Norma De Hrana. » Consultă Avocat
avocati bucuresti online
CONTESTATIE IN ANULARE. GRESEALA MATERIALA.
18 martie 2020
avocat specializat
Vanzarea la licitatie a apartamentului bun comun. Masura extrema.
18 martie 2020

Norma de hrana.

avocat

avocat

Norma de hrana.

 

Ordonanta nr. 26/1994,  art. 2  

 


Potrivit art. 2 din Ordonanta nr.26/1994  „(1) Hranirea personalului institutiilor publice mentionate la art. 1 se face, de regula, in natura, in limita unor plafoane calorice diferentiate pe categorii, care constituie norme de hrana zilnice”.

 

Curtea de Apel  Ploiesti, Sectia I Civila,

Decizia nr. 2057 din data de 2 octombrie 2014.

 


Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Gaesti sub nr. 5120/232/2012, reclamanta M M, l-a chemat in judecata pe paratul M.P., solicitand instantei ca in baza probelor ce se vor administra sa se dispuna: desfacerea casatoriei lor din vina paratului; stabilirea domiciliului copilului minor in comuna Pe, sat P, judetul D, proprietatea parintilor reclamantei; obligarea paratului la contributia privind cheltuielile de crestere, invatatura, educare si pregatire profesionala a copilului minor; reluarea numelui avut anterior casatoriei.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat, in esenta, ca relatiile de familie sunt grav vatamate.

In drept actiunea nu a fost motivata.


Paratul nu a formulat intampinare, insa prezent in instanta, a precizat ca este de acord cu actiunea si ca s-a ajuns la o intelegere in sensul sa o viziteze pe minora in prima si a treia sambata a fiecarei luni, in afara domiciliului mamei reclamante. Solicita de asemenea sa nu se motiveze hotararea.

Prin sentinta civila nr.1141/14.05.2013, Judecatoria Gaesti a admis actiunea formulata de reclamanta, a desfacut casatoria incheiata la data de 25.09.2010, la Primaria CP, Judetul D, act inregistrat in registrul starii civile sub nr........., prin acordul sotilor. S-a dispus ca, dupa ramanerea irevocabila a hotararii reclamanta sa isi reia numele avut anterior casatoriei, acela de C; s-a stabilit ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de ambii soti si locuinta minorei MAG, nascuta la data de 01.06.2012, la mama; s-a luat act ca partile s-au inteles in legatura cu modalitatea in care paratul sa aiba legaturi personale cu minora si in consecinta; a obligat-o pe reclamanta sa permita paratului sa viziteze pe minora in prima si a treia sambata a fiecarei luni intre orele 14,00-16,00; l-a obligat pe parat sa plateasca reclamantei cate 300 lei lunar pensie de intretinere pentru minora, incepand cu data de 03.12.2012 si pana la majoratul minorei si s-a luat act ca nu s-au cerut cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca partile s-au casatorit la data de 25.09.2010, la Primaria CP, Judetul D, act inregistrat in registrul starii civile sub nr.16/25.09.2010, ca din convietuirea lor a rezultat minora MAG, nascuta la data de 01.06.2012, iar datorita faptului ca relatiile de familie sunt grav vatamate, reclamanta a promovat prezenta actiune, solicitand desfacerea casatoriei.

Potrivit art.373 pct.a cod civ., divortul poate avea loc prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot. Conform art.374 cod civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.Constatand ca in cauza exista acordul partilor, instanta a dispus desfacerea casatoriei.

In ce priveste capatul de cerere prin care se solicita reluarea numelui de familie  avut anterior casatoriei, instanta a tinut seama de dispozitiile art.383 alin.3 din Codul civil, potrivit carora, daca nu a intervenit o invoiala sau daca nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti va purta numele ce avea inainte de casatorie. Prin urmare, a dispus ca dupa divort, reclamanta sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de „C”.

Conform art.397 Cod civil, instanta a stabilit ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de ambii parinti.

