Revizuire prevazuta de art.322 pct.7 Cod pr.civila. Ratiunea reglementarii – inlaturarea incalcarii principiului puterii lucrului judecat

 

Art.322 pct.7 Cod pr.civila (forma in vigoare la data introducerii actiunii)

 

Ratiunea reglementarii revizuirii prevazute in art. 322 pct.7 Cod pr.civila (forma in vigoare la data introducerii actiunii, aplicabila in speta, fata de dispozitiile  art.24 si art.25 alin.1 Cod pr.civila, forma actuala) se gaseste in necesitatea de a se  inlatura incalcarea principiului puterii lucrului judecat, cand instantele au dat solutii contrare in dosare diferite, dar avand acelasi obiect, aceeasi cauza si aceleasi parti.

In asemenea situatii, executarea hotararilor este imposibila ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevaleaza de hotararea care ii este favorabila, iar iesirea din situatia creata de existenta hotararilor potrivnice, nu se poate realiza decat prin revizuirea si anularea ultimei hotarari, care infrange principiul autoritatii lucrului judecat.

 

Curtea de Apel  Ploiesti, Sectia I Civila,

Sentinta nr. 24 din data de 8 decembrie 2014.

 

Prin sentinta civila nr. 24/8 decembrie 2014, Curtea de Apel Ploiesti a respins ca neintemeiata cererea completata si precizata de revizuire  a sentintei civile nr. 5652/14.05.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 5620/3/2012 si a sentintei civile nr.726/23.03.2011 pronuntata de Tribunalul Dambovita in dosarul nr.2579,2/120/20009, formulata de revizuentul C.A..

Sub un prim aspect, se impune a se preciza ca ratiunea reglementarii revizuirii prevazute in art. 322 pct.7 Cod pr.civila (forma in vigoare la data introducerii actiunii, aplicabila in speta, fata de dispozitiile  art.24 si art.25 alin.1 Cod pr.civila, forma actuala) se gaseste in necesitatea de a se  inlatura incalcarea principiului puterii lucrului judecat, cand instantele au dat solutii contrare in dosare diferite, dar avand acelasi obiect, aceeasi cauza si aceleasi parti.

In asemenea situatii, executarea hotararilor este imposibila ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevaleaza de hotararea care ii este favorabila, iar iesirea din situatia creata de existenta hotararilor potrivnice, nu se poate realiza decat prin revizuirea si anularea ultimei hotarari (si nu a primei hotarari, cum s-a solicitat in cazul in speta) care infrange principiul autoritatii lucrului judecat.

Pe de alta parte, in acest caz de revizuire, instanta sesizata nu face o judecata propriu-zisa, nu examineaza care dintre cele doua hotarari contradictorii este justa, ci, in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila, anuleaza hotararea din urma, data cu incalcarea lucrului judecat.

Or, in cauza pendinte judecatii, prin sentinta civila nr. 726/23.03.2011 a Tribunalului Dambovita (devenita irevocabila) s-a respins actiunea formulata de reclamantul C.A., in contradictoriu cu paratii D.A.D.R.Dambovita si O.J.S.P.A. Dambovita (prin care s-a solicitat obligarea acestora la plata drepturilor salariale pe lunile ianuarie, februarie, martie 2009, a concediilor legale de odihna pe anii 2008, 2009, precum si la plata concediilor medicale pentru lunile aprilie, mai, iunie 2009) si s-a admis cererea reconventionala, fiind obligat reclamantul-parat sa plateasca paratului-reclamant O.J.S.P.A. Dambovita suma de 19.329 lei, reprezentand drepturi salariale incasate necuvenit, precum si sa-i restituie bunurile primite in gestiune sau sa-i plateasca contravaloarea acestora de 10.563,49 lei.

Prin cea de-a doua sentinta, invocata in cererea de revizuire, respectiv, sentinta civila nr. 5652/14.05.2014 a Tribunalului Bucuresti (devenita irevocabila) s-a admis in parte cererea precizata si completata formulata de reclamantul C.A., in contradictoriu cu paratul O.J.S.P.A.Dambovita si a fost obligat paratul sa ii emita reclamantului o adeverinta din care sa rezulte toate veniturile realizate in anii 2008 si 2009 cu includerea si a sumei de 2800 lei, achitata prin ordinul de plata 71/30.05.2008, sumei de 25.500 lei, achitata cu ordinul de plata 84/20.06.2008, sumei de 3186 lei, achitata cu ordinul de plata 71/09.07.2009, cat si drepturile salariale pentru perioada februarie 2008 – mai 2009, in cuantum de 140.785 lei si in care sa se precizeze  achitarea contributiei de asigurari sociale. Totodata, a fost obligat paratul sa vireze catre institutiile statului creantele bugetare aferente sumelor de bani anterior identificate. S-a respins ca neintemeiata cererea de obligare a paratului de a plati lunar suma de 202 lei, dupa data de 18.09.2012, de intocmire a unui stat de plata pentru sumele de 28.000 lei si 25.500 lei si de obligare la daune interese, cu aplicarea dobanzii legale calculata de la data de 19.08.2011.

In acest context, este cert ca intre dispozitivele hotararilor judecatoresti anterior identificate (care dobandesc autoritate de lucru judecat si nu considerentele hotararilor respective) nu exista contrarietate in sensul dispozitiilor legale mentionate in precedent.

In considerarea argumentelor expuse, constatand ca sentinta civila nr. 5652/14.09. 2014 a Tribunalului Bucuresti si sentinta civila nr. 726/23.03.2011 a Tribunalului Dambovita nu contin elementele  caracteristice pentru existenta lucrului judecat, obiectul litigiilor fiind diferit, Curtea, in temeiul art.322 pct.7 Cod pr.civila (forma in vigoare la data introducerii actiunii) a respins ca neintemeiata cererea de revizuire completata si precizata.

 

[Judecator Cristina Paula Brotac]