUG nr. 1/2010 au caracter special si se aplica cu precadere.
Instanta de fond a constatat ca stabilirea salariului reclamantei este o masura legala si temeinica, astfel incat a respins actiunea si, pe cale de consecinta, si cererea de chemare in garantie a Ministerului Administratiei si Internelor, cu precizarea ca exceptiile lipsei calitatii de reprezentant al sindicatului, tardivitatii si inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, invocate de parata, sunt neintemeiate fata de considerentele expuse mai sus.
Impotriva sentintei primei instante, a formulat recurs Sindicatul ... in calitate de reprezentant al reclamantei, criticand sentinta ca nelegala si netemeinica.
S-a aratat ca prin decizia nr.36/29.03.2010 s-a aprobat reincadrarea personalului intimatei-parate pe functii asimilate cu cele din MAI desi nu exista un act normativ sau act administrativ prin care sa se aprobe asimilarea acestor functii.
S-a mai sustinut ca s-a aratat instantei de fond faptul ca avand in vedere ca parata a trecut in subordinea MIRA, personalul trebuia sa fie reincadrat in functii similare personalului din MIRA, iar noul salariu de baza este mai mic decat cel stabilit in luna decembrie 2009, astfel ca actele contestate au fost emise in contradictie cu prevederile art. 7 alin.2 din Legea nr. 330/2009, la care s-a facut referire.
S-a mai invederat ca parata nu a respectat modalitatea de stabilire a salariilor reglementata la capitolul IV din Legea nr. 330/2009, pentru primul an de aplicare a legii, respectiv art. 30 alin.5, invocandu-se si alin.6 al art.30 din Legea nr.330/2009.
Totodata, s-a aratat ca la stabilirea noilor salarii au fost incalcate si disp.art.5 alin.1 din OUG nr. 1/2010, ce stipuleaza ca incepand cu luna ianuarie 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi pastreaza salariul, solda sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare brut/bruta avute la aceasta data, fara a fi afectate de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevazute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, salariul fiind stabilit cu incalcarea legilor invocate ca temei legal in cuprinsul deciziilor care stau la baza diminuarii salariului.
In privinta modalitatii de modificare a salariului, s-a sustinut ca nu s-a respectat chiar principiul de baza al incheierii contractelor de munca, respectiv negocierea salariului, iar parata nu a respectat principiul dreptului castigat, desi acesta este garantat si prin litera si spiritul Legii nr. 330/2009, tribunalul neobservand nici faptul ca desi reincadrarea s-a facut pe functii similare, drepturile salariale acordate nu respecta prevederile art. 1 alin. 4 din OUG 1/2010, in sensul ca drepturile salariale stabilite nu sunt cele prevazute la nivelul lunii decembrie 2009 pentru functia similara celei in care a fost reincadrat.
Prin decizia civila nr. 688 din 21 februarie 2012, Curtea de Apel Ploiesti a respins recursul ca nefondat.
Pentru a decide astfel, instanta de control judiciar a retinut ca
prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, intimata- parata ANRSC a fost reorganizata prin reducerea numarului de posturi si trecerea de la sistemul de finantare integral din venituri proprii la sistemul de finantare integral de la bugetul de stat, ordonator principal de credite devenind Ministerul Administratiei si Internelor.
Potrivit art. 1 alin.1 din OUG nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functie a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutiilor publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor- cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, din institutii finantate integral din venituri proprii in institutii finantate integral - cum este cazul intimatei-parate din pricina de fata - sau partial de la bugetul de stat se realizeaza potrivit prevederilor contractelor colective de munca legal incheiate, pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate.
De asemenea, s-a aratat ca in conformitate cu art.1 alin.3 din OUG nr.1/2010, dupa implinirea termenului pentru care au fost incheiate contractele colective de munca, personalul mentionat la alin.1 va fi reincadrat pe noile functii, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzator atributiilor responsabilitatilor si competentelor specifice postului, prin asimilare cu functiile din institutia care il preia in structura, subordine sau in finantare, dupa caz, iar potrivit alin.4 al art.1, drepturile salariale ale personalului reincadrat potrivit alin.3 sunt stabilite la nivelul prevazut in luna decembrie 2009 pentru functiile similare celor pe care a fost reincadrat din institutia care il preia in structura, subordine sau in finantare, dupa caz, iar acestui personal i se acorda si sporurile prevazute in notele la anexa nr. I/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, care se includ in salariul de baza, precum si indemnizatia de conducere, dupa caz.
In fine, potrivit alin.5 al art.1 din OUG nr.1/2010, cuantumul individual al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor prevazute la alin.4, se stabileste de conducatorul institutiei sau autoritatii publice, astfel incat sa se asigure incadrarea in cheltuielile de personal aprobate, cu avizul ordonatorului principal de credite.
Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul intimatei-parate, , si-a incetat aplicabilitatea la data de 30.03.2010, potrivit actului aditional inregistrat sub nr.289/28.12.2009 la Directia de Munca si Protectie Sociala a Municipiului Bucuresti, astfel cum corect a retinut si tribunalul, imprejurare necontestata in recurs.
