Salarizarea personalului care ocupa functia contractuala de psiholog, psihopedagog, pedagog de recuperare, instructor de educatie

• Legea nr. 284/2010: cap. I pct. 1, 2 si 3 din anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare «Sanatate»
• Legea nr. 250/2016
• Legea nr. 2560/2016: art. 3
  
  ²
  

Atata timp cat Legea nr. 284/2010 nu a reglementat in mod distinct salarizarea pentru psihologul din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, in raport de psihologul din celelalte unitati de asistenta sociala, si nici Legea nr. 250/2016 nu cuprinde reglementari distincte in acest sens, nu se justifica excluderea reclamantelor de la aplicarea dispozitiilor Legii nr. 250/2016. Pe de alta parte, Legea nr. 250/2016 a aprobat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20 din 8 iunie 2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal- bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, acte normative prin care s-a dorit inlaturarea situatilor de salarizare diferita in cadrul aceleiasi categorii profesionale, pentru salariatii care se aflau in situatie similara, din institutia sau autoritatea publica respectiva, respectiv in institutii subordonate aceluiasi ordonator de credite.

(Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 928 din 20 noiembrie 2017, rezumata de judecator Camelia Lucaciuc)

Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Tribunalul Caras-Severin, cu nr. .../115/07.02.2017, asa cum aceasta a fost precizata ulterior, reclamantele A..., B..., C..., D..., E..., au chemat in judecata intimata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin, solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acesteia sa le stabileasca salariul de baza conform prevederilor Legii nr. 250 din 17 decembrie 2016, pana la incetarea contractelor individuale de munca incheiate cu intimata.

Prin sentinta civila nr. 1178/4.07.2017, Tribunalul Caras-Severin a respins, atat actiunea reclamantelor, cat si cererea de interventie principala formulata de intervenienta F..., retinand urmatoarele:

Reclamatele A..., B..., C..., D..., E... si intervenienta F..., isi desfasoara activitatea in cadrul intimatei Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin, fiind incadrate in baza contractului individual de munca.

Acestea conform inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, indeplinesc functii contractuale de executie „psiholog practicant si psiholog”, iar prin dispozitiile nr. 1023/20.02.2017, nr. 997/20.02.2017, nr. 993/20.02.2017, nr. 1021/20.02.2017 si respectiv nr. 1025/20,02.2017 emise de catre directorul executiv al Directia Generala de Asistenta Sociala

44

si Protectia Copilului Caras-Severin, drepturile salariale le-au fost stabilite, potrivit prevederilor Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 794/2016 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2017, in acest sens cuantumul brut al salariilor de baza al reclamantelor, incepand cu data de 01.01.2017, s-au majorat cu 20% (fila 83-88 dosar ).

Referitor la solicitarea reclamantelor privind obligarea intimatei sa stabileasca salariul de baza conform prevederilor Legii nr. 250 din 17 decembrie 2016, instanta a retinut ca deciziile sus mentionate nu au fost contestate.

Avand in vedere solicitarea reclamantelor ca activitatea prestata trebuie sa fie incadrata in grila de salarizare prevazuta de anexa I din Legea nr. 250/2016 (Salarii de baza pentru personalul de specialitate din unitatile de asistenta sociala/centre cu sau fara personalitate juridica) instanta de fond a retinut ca potrivit punctului 3 din Legea nr. 250/2016, art. 3 din cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul continut: „Art. 3 - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna decembrie 2016, salariile de baza ale personalului prevazut la cap. I pct. 1, 2 si 3 din anexa nr, III - Familia ocupationala de functii bugetare «Sanatate» la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabilesc potrivit anexei nr. 1”.

Potrivit art. 27 alin. (1) - (2) din Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, "serviciile sociale reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale, familiale sau de grup, in vederea depasirii situatiilor de dificultate, prevenirii si combaterii riscului de excluziune sociala, promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii, activitatile din unitatile de asistenta sociala sunt cuprinse la anexa 1.

De asemenea, potrivit art. 41 alin. (3) din actul normativ anterior mentionat, „structurile publice fara personalitate juridica se organizeaza ca unitati de asistenta sociala in cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum si in cadrul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliilor judetene, consiliilor locale ale municipiilor si oraselor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Consiliului General al Municipiului Bucuresti”.

Totodata instanta a retinut ca potrivit prevederilor Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 794/2016 a fost solutionata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3

¹

alin. (1

¹

) - ( 1

⁴

) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si respectiv cele ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 2/2017 privind unele masuri fiscal-bugetare, precum si modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel ca a fost stabilit cuantumul brut al salariilor de baza ale reclamantelor, incepand cu data de 01.01.2017 in conformitate cu aceasta.

