Raspunderea materiala a paratului pentru toate pagubele nejustificate si neraportate

Concluzia primei instante este una eronata, atata vreme cat paratul avea calitatea de gestionar al cantonului incredintat, potrivit contractului individual de munca. Faptul ca nu avea in dotare arma nu inseamna ca nu raspundea material pentru toate pagubele nejustificate si neraportate din cantonul incredintat, atata vreme cat contractul individual de munca nu a fost desfacut. Mai mult, trebuie facuta distinctia intre calitatea de paznic, la care face referire de fapt art. 3 din HG nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier, si cea de gestionar al cantonului incredintat, calitate detinuta de catre intimatul parat, responsabil pentru toate pagubele nejustificate si neraportate din cantonul incredintat.

Cu alte cuvinte, faptul ca intimatul nu avea armament in dotare nu ii inlatura acestuia obligatiile pe care le avea in virtutea contractului individual de munca. Mai mult, intimatul a fost angajat in baza certificatului de calificare profesionala care atesta calificarea acestuia de padurar. Potrivit acestui certificat, printre competentele profesionale dobandite se numara si „ asigurarea pazei fondului forestier si a fondului de vanatoare si pescuit”. De asemenea, atributiile padurarului enumerate la art. 6 din HG nr. 1076/2009 nu necesita folosirea armamentului, avizul de port-arma nefiind asadar o conditie de angajare a padurarilor.

Art. 6 din HG nr. 1076/2009 Art. 272 din Codul muncii Art. 254 alin. 1 din Codul muncii

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata sub nr. .../118/2015 din 27.11.2015, reclamanta [...] prin [...], in contradictoriu cu paratul [...], a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 16.829 lei.

In motivarea cererii s-a aratat ca paratul a fost salariat al reclamantei in cadrul [...], avand functia de padurar al cantonului [...], respectiv [...].

Potrivit Deciziei nr. 45/1999 a [...], functia de padurar implica calitatea de gestionar al cantonului primit in administrare.

Cu ocazia efectuarii controalelor de fond la cantoanele primite in administrare de parat, s-a constatat ca exista cioate nejustificate, puieti de salcam distrusi, fiind intocmite acte de control, valoarea totala a prejudiciului fiind de 21.095,03 lei, parte din acesta fiind acoperit de garantia retinuta lunar, ramanand un rest de 16.829 lei.

Pentru cioate si puieti, paratul nu a intocmit acte de contraventie sau infractiune, luandu-si angajamentul de plata pentru sumele retinute in sarcina sa.

In drept, reclamanta a invocat art. 254 alin. 1 CM.

Cererea este scutita de la plata taxei de timbru.

In dovedire, reclamanta a depus inscrisuri.

Paratul [...] a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata. A sustinut paratul ca i s-a repartizat o suprafata mai mare de 500 ha, pentru care ar fi trebuit angajate 3 persoane, fiind imposibila supravegherea in mod real a intregii suprafete.

A precizat paratul ca a intocmit lunar sesizari cu privire la faptele de sutragere sau distrugere, anuntand brigadierul, neavand cunostinta daca s-au formulat plangeri la politia locala. A aratat paratul ca nu a detinut masina de serviciu, arma sau uniforma, zona supravegheata fiind locuita de rromi. Paratul a sustinut ca a incheiat acte de contraventie si de sanctionare si a semnat actele de control pentru a nu-si pierde locul de munca. Cu privire la lastarii distrusi s-a sustinut ca acestia sunt in prezent in teren.

Prin raspuns la intampinare, reclamanta a aratat ca suprafata cantonului [...] este de 504 ha, suprafata medie a unui canton fiind de 400 ha fond forestier, insa paratul nu a solicitat limitarea raspunderii pentru prejudiciile existente in caton, in baza OUG nr. 85/2006.

In ceea ce priveste lipsa masinii de serviciu, armei si uniformei, s-a aratat ca paratul a fost angajat pentru o perioada foarte scurta de timp, 01.12.2012 - 30.04.2014.

S-a mai aratat ca paratul era acela care trebuia sa incheie acte de constatare a contraventiilor si infractiunilor silvice si sa tina evidenta acestora in condica de serviciu.