Curtea a retinut ca asimilarea ceruta de prevederile legale sus-mentionate s-a facut cu functii ce se regasesc in legislatia aplicabila MAI, pentru personalul contractual.Asimilarea s-a stabilit prin nota de fundamentare nr.290769/Adm.P./DGRU/23.03.2010 aprobata de ordonatorul principal de credite, cu functii ce se regasesc in legislatia aplicabila MAI, iar contrar sustinerilor recurentei, nota respectiva reprezinta un act administrativ, acest act nefiind atacat pe calea contenciosului administrativ de catre recurenta.
Ministerul Administratiei si Internelor - Directia Generala Resurse Umane a transmis ANRSC, cu adresa nr.290836/Adm.P./DGRU/26.03.2010, statul de personal la data de 31.03.2010, avizat de catre ordonatorul principal de credite -Ministrul Administratiei si Internelor, iar pentru punerea in aplicare a prevederilor OUG nr.1/2010, mai sus aratate, cu avizul ordonatorului principal de credite, Presedintele ANRSC a adoptat decizia nr.36/2010, prin care au fost aprobate reincadrarea personalului ANRSC pe noile functii, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzator atributiilor, responsabilitatilor si competentelor specifice postului, prin asimilare cu functiile din MAI si drepturile salariale de care beneficiaza personalul ANRSC la nivelul lunii decembrie 2009 pentru functiile asimilate celor pe care acesta este reincadrat, conform statului de personal din anexa, care face parte integranta din decizie, astfel cum se prevede expres la art.3 din decizie.
S-a concluzionat astfel ca este neintemeiata critica din recurs potrivit careia anexa la decizia nr.36/29.03.2010 nu ar fi un stat de personal.
De asemenea, s-a retinut ca in baza prevederilor OUG nr.1/2010, ale Legii nr.330/2009 si deciziei nr.36/29.03.2010 a Presedintelui ANRSC a fost emisa ulterior decizia nr.174/29.03.2010 a Presedintelui ANRSC, prin care, incepand cu data de 31.03.2010, reclamanta a fost reincadrata in functia de expert, grad profesional II, gradatia de baza ( corespunzatoare transei de vechime), la Directia control, sesizari si relatii cu publicul- Serviciul sesizari si relatii cu publicul, pozitia 50 in statul de personal, pentru care i s-a stabilit un salariu de baza de 1725 lei.
De vreme ce intimata-parata face parte din categoria autoritatilor ce au trecut, potrivit Legii nr.329/2009, de la sistemul de finantare integral din venituri proprii la sistemul de finantare integral de la bugetul de stat, iar contractul colectiv de munca incheiat la nivelul ANRSC si-a incetat aplicabilitatea la data de 30.03.2010, s-a aratat ca in cauza erau aplicabile dispozitiile cu caracter special ce vizeaza asemenea autoritati sau institutii publice, prevazute de art.1 alin.1, 3, 4 si 5 din OUG nr.1/2010, mai sus citate, iar nu dispozitiile cu caracter general consacrate de art.7 alin.2, art.30 alin.5 si 6 si art.5 alin.1 din OUG nr.1/2010, invocate de reclamanta in cuprinsul actiunii si reiterate in recurs sau principiul dreptului castigat la care se face referire in recurs.
A mai aratat instanta de control ca fiind vorba de salariile unor angajati din institutii si autoritati publice finantate integral din venituri de la bugetul de stat, acestea se stabilesc potrivit prevederilor legale sus-mentionate, ce au fost respectate in cauza de catre intimata-parata, nefiind nevoie de acordul reclamantei pentru a se proceda in acest sens, drepturile salariale cuvenite reclamantei incepand cu data de 31.03.2010 nefiind stabilite prin negociere.
S-a pretins in recurs ca desi reincadrarea s-a facut pe functii similare, drepturile salariale acordate nu respecta prevederile art. 1 alin. 4 din OUG 1/2010, in sensul ca drepturile salariale stabilite nu sunt cele prevazute la nivelul lunii decembrie 2009 pentru functia similara celei in care a fost reincadrata recurenta, insa, a constatat curtea, aceasta sustinere nu s-a facut pe parcursul judecarii pricinii la prima instanta, iar pe de alta parte, nici nu s-a aratat care ar fi fost nivelul drepturilor ce ar fi trebuit stabilite si pentru care anume considerente.
Salariul de baza lunar brut stabilit reclamantei prin decizia nr.174/29.03.2010 a Presedintelui ANRSC a fost de 1725 lei.Acesta, potrivit inscrisurilor depuse la dosar, este format dintr-un salariu de baza de 1380 lei si un spor de dispozitiv de 25%, in cuantum de 345 lei, inclus in salariul de baza. Reclamantei nu i-a fost mentinut sporul de confidentialitate de 10%, deoarece aceasta nu avea, potrivit art. 6 din HG nr. 781/2002, acces la informatiile secrete de serviciu, permis numai in baza unei autorizatii scrise.Salariul de baza aferent lunii decembrie 2009 pentru postul de expert II in cadrul MAI a fost, conform adresei nr.289632/Adm.P./DGRU/16.02.2010 a MAI catre intimata-parata, de 1380 lei, corect avut in vedere de catre intimata-parata.
Pentru aceste considerente, Curtea a privit recursul ca nefondat, astfel incat in baza art. 312 alin. 1 Cod pr.civila l-a respins, in cauza nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentintei prev.de art.304 pct.9 si art. 304
1
Cod pr.civila, invocate practic in motivarea recursului, sentinta atacata fiind legala si temeinica.
(Judecator Popescu Vera Andrea)