In ce priveste aplicarea Legii nr. 250/2016 in stabilirea drepturilor salariale ale reclamantelor astfel cum s-a solicitat in cauza “pana la incetarea contractelor individuale de munca incheiate cu intimata”, fara a se preciza data de la care se solicita aceasta, instanta a retinut ca, in conformitate cu prevederile art. 1 alin (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2016, in perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, acestea devin aplicabile in sensul ca, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare lunara de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2016, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Mai mult decat atat, potrivit dispozitiilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice instanta a retinut ca: „ordonatorii principali de credite au obligatia sa stabileasca salariile de baza, soldele functiilor de baza/salariile functiilor de baza, indemnizatiile lunare de incadrare, sporurile, alte drepturi salariate in bani si in natura stabilite potrivit legii, sa asigure promovarea personalului in functii, grade si trepte profesionale si avansarea in gradatii, in conditiile legii, astfel incat sa se incadreze in sumele aprobare cu aceasta destinatie in bugetul propriu.”.

Referitor la sustinerile reclamantelor, ca urmare a neacordarii acestor drepturi, masura are un caracter discriminator, instanta a retinut ca, in mod relevant in aceasta privinta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in Hotararea din 8 noiembrie 2005 pronuntata in Cauza ” Kechko impotriva Ucrainei” paragraful 23, ca, „statul este cel mai in masura sa stabileasca ce sume trebuie platite angajatilor sai, din bugetul de stat, putand dispune introducerea, suspendarea sau incetarea platii unor astfel de sume prin modificari legislative corespunzatoare”.

Impotriva acestei hotarari au declarat apel reclamantele, aratand urmatoarele:

Apelantele apreciaza ca legea privind drepturile salariale pe care inteleg sa le solicite este foarte clara. Astfel, actul normativ (Legea nr. 250 din 17 decembrie 2016) a reglementat in mod univoc, in cuprinsul anexei I, „salariile de baza pentru personalul de specialitate din unitatile de asistenta sociala/centre cu sau fara personalitate juridica.

Maniera de reglementare urmareste sa aiba un grad de cuprindere maxima - unitatile de asistenta sociala/centre cu sau fara personalitate juridica - fiind vizibila intentia legiuitorului de a aplica aceste prevederi intregului personal bugetar de acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii pentru a rezulta un salariu de baza/indemnizatie de incadrare similare, orientate inspre maximul acelei indemnizatii (raportat, evident, si la gradul profesional).

Institutia parata a sustinut ca „nu se prevede in mod expres ca si personalul din cadrul aparatului propriu al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras- Severin care ocupa functia contractuala de psiholog, psihopedagog, pedagog de recuperare ... beneficiaza de salarizarea stabilita de Legea nr. 250/2016”. In conceptia paratei, prevederile sus-mentionatei legi se aplica doar personalului din centrele de plasament.

Apelantele considera ca aceasta aparare a paratei se afla in contradictie cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016. Acest act normativ a urmarit evitarea discriminarilor salariale intre titularii functiilor publice salarizate, cu consecinta egalizarii, la nivelul cel mai inalt in plata, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate in situatii similare in cadrul aceluiasi ordonator de credite.

Personalul de specialitate din cadrul aparatului propriu al directiei furnizeaza servicii sociale similare personalului din centrele de plasament, functioneaza in baza regulamentului propriu de organizare si functionare pe baza unor standarde de calitate, iar sfera atributiilor apelantelor este similara cu a colegilor din centrele de plasament (respectiv evaluare psihologica a beneficiarilor serviciilor - adulti, minori -, informare si consiliere psihologica a acestora - individuala sau de grup), in functie de situatie, toate aceste activitati insotite de rapoartele specifice. Este vorba despre aceleasi atributii ce se regasesc in fisa postului apelantelor si a colegilor psihologi din cadrul centrelor de plasament.

Coroborarea situatiei de fapt cu ratiunea reglementarilor salariale mai sus-enuntate conduce si la concluzia ca operand cu aceasta distinctie artificiala (personalului din centrele de plasament i se cuvin salariile stabilite potrivit Legii nr. 250/2016, pe cand personalului din cadrul aparatului propriu al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin i se refuza acelasi beneficiu), directia a aplicat discretionar, arbitrar, nelegal si discriminatoriu un act normativ a carui ratiune de reglementare este exact opusa modului in care este interpretata de parata.

Reclamantele-apelante precizeaza ca fac parte din aceeasi familie ocupationala, au aceeasi calificare profesionala (acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii), aceleasi atributii si desfasoara - atat potrivit fisei postului cat si in concret - aceleasi activitati specifice profesiei cu colegii lor care beneficiaza de salarii marite, potrivit legii.

Apelantele invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 794/2016 care a statuat cu valoare de principiu ca „din moment ce situatia juridica a personalului bugetar de acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii este identica, atunci si tratamentul juridic aplicabil — salariul de baza/indemnizatia de incadrare — trebuie sa fie acelasi”. Precizeaza ca aceste afirmatii, referitoare la corespondenta de familie ocupationala, calificare profesionala, atributii si activitati specifice profesiei cu colegii care beneficiaza de salarii marite nu a fost contestata niciun moment de directia parata.