Instanta a administrat proba cu inscrisuri, interogatoriu si proba cu martori.

Prin sentinta civila nr. 2954, pronuntata de Tribunalul Constanta la data de 28.11.2016, in dosarul nr. .../118/2015,
a fost respinsa ca nefondata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta [...] prin Directia Silvica Constanta, in contradictoriu cu paratul [...].

Totodata, s-a luat act ca paratul nu solicita cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit contractului individual de munca inregistrat sub nr. 18/30.09.2013, paratul [...] a fost angajat la [...], pe durata nedeterminata, in functia de padurar la [...], incepand cu data de 01.10.2013. Conform sustinerilor reclamantei, necontestate de parat, raporturile de munca s-au derulat in perioada 01.12.2012 - 30.04.2014.

Din continutul sentintei civile nr. 903/CA/04.06.2015 pronuntata de Tribunalul Constanta - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr. .../118/2014*, paratul a fost concediat disciplinar prin decizia nr. 60/30.04.2014.

Din fisa postului depusa de reclamanta s-a retinut ca paratul avea calitatea de gestionar al cantonului incredintat, avand obligatia de a respecta Regulamentul Intern pe linie de paza a cantonului, dispozitiile Codului silvic, raspunzand material pentru toate pagubele nejustificate si neraportate din cantonul incredintat.

Potrivit actelor de control, acordurilor si angajamentelor de plata semnate de parat, fiselor de calcul depuse de reclamanta, s-a retinut ca in gestiunea paratului exista cioate nejustificate si puieti de salcam distrusi in valoare totala de 21.095,03 lei. Potrivit adresei emise de reclamanta, din totalul prejudiciului s-a retinut suma de 4.266 lei, reprezentand garantie, ramanand un prejudiciu in suma de 16829 lei.

La dosar exista procese - verbale de constatare a infractiunii/contraventiei silvice, incheiate de paratul [...], pentru taieri ilegale de arbori, pasunat abuziv, distrugere de lastari, intocmite in perioada in care a avut calitatea de padurar la Ocolul Silvic Baneasa, contrar sustinerilor reclamantei care afirma ca nu s-au emis astfel de acte.

Martorul audiat in cauza, [...], a relatat ca il transporta cu autoturismul proprietate pe parat in exercitarea atributiilor de serviciu ale acestuia. Martorul a declarat ca in fapt nu a putut fi preluata efectiv toata suprafata aflata in gestiune la momentul predarii - primirii si nu s-a putut inspecta toata zona arondata, intrucat era noroi; zona aflata in gestiunea paratului era populata de rromi, astfel incat existau furturi; paratul era dotat doar cu un topor si o toporisca; plantatia de salcam distrusa s-a regenerat.

Din raspunsul la interogatoriu dat de reclamanta se retine ca gestiunea paratului cuprindea 503 ha fond forestier, media pe canton fiind de 400 ha, deci paratul gestiona o suprafata mai mare decat cea care ar fi trebuit arondata potrivit dispozitiilor legale. Nu se poate retine decat ca, in mod real, paratul nu avea posibilitatea sa asigure paza intregii suprafete a cantonului, situatie relatata si de martorul audiat.

Cu privire la pagubele inregistrate se constata ca nu se poate retine vinovatia paratului, instanta sesizand faptul ca acesta a incheiat procese - verbale de constatare, a dat note explicative - fila 105 cu privire la furturi, a intocmit raportul din 31.10.2013. Din ordinele depuse la dosar rezulta ca paratul, impreuna cu alti salariati ai cantonului, efectua patrulari in suprafata aflata in gestiune, constatarile facute fiind mentionate in cuprinsul acestor inscrisuri.

Potrivit art. 6 din REGULAMENTUL din 23 septembrie 2009 de paza a fondului forestier, padurarul poarta raspunderea pentru modul in care isi desfasoara activitatea de paza a cantonului si are in principal urmatoarele atributii: a)apara integritatea fondului forestier impotriva ocuparii sau folosirii ilegale de terenuri, a taierilor ilegale de arbori si a sustragerii de lemn sau a altor produse ale padurii, distrugerii constructiilor, instalatiilor, bornelor, culturilor, degradarii arborilor, puietilor si lastarilor, precum si a oricaror fapte ilegale.