In ce priveste locuinta minorei, tinand seama de vointa partilor, instanta a apreciat ca interesul acesteia este satisfacut, in conditiile in care se stabileste domiciliul, la mama, conform art.400 Cod civil, fiind respectat principiul instituit prin legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

In conformitate cu art. art.487 cod civ., parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala.

Conform referatelor de ancheta psihosociale efectuate, instanta de fond a constatat ca partile dispun de conditii materiale corespunzatoare pentru cresterea si educarea minorei.

In ceea ce priveste cuantumul obligatiei de intretinere, la fixarea acesteia, instanta a facut aplicarea cumulativa a criteriilor legale prevazute de art.529 Cod civil. Astfel, instanta a avut in vedere atat dreptul copilului de a se bucura de conditii materiale corespunzatoare nevoilor sale, specifice varstei, cat si posibilitatile materiale ale paratului.

  Conform art.401 cod civ., parintele sau, parintii separati de copilul lor, au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea cresterea, educarea invataura si pregatirea lui profesionala.

In situatia in care unul dintre parinti impiedica pe celalalt parinte in exercitarea drepturilor sale, prin interzicerea, impiedicarea sau prin impunerea unui program de vizitare necorespunzator, de natura a restrange nejustificat legaturile personale cu minorul, instanta poate lua masuri ca parintele sa aiba posibilitatea de a avea legaturi personale cu acesta in mod firesc, fara ca exercitarea acestui drept sa influenteze negativ dezvoltarea minorului. In speta, minorei Mladin Antonia Georgiana, nascuta la data de 01.06.2012, i s-a stabilit locuinta la mama.

Instanta a luat act de acordul partilor privind stabilirea legaturilor personale cu copilul. Astfel, a obligat pe reclamanta sa permita paratului sa viziteze pe minora in prima si a treia sambata a fiecarei luni intre orele 14,00-16,00.

Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta M(C)M, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie,
aratand ca adeverinta depusa de catre parat nu reflecta veniturile reale realizate de acesta si prejudiciaza interesele copilului minor, in sensul ca suma reprezentand pensia de intretinere este mult mai mica decat cea prevazuta de dispozitiile legii.

Potrivit disp.art.529 (2) Cod civil”Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii”.

Astfel, din calculul sumei de 1813 lei, raportat la dispozitiile textului enuntat rezulta obligatia parintelui la o pensie de intretinere pentru minora in cuantum de 453,35 lei.

Un alt aspect il constituie faptul ca, in venitul paratului lunar nu au fost incluse de unitate, sporurile cu caracter permanent ce se impuneau a fi adaugate venitului net lunar, respectiv sporuri de vechime, pentru conditii periculoase, de confidentialitate, solda de merit, indemnizatia de dispozitiv si alte sporuri cu caracter permanent. Cum aceste sporuri au fost omise, aceasta situatie se cuvine a fi adusa la ordine de catre instanta, prin obligarea paratului la plata pensiei de intretinere pentru minora, in raport de cuantumul real al veniturilor realizate de catre acesta.

Prin decizia civila nr. 6/15 ianuarie 2014, Tribunalul Dambovita
a admis apelul declarat de reclamanta M(C) M, a schimbat in parte hotararea apelata numai sub aspectul cuantumului pensiei de intretinere, in sensul ca a stabilit ca acesta este de 500 lei lunar, in loc de 300 lei lunar.

S-a pastrat restul dispozitiilor sentintei si a fost obligat intimatul la 800 lei cheltuieli de judecata catre apelanta.

Pentru a decide astfel, tribunalul a aratat ca prima instanta a desfacut casatoria partilor prin divort retinandu-se ca relatiile dintre parti sunt grav si iremediabil vatamate din culpa sotilor, stabilind ca autoritatea parinteasca asupra minorei AG sa fie executate de ambii parti, stabilind locuinta minorei la mama si stabilind o pensie de intretinere lunara la 300 lei, in sarcina paratului, potrivit adeverintei de venituri lunare nr.150753/10.04.2013 emisa de Administratia Nationala a Penitenciarelor (fila 23 dosar fond).