Neputand combate aceasta realitate, conducerea institutiei parate a invocat tratamentul diferentiat prin raportare la prevederile art. 6 alin. (4) din Legea nr. 284/2010, ce permite ordonatorilor principali de credite „sa stabileasca salariile ... astfel incat sa se incadreze in sumele aprobate cu aceasta destinatie in bugetul propriu”.

Parata, insa, nu a facut niciun moment dovada ca, platind reclamantelor salariul potrivit Legii nr. 250/2016, ar fi depasit bugetul alocat institutiei in acest scop.

Reclamantele-apelante arata ca au invederat judecatorului fondului ca parata a actionat discriminatoriu si discretionar chiar si in privinta personalul contractual din cadrul aparatului propriu, deoarece asistentii maternali profesionisti au acest statut (identic cu al apelantelor), insa lor li s-au aplicat prevederile invocate ale Legii nr. 250 din 17 decembrie 2016.

Nici aceste obiectii nu au primit un raspuns din partea paratei, iar judecatorul fondului a retinut, referitor la sustinerile reclamantelor potrivit carora masura are un caracter discriminatoriu, ca „in mod relevant in aceasta privinta, CEDO a statuat ... ca statul este cel mai in masura sa stabileasca ce sume trebuie platite angajatilor sai, din bugetul de stat, putand dispune introducerea, suspendarea sau incetarea platii unor astfel de sume prin modificari legislative corespunzatoare”.

Insa, obligatia ordonatorilor de credite de a stabili salariile, in limitele bugetului acordat cu aceasta destinatie trebuie facuta tot „in conditiile legii”, asa dupa cum prevad dispozitiile art. 6 alin. (4) din Legea nr. 284/2010.

Ordonatorii de credite, prin maniera de stabilire a salariilor, nu pot infrange „principiul constitutional al egalitatii in fata legii ce presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite.

Apelantele fac referire si la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din judetele Timis, Arad si Sibiu care au acordat tuturor psihologilor personal contractual salariile majorate conform grilei din Legea nr. 250/2016.

Judecatorul cauzei a constatat, de asemenea ca, pe parcursul derularii procesului, parata a emis unele decizii de recalculare a salariilor reclamantelor, decizii necontestate de catre acestea.

Apelantele arata ca au precizat, prin raspunsul la intampinare, ca „o atare recalculare nu le stabileste salariul de baza conform prevederilor Legii nr. 250 din 17 decembrie 2016”. Isi mentin convingerea ca, din moment ce exista pe rol litigiul pendinte, cu obiectul sau specific, s-ar fi justificat doar o potentiala contestare a calcului gresit al salariului pornind de la actul normativ corect identificat.

In drept, apelantele au invocat dispozitiile 466 si urmatoarele din noul Cod de procedura civila.

Intimata a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului ca netemeinic si nelegal si, pe cale de consecinta, mentinerea sentintei primei instante ca temeinica si legala, invocand ca instanta de fond a interpretat in mod corect actele normative aplicabile in materie, iar din motivarea hotararii atacate se poate observa ca instanta s-a raliat opiniei intimatei parate, justificandu-si decizia, prin evidentierea textelor de lege care au stat la baza acesteia.

Mai mult decat atat, practica administratiei publice locale nu are puterea unui izvor de drept sau a unui titlu executoriu, astfel incat instanta de fond nu era obligata sa tina cont, la pronuntarea hotararii, de dispozitiile directorilor executivi ale unor institutii publice, ci doar de actele normative in materie, asa cum s-a si intamplat in fapt.

In ceea ce priveste lipsa expunerii referitoare la situatia asistentilor maternali, intimata apreciaza ca aceasta nu a facut obiectul fondului prezentei cauze si, pe cale de consecinta, nu a prezentat relevanta in dosar.

Reiterand cele sustinute in fata instantei de fond, avand in vedere cele aratate mai sus si prevederile legale in vigoare, intimata solicita respingerea apelului.

In drept, a invocat Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitiile art. 201 din noul Cod de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

La data de 13.11.2017 intervenienta F... a depus cerere de apel impotriva instantei de fond, reiterand argumentele prezentate de catre reclamante in cuprinsul caii de atac.

Examinand apelurile prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat in cauza, in conformitate cu prevederile art. 460 si urmatoarele Cod de procedura civila, Curtea retine:

Reclamantele, A..., B..., C..., D..., E..., intervenienta F... desfasoara activitate in cadrul intimatei Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin, fiind incadrate pe functii contractuale de executie „psiholog practicant si psiholog”.

