Restituire suma nedatorata, restituirea unei sume incasate de catre salariat urmare a unei executari silite

• Codul muncii: art. 256
• Codul de procedura civila: art. 430, art. 628 alin. (2) si alin. (4) si art. 711 alin.

(1)

Angajatorul poate contesta, pe calea contestatiei la executare, modul de stabilire, de catre executorul judecatoresc, a cuantumului sumelor pe care el le datoreaza salariatului in temeiul unor hotarari judecatoresti, puse in executare silita de catre acesta si care nu stabilesc cuantumul sumelor acordate angajatului cu titlul de despagubiri, precum si al cheltuielilor de executare silita, putand formula si o cerere de intoarcere a executarii silite.

Daca angajatorul promoveaza o contestatie la executare, fara a contesta aspectul mentionat anterior, si contestatia este respinsa in mod definitiv de catre instanta de executare, devin incidente prevederile art. 430 din Codul de procedura civila si el nu mai poate cere, pe calea unei actiuni intemeiate pe dispozitiile art. 256 din Codul muncii, sa se constate ca salariatul a incasat o suma nedatorata de catre angajator, ca urmare a finalizarii executarii silite a unei hotarari judecatoresti pronuntate impotriva acestuia din urma. O astfel de incasare s-a intemeiat pe un titlu, astfel incat nu se poate retine de catre instanta de judecata ca vizeaza o suma nedatorata salariatului-creditor de catre angajatorul-debitor.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale,

decizia civila nr. 1131 din 3 decembrie 2014, C.P.

Prin sentinta civila nr. 1474/12.06.2014, pronuntata in dosarul nr. 12235/30/2013, Tribunalul Timis a respins cererea formulata de reclamanta CNADNR SA - DRDP Timisoara in contradictoriu cu paratul C.L. si a obligat reclamanta sa plateasca paratului cheltuieli de judecata in suma de 1.500 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, in baza titlurilor executorii: sentinta civila nr. 4406/2011 si sentinta civila nr. 1851/2012 ale Tribunalului Timis, paratul a pornit executarea silita in vederea valorificarii creantei reprezentand drepturi salariale recunoscute prin aceste hotarari judecatoresti.

In dosarele executionale nr. 18/Ex/2013 si nr. 19/Ex/2013 ale BEJ M.C.P. Timisoara, in baza unei expertize contabile, s-au stabilit drepturile ce se cuvin paratului, in acestea fiind incluse, conform sustinerilor reclamantei, si sumele reprezentand spor de noapte, spor de tura, cheltuieli transport in interes de serviciu si onorariu expert.

Reclamanta considera ca aceste sume, in cuantum total de 11.859 lei, au incasate necuvenit de catre parat, pe baza unei expertize extrajudiciare, care nu-i este opozabila, astfel incat se impune restituirea lor in temeiul art. 256 din Codul muncii.

Restituirea sumei nedatorate are la baza principiul din dreptul civil privind restabilirea unui echilibru intre partile unui raport juridic, principiu care vizeaza faptul juridic licit cauzator de prejudiciu ca izvor de obligatii, invocat si prin cererea introductiva de instanta.

Articolul 256 din Codul muncii reprezinta aplicarea in planul dreptului muncii a acestui principiu, asa incat restituirea unei sume nedatorate se poate solicita doar daca reclamantul nu a avut la indemana nici un alt mijloc juridic pentru restabilirea echilibrului patrimonial.

Or, in speta, imprejurarea daca sumele solicitate de reclamanta erau sau nu datorate de parat trebuia stabilita in cadrul contestatiei la executare, care este o veritabila actiune in realizare atunci cand creanta face obiectul unei executari silite, printr-o expertiza, ce putea fi contestata de persoana interesata.

Prin intermediul acestui mijloc juridic, si anume: contestatia la executare, reclamanta a avut la indemana o cale legala de a contesta expertiza si drepturile stabilite prin expertiza. Faptul ca nu a uzat de mijloacele puse de lege la dispozitie nu o indreptateste pe reclamanta sa repuna in discutie creanta paratului, ce a fost executata silit.

Cu privire la aceste aspecte opereaza efectul lucrului judecat, ca prezumtie legala, absoluta si irefragabila, fiind pronuntate sentintele civile nr. 5908/2013 si nr. 8376/2013 ale Judecatoriei Timisoara, prin care s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, ca sumele de bani executate silit, in baza sentintelor civile nr. 4406/2011 si nr. 851/2012, pronuntate de Tribunalul Timis, sunt datorate de catre reclamanta si, prin urmare, nu sunt incasate necuvenit de catre parat.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, reclamanta CNADNR SA - DRDP Timisoara, prin care a solicitat admiterea apelului si schimbarea in totalitate a sentintei civile apelate, in sensul admiterii actiunii.