Art. 2 din REGULAMENTUL din 23 septembrie 2009 de paza a fondului forestier prevede faptul ca paza fondului forestier dintr-un canton se executa si se asigura de catre padurarul titular de canton printr-o supraveghere permanenta, luand masuri speciale in locurile in care se inregistreaza frecvent taieri ilegale de arbori, pasunat neautorizat, incendii sau alte fapte ce contravin regimului silvic.

Instanta a aprecia ca aceste prevederi trebuie coroborate cu dipozitiile art. 3 din HG nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier, potrivit caruia
paza impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier national
se face numai de catre personalul silvic autorizat pentru portul armamentului de serviciu,
potrivit prevederilor legale.

In consecinta, instanta a retinut ca paratul nu avea calitatea de personal silvic autorizat pentru portul armamentului de serviciu, chiar reclamanta recunoscand ca fostul salariat nu avea in dotare arma.

Potrivit art. 254 alin. 1 CM,
salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.

Respectand principiul simetriei, art. 254 reglementeaza raspunderea patrimoniala a salariatilor, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, atunci cand produc pagube angajatorului lor. Sunt cerute mai multe conditii pentru existenta acestei raspunderi: sa fie vorba de o paguba materiala (nu una morala); paguba sa se datoreze vinovatiei salariatului; aceasta paguba sa aiba legatura cu munca celui vinovat.

Pentru a se putea vorbi de existenta unui prejudiciu, este necesar ca acesta sa se reflecte cu certitudine in patrimoniul angajatorului, iar dovada certitudinii acestuia sa se materializeze printr-o suma de bani.

Raspunderea patrimoniala a salariatului reprezinta o varietate a raspunderii civile contractuale, avand aspecte particulare generate de specificul raportului juridic de munca. Salariatul are o raspundere individuala exclusiv pentru fapta personala ilicita, aflata in legatura cu munca acestuia,
savarsita in culpa,
care a produs angajatorului un prejudiciu, existand un raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.

In acceptiunea art. 254 alin. 1 Codul muncii, fapta ilicita cauzatoare de prejudicii susceptibila de a atrage raspunderea patrimoniala a salariatului este orice actiune sau inactiune savarsita in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu atributiile de serviciu ale salariatului astfel cum acestea rezulta din fisa postului, dispozitii legale sau regulament intern.

Elementele raspunderii patrimoniale trebuie dovedite, integral - in conformitate cu art. 272 Codul muncii - , de angajator, care va trebui sa probeze neindeplinirea de catre salariat a unei obligatii ce-i revenea,
vinovatia acestuia in comiterea faptei
si prejudiciul produs (care consta intr- o diminuare a activului).

Ori, pentru angajarea raspunderii patrimoniale a padurarului pentru taierile ilegale, distrugerile aduse fondului silvic, pentru bunurile ce le are in gestiune, este necesar ca reclamanta sa fi facut dovada ca paratul putea asigura in mod efectiv paza si ca acesta avea calitatea de personal silvic autorizat pentru portul armamentului de serviciu.

Pentru aceste considerente, constand lipsa vinovatiei paratului in producerea prejudiciului, instanta a respins ca nefondata cererea de chemare in judecata.

Totodata, instanta a luat act ca paratul nu solicita cheltuieli de judecata.

impotriva acestei hotarari, la data de 01.02.2017 a declarat apel reclamanta [...],
criticand solutia primei instante, in esenta, pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin cererea de apel s-a expus un istoric al spetei.

S-a facut vorbire de atributiile padurarului din perspectiva art. 20 din H.G. nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier.

In opinia apelantei, in raport de atributiile specifice pazei fondului forestier, in mod evident niciuna dintre activitati nu necesita folosirea armamentului.

S-a solicitat a se constata ca principalele actiuni de paza vizeaza identificarea zonelor unde sustragerile sunt mai frecvente si luarea de masuri, respectiv solicitarea patrularilor cu organele de politie si, respectiv, ale jandarmeriei. Sunt activitati de identificare a cioatelor si inregistrarea acestora in condica de serviciu.