Prin prezenta actiune salariatele au solicitat acordarea drepturilor salariale in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 250/2016, incidenta actului normativ fiind contestata de catre angajator, motivat de faptul ca nu se prevede, in mod expres, ca si personalul din cadrul aparatului propriu al directiei, care ocupa functia contractuala de psiholog, psihopedagog, pedagog de recuperare, instructor de educatie beneficiaza de salarizarea stabilita de Legea nr. 250/2016.

Faptul ca Dispozitiile nr. 1023/20.02.2017, nr. 997/20.02.2017, nr. 993/20.02.2017, nr. 1021/20.02.2017 si respectiv nr. 1025/20.02.2017 emise de catre directorul executiv al Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin, prin care au fost stabilite drepturile salariale potrivit prevederilor Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 794/2016 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2017, nu au fost contestate de catre reclamante nu reprezinta un impediment pentru promovarea prezentei actiuni, care este intemeiata pe dispozitiile unui alt act normativ, emis ulterior.

Potrivit dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 250/2016 „Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna decembrie 2016, salariile de baza ale personalului prevazut la cap. I pct. 1, 2 si 3 din anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare «Sanatate» la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabilesc potrivit anexei nr. 1”.

Categoria din care fac parte reclamantele si intervenienta se regaseste la pct. 3 din Anexa 3 apartinand Legii nr. 284/2010, unde era reglementata salarizarea personalului din unitati de asistenta sociala/servicii sociale cu sau fara cazare cu sau fara personalitate juridica. Anexa I, 3 pct.2 la care se face trimitere in dispozitiile art. 3 din Legea nr. 250/2016, reglementeaza salariile de baza in functie de gradatie pentru aceeasi categorie de personal, dispozitii a caror aplicare o solicita reclamantele.

Dispozitiile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 292/2011 invocate de catre parata intimata reglementeaza denumirile sub care functioneaza institutiile si unitatile de asistenta sociala, insa dupa cum se observa din continutul normei juridice acestea nu sunt prevazute limitativ, iar pe de alta parte norma statueaza doar asupra faptului ca exista modalitati diferite de organizare pentru aceste institutii, ceea ce conduce la concluzia ca inclusiv Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin, aflata in subordinea consiliului judetean este o alta institutie de acest gen.

Atata timp cat Legea nr. 284/2010 nu a reglementat in mod distinct salarizarea pentru psihologul din cadrul Directiei Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, in raport de psihologul din celelalte unitati de asistenta sociala, si nici Legea nr. 250/2016 nu cuprinde reglementari distincte in acest sens, nu se justifica excluderea reclamantelor de la aplicarea dispozitiilor Legii nr. 250/2016.

Pe de alta parte, Legea nr. 250/2016 a aprobat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20 din 8 iunie 2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, acte normative prin care s-a dorit inlaturarea situatilor de salarizare diferita in cadrul aceleiasi categorii profesionale, pentru salariatii care se aflau in situatie similara, din institutia sau autoritatea publica respectiva, respectiv in institutii subordonate aceluiasi ordonator de credite.

De altfel prin intampinarea formulata in prima instanta de fond, intimata a mentionat ca incepand cu data de 01.01.2017 a stabilit cuantumul brut al salariilor de baza in conformitate cu decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 794/2016.

Intr-adevar, modalitatea de incadrare salariala utilizata de catre alte directii judetene de asistenta sociala si protectia copilului (Sibiu, Timis, Hunedoara), nu justifica, in sine admiterea actiunii, practica administratiei publice locale neavand puterea unui izvor de drept, inca demonstreaza ca autoritatile respective au interpretat si aplicat dispozitiile Legii nr. 250/2016, in sensul pretins de catre reclamante.

Dispozitiile art. 3 din Legea nr. 250/2016 statueaza ca drepturile salariale stabilite conform Anexei I se acorda incepand cu luna decembrie 2016, context in care, instanta va obliga parata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin sa stabileasca salariul de baza, pentru reclamantele A..., B..., C..., D..., E... si intervenienta F..., in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 250/2016, incepand cu data de 01.12.2016.

Avand in vedere considerentele instantei de fapt si de drept expuse anterior, potrivit dispozitiilor art. 480 Cod procedura civila, Curtea a admis apelul declarat de catre reclamantele-apelante A..., B..., C..., D..., E... si apelul formulat de catre intervenienta apelanta F... impotriva Sentintei civile nr. 1178/4.07.2017, pronuntata de catre Tribunalul Caras-Severin in dosarul nr. .../115/2017, in contradictoriu cu parata-intimata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin. A schimbat sentinta civila apelata in sensul admiterii actiunii si cererii de interventie in interes propriu, astfel ca a obligat parata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras-Severin sa stabileasca salariul de baza, pentru reclamantele A..., B..., C..., D..., E... si intervenienta F..., in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 250/2016, incepand cu data de 01.12.2016.