In motivarea apelului, se arata ca paratul C.L. este angajat a societatii, fiind incadrat in functia de controlor de trafic ACI Moravita, in cadrul DRDP Timisoara, iar ca urmare a unui proces de concediere colectiva, a primit Decizia de concediere nr. 328/26.05.2011, pe care a contestat-o si care a fost anulata de instanta de judecata, prin sentinta civila nr. 4406/PI/28.09.2011, irevocabila prin decizia nr. 198/18.01.2012, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara. In martie 2012, acesta a fost reincadrat prin decizia nr. 126/09.03.2012.

Ulterior, prin decizia de concediere nr. 127/09.03.2012, contractul individual de munca al paratului a incetat, incepand cu data de 07.04.2012, in temeiul art. 66-art. 67 din Codul muncii, intrucat nu mai exista postul de controlor de trafic la ACI Moravita si nu exista nici un loc de munca disponibil in statul de functii al DRDP Timisoara.

Paratul a contestat si aceasta decizie de concediere, care a fost anulata de catre instanta de judecata, prin sentinta civila nr. 1851/PI/14.06.2012, irevocabila prin decizia nr. 2474/24.10.2012, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara.

In urma solutionarii irevocabile a litigiului de munca, societatea reclamanta a emis decizia nr. 580/03.12.2012, prin care a pus in executare titlul executoriu. Astfel, s -a procedat, potrivit art. 3 din actul respectiv, la calcularea „despagubirilor egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, incepand cu data incetarii contractului individual de munca si pana la reincadrarea efectiva”, potrivit hotararii instantei, moment la care s-a constatat ca paratul este cel care datoreaza reclamantei suma de 7.557 lei cu titlu de restituire salarii compensatorii, conform art. 4 din decizia emisa, care prevede ca: „salariatul are obligatia de a returna platile compensatorii incasate.

Paratul a contestat si aceasta decizie, solicitand anularea art. 4 al acesteia, nerecunoscand faptul ca are de achitat societatii o suma de bani privind compensarea conventionala intervenita intre parti in baza creantelor certe, lichide si exigibile datorate reciproc, respectiv plata drepturilor salariale cuvenite paratului izvorate din sentintele civile amintite mai sus si platile compensatorii datorate de catre acesta angajatorului, urmare a reintegrarii si repunerii partilor in situatia anterioara concedierii. Ca atare, apelanta s-a adresat instantei de judecata printr-o cerere reconventionala, care a fost disjunsa formand obiectul dosarului nr. 6248/30/2013 al Tribunalului Timis, prin care a solicitat obligarea acestuia la plata sumelor compensatorii incasate.

Cu toate acestea, paratul s-a adresat BEJ M.C.P., in vederea obtinerii celor acordate de catre instanta de judecata, prin hotararile mentionate anterior. Astfel, prin somatiile comunicate la data de 18.03.2013, in dosarele executionale nr. 18/EX/2013 si nr. 19/EX/2013, aflate pe rolul BEJ M.C.P., s-a notificat reclamantei demararea procedurii de executare silita pentru sumele de 19.749,60 lei si de 25.837,15 lei rezultate din sentintele civile nr. 1851/PI/14.06.2012, si nr. 4406/PI/28.09.2011, pronuntate de catre Tribunalul Timis. Totodata, executorul judecatoresc a instiintat ca s-a procedat la poprirea conturilor societatii pana la concurenta sumelor ante- mentionate.

Paratul este cel care datoreaza anumite sume de bani, apelanta procedand de bunavoie la punerea in executare a titlului executoriu in baza caruia a fost somata la plata sumelor sus-amintite. Astfel, atata timp cat nu a refuzat punerea in executare a hotararilor judecatoresti care stau la baza executarii silite, ba mai mult, a procedat in mod benevol la punerea acestora in executare, reclamanta considera ca paratul, cu rea-credinta, a obtinut anumite sume de bani, desi el este dator societatii.

Mai mult, prin executarea silita demarata, paratul a obtinut anumite sume de bani, calculate printr-un raport de expertiza extrajudiciara, respectiv spor ore de noapte, spor de fidelitate, spor de tura, chiar daca acesta nu a lucrat efectiv pentru a beneficia de astfel de sporuri, care se acorda doar pentru timpul efectiv lucrat. Aceasta expertiza extrajudiciara nu ii este opozabila reclamantei, intrucat la intocmirea ei nu a fost parte si nu a putut formula un punct de vedere. Astfel, prin obtinerea acelor sume de bani la care nu are dreptul, paratul s-a imbogatit fara justa cauza.