In apel, a motivat tribunalul, s-a depus adeverinta de venituri nr. 72034/9.06.2013 de catre aceeasi unitate (fila 18 dosar apel), din care rezulta ca veniturile lunare pe ultimele 6 luni ale paratului intimat sunt de 2.610 lei, intrucat la salariul net de 1.852 lei lunar se adauga si sporurile lunare in cuantum de 758 lei.

Potrivit art.530 (2) noul Cod civil, pensia de intretinere se poate stabili in raport de venitul net lunar al celui care datoreaza intretinere, in cuantumul prevazut de art.529 (2) din acelasi cod.

Tribunalul a apreciat ca sunt intemeiate criticele apelantei reclamante, in sensul ca in venitul lunar net al paratului intimat si sporul de vechime, pentru conditii de periculozitate, spor de confidentialitate, solar de merit, indemnizatie de dispozitiv, indemnizatie de hrana si alte sporuri cu caracter permanent acordate personalului Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

In sedinta publica din 15.01.2014 intimatul parat a aratat ca suma de 758 lei lunar reprezinta norma de hrana pe care o primeste lunar si care are  caracter permanent.

Practica si jurisprundenta judiciara in materie au retinut ca salariul net este castigul salarial cuvenit si platit salariatului dupa retinerea de catre angajator a contributiilor obligatorii, a impozitului pe salarii si a altor retineri.

De asemenea, in practica s-a retinut ca toate veniturile obtinute din munca cu caracter de permanenta intra in cuantumul salariului net, iar din adeverinta precizata mai sus, rezulta ca paratul a primit lunar solda de 758 lei reprezentand norma de hrana care intra in componenta veniturilor nete obtinute de parat.

Asa fiind dispozitiile art.529 (2) Noul cod civil se aplica mediei veniturilor nete obtinute de parat in ultimele 6 luni, potrivit adeverintei nr.72034/19.12.2013 (fila 18 dosar apel) si care sunt in medie lunara de 2.610 lei, tribunalul apreciind ca pensia stabilita de prima instanta este incorect calculata la nivel de 300 lei/luna, aceasta urmand a fi de 600 lei/luna.

La stabilirea acestui cuantum lunar s-a tinut sama de veniturile lunare nete precizate mai sus, de varsta minorei si necesitatile acesteia de crestere si educare.

Ca parte cazuta in pretentii, paratul intimat a fost obligat si la plata sumei de 800 lei catre apelanta, reprezentand cheltuieli de judecata, onorariu aparator.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs MP, sustinand ca este nelegala, deoarece la calcularea pensiei de intretinere nu se iau in considerare decat veniturile obtinute cu caracter permanent, iar norma de hrana pe care o incaseaza, in cuantum de 758 lei, nu poate fi considerat un venit care sa fie inclus in baza de calcul a pensiei, deoarece ea are o destinatie speciala, fiind afectata in mod exclusiv desfasurarii activitatii si pregatirii in timp de pace a personalului din sectorul de ordine publica si siguranta nationala conform art.1-4 din O.G.26/1994 privind drepturile de hrana in timp de pace a personalului din sectorul de ordine publica si siguranta nationala (in acest sens Decizia 54/2008 a Curtii de Apel Alba lulia).

In aceste conditii, a sustinut recurentul, instanta de apel a inclus in mod gresit in categoria mijloacelor (venitului) pe baza carora sa plateasca pensia de intretinere si norma de hrana, in cuantum de 758 lei.

S-a solicitat admiterea recursului, in sensul de a modifica solutia instantei de apel si mentinerea sentintei civile, in sensul obligarii sale la o pensie in favoarea minorei AG, nascuta la 1 iunie 2012, de 300 lei lunar, care corespunde cerintelor prevazute de art. 529 alin.2 Cod civil.

Intimata M(C)M a formulat la data de 22.09.2014 intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea, examinand decizia atacata prin prisma criticilor formulate, in raport de actele si lucrarile dosarului si dispozitiile legale incidente, constata ca recursul este fondat si va fi admis, pentru urmatoarele considerente:

Critica recurentului - prin care a sustinut ca decizia pronuntata de tribunal este nelegala, deoarece la calcularea pensiei de intretinere nu se iau in considerare decat veniturile obtinute cu caracter permanent, iar norma de hrana pe care o incaseaza, in cuantum de 758 lei, nu poate fi considerat un venit care sa fie inclus in baza de calcul a pensiei, deoarece ea are o destinatie speciala, este apreciata de catre Curte ca intemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Astfel, conform art. 527 alin. (2) din Codul civil: "La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale sale". Art. 529 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil stabileste: "Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii."         

    Art. 527 alin. (2) instituie criterii generale de apreciere asupra posibilitatii de a dobandi mijloacele pentru plata intretinerii respectiv, tinandu-se seama de veniturile, bunurile debitorului, dar si de sarcinile si obligatiile acestuia. Tot astfel, art. 529 alin. (2) foloseste sintagma "venitul lunar net", spre deosebire de reglementarea anterioara, care se referea la "castigul din munca", tocmai pentru a inlatura interpretari diferite si a acoperi toate situatiile in care debitorul realizeaza venituri (adica venituri din munca, din cedarea folosintei bunurilor, onorarii, drepturi de autor etc.).

    Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 26/1994, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie o aplicatie, intr-un anumit domeniu, a sumelor datorate angajatului, cu o anumita destinatie.

        Potrivit art. 2 din ordonanta,  „(1) Hranirea personalului institutiilor publice mentionate la art. 1 se face, de regula, in natura, in limita unor plafoane calorice diferentiate pe categorii, care constituie norme de hrana zilnice”.

    In doctrina s-a afirmat ca sporul cuvenit angajatilor care lucreaza in conditii deosebite de munca nu se include in castigul de munca ce se ia ca baza la calcularea pensiei de intretinere, deoarece, desi are caracter de continuitate, acest spor are o destinatie speciala, si anume, de a asigura conditiile de aparare a organismului angajatului, care lucreaza in mediu vatamator, greu sau periculos. Cum scopul acestor sporuri este de a oferi angajatilor posibilitatea materiala de a preveni ori de a inlatura efectele daunatoare ale conditiilor in care se presteaza munca, sporurile respective trebuie sa ramana in intregime destinate afectatiunii lor.

    In mod asemanator, s-a aratat ca sporul celor incadrati care lucreaza in conditii deosebite de munca nu se include in castigul din munca ce se ia ca baza la calcularea pensiei de intretinere.

    De asemenea, fostul Tribunal Suprem a statuat, inca din anul 1963, printr-o decizie de indrumare (nr. 14/23 mai 1963), ca scopul sumelor de bani care se acorda cu titlu de sporuri pentru conditiile deosebite in care se presteaza munca este "de a da posibilitate materiala angajatilor sa previna ori sa inlature efectele daunatoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate in conditii speciale" si, de aceea, "in vederea asigurarii depline a protectiei angajatului ,debitor al intretinerii, este necesar ca sporul sa ramana in intregime destinat afectatiei sale".

S-a retinut, in acest sens, ca "daca, in vederea stabilirii pensiei de intretinere s-ar include in castigul din munca si sporul pentru conditii deosebite de munca, ar insemna sa nu se tina seama de scopul urmarit de lege, ceea ce ar duce la micsorarea posibilitatii de aparare a organismului angajatului care lucreaza in aceste conditii, aceasta fiind si impotriva intereselor creditorului intretinerii".

     Raportat la argumentele ce preced, Curtea retine ca nu va putea fi luata in considerare pentru calculul pensiei de intretinere norma de hrana, cum aceasta a fost definita in OG nr. 26/1994, astfel ca, din acest punct de vedere, tribunalul a pronuntat o decizie cu incalcarea dispozitiilor legale, in sensul sanctionat de art. 304 pct. 9 Cod proc. civila.

    Drept urmare, in baza art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod proc. civila, Curtea va admite recursul, va modifica in tot decizia, in sensul ca va respinge apelul ca nefondat.

In baza art. 274 Cod proc. civila, Curtea va obliga pe intimata la plata catre recurent a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand c/val onorariu avocat, potrivit chitantei depusa la dosar.

   

(Judecator Elena Staicu)

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.