In litigiul avand ca obiect contestatie la executare, care este o procedura speciala, nu putea fi administrata proba cu expertiza contabila pentru a se determina debitul cert, cu atat mai mult cu cat titlul executoriu era reprezentat de o hotarare judecatoreasca, iar nu de un eventual alt act ce putea constitui titlu executoriu.

Prin urmare, atata timp cat doar pe calea actiunii, societatea avea la indemana posibilitatea recuperarii sumelor datorate de catre intimat, apreciaza ca motivarea avuta in vedere de instanta de fond nu este corecta.

In drept, se invoca dispozitiile art. 466 din Codul de procedura civila.

Intimatul a depus intampinare, prin care solicita respingerea apelului ca nefondat prin raportare la motivele invocate si la puterea de lucru judecat a sentintei civile nr. 5908/2013 si a sentintei civile nr. 8376/2013 ale Judecatoriei Timisoara.

Examinand apelul prin prisma motivelor invocate, a apararilor formulate de catre intimata, prin intampinarea depusa la dosar, si a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea a constatat ca este neintemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Prin cererea de chemare in judecata pendinte, astfel cum a fost precizata, reclamanta a solicitat instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna obligarea paratului la restituirea sumelor incasate necuvenit ca urmare a punerii in executare a sentintei civile nr. 1851/14.06.2012, pronuntata de Tribunalul Timis, in snur cu decizia civila nr. 2474/24.10.2012, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, in dosarul executional nr. 18/Ex/2013 si a sentintei civile nr. 4406/28.09.2011, pronuntata de Tribunalul Timis, in snur cu decizia civila nr. 198/18.01.2012, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, in dosarul executional nr. 19/Ex/2013, in cuantum total de 11859 lei, actualizate cu indicele de inflatie, precum si la plata dobanzii legale pana la plata efectiva, in temeiul dispozitiile art. 256 din Codul muncii.

Conform art. 628 alin. (2) si alin. (4) din Codul de procedura civila, in cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecatoresc, potrivit legii, iar incheierea executorului judecatoresc pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol este titlu executoriu.

Articolul 711 alin. (1) din Codul de procedura civila prevede ca: „impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare”.

Prin urmare, reclamanta putea contesta, pe calea contestatiei la executare, modul de stabilire, de catre executorul judecatoresc, a cuantumului sumelor pe care ea le datora paratului in temeiul sentintei civile nr. 1851/14.06.2012, pronuntata de Tribunalul Timis si ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 2474/24.10.2012, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, si a sentintei civile nr. 4406/28.09.2011, pronuntata de Tribunalul Timis si ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 198/18.01.2012, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, puse in executare silita de catre parat, precum si al cheltuielilor de executare silita, putand formula si o cerere de intoarcere a executarii silite.

Desi a formulat contestatie la executare, reclamanta nu a contestat aspectele mentionate anterior.

Prin sentinta civila nr. 5908/7.05.2013, pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul nr. 7735/325/2013, ramasa irevocabila, si prin sentinta civila nr. 8376/27.06.2013 pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul nr. 7734/325/2013, ramasa irevocabila, s-au respins, cu putere de lucru judecat, atat contestatiile la executarea silita demarata in dosarele executionale nr. 18/EX/2013 si nr. 19/EX/2013, aflate pe rolul BEJ M.C., cat si cererile contestatoarei CNADNR SA

Bucuresti - DRDP Timisoara de intoarcere a executarii silite contestate, retinandu-se ca nu au fost incalcate dispozitiile legale privitoare la executarea silita, iar hotararile judecatoresti puse in executare nu au fost desfiintate.

Articolul 256 alin. (1) din Codul muncii prevede ca: „salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie”.

In acest context, avand in vedere dispozitiile art. 430 din Codul de procedura civila, instanta de judecata nu poate analiza, pe calea unei actiuni intemeiate pe dispozitiile art. 256 din Codul muncii, daca paratul-creditor a incasat o suma nedatorata de catre reclamanta-debitoare, urmare a executarii silite de catre salariatul-creditor a unor hotarari judecatoresti pronuntate impotriva angajatorului-debitor. Aceasta incasare sa intemeiat pe un titlu, astfel incat nu se poate retine ca vizeaza o suma nedatorata salariatului-creditor de catre angajatorul-debitor.

Avand in vedere considerentele de fapt si de drept expuse anterior, in temeiul art. 480 alin. (1) din Codul de procedura civila, Curtea a respins apelul reclamantei ca nefondat.