In situatia in care au avut loc sustrageri, padurarul stabileste prejudiciul si incearca identificarea autorilor.

Toate aceste atributii presupun din partea padurarului mobilitate, verificarea acelor suprafete cu expunere mare, observarea sustragerilor, mentionarea acestora in condica de serviciu, instiintarea organelor de conducere cu privire la existenta lor.

Observand actele de control efectuate in cantonul intimatului parat, se poate observa ca acesta nu avea cunostinta de pagubele produse in cantonul sau, nu avea acte de contraventie pentru ele, nu instiintase conducerea de acele sustrageri, nu erau notate in condica de serviciu, ceea ce echivaleaza cu neindeplinirea atributiilor de sericiu, independent de existenta armamentului de paza.

S-a mai aratat prin cererea de apel ca, a admite ca lipsa avizului de port arma il exonereaza pe padurar de raspundere echivaleaza cu admiterea ideii de nulitate a contractului sau de munca.

Ori, in speta, nu este asa, avizul de port arma nu este o conditie de angajare a padurarilor, ci obligatia obtinerii avizului este ulterioara incadrarii in munca.

Evident, pana la obtinerea avizului de la organele de politie, padurarul isi desfasoara activitatea fara a avea asupra lui armamentul de paza.

Se arata ca astfel s-au derulat lucrurile si in cauza, intimatul parat incadrandu-se in unitatea apelanta la data de 01.12.2012, pana la data de 30.04.2014, un interval scurt de timp.

Analizand sentinta apelata in raport de criticile formulate, de probele existente si de dispozitiile legale incidente in speta, Curtea retine urmatoarele:

Potrivit contractului individual de munca inregistrat sub nr. .../30.09.2013, paratul [...] a fost angajat la [...], pe durata nedeterminata, in functia de padurar la [...], incepand cu data de 01.10.2013. Conform sustinerilor reclamantei, necontestate de parat, raporturile de munca s-au derulat in perioada 01.12.2012 - 30.04.2014.

Din continutul sentintei civile nr. 903/CA/04.06.2015 pronuntata de Tribunalul Constanta - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr. .../118/2014*, paratul a fost concediat disciplinar prin decizia nr. 60/30.04.2014.

Din fisa postului depusa de reclamanta s-a retinut ca paratul avea calitatea de gestionar al cantonului incredintat, avand obligatia de a respecta Regulamentul Intern pe linie de paza a cantonului, dispozitiile Codului silvic, raspunzand material pentru toate pagubele nejustificate si neraportate din cantonul incredintat.

Prima instanta a apreciat ca aceste prevederi trebuie coroborate cu dipozitiile art. 3 din HG nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier, potrivit caruia
vaza impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier national se face numai de catre personalul silvic autorizat pentru portul armamentului de serviciu
, potrivit prevederilor legale.

In consecinta, instanta a retinut ca paratul nu avea calitatea de personal silvic autorizat pentru portul armamentului de serviciu, chiar reclamanta recunoscand ca fostul salariat nu avea in dotare arma.

Concluzia primei instante este una eronata, atata vreme cat paratul avea calitatea de gestionar al cantonului incredintat, potrivit contractului individual de munca. Faptul ca nu avea in dotare arma nu inseamna ca nu raspundea material pentru toate pagubele nejustificate si neraportate din cantonul incredintat, atata vreme cat contractul individual de munca nu a fost desfacut. Mai mult, trebuie facuta distinctia intre calitatea de paznic, la care face referire de fapt art. 3 din HG nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier, si cea de gestionar al cantonului incredintat, calitate detinuta de catre intimatul parat, responsabil pentru toate pagubele nejustificate si neraportate din cantonul incredintat.

Cu alte cuvinte, faptul ca intimatul nu avea armament in dotare nu ii inlatura acestuia obligatiile pe care le avea in virtutea contractului individual de munca. Mai mult, intimatul a fost angajat al [...] in baza certificatului de calificare profesionala nr. 253/19.09.2013, care atesta calificarea acestuia de padurar. Potrivit acestui certificat, printre competentele profesionale dobandite se numara si „asigurarea pazei fondului forestier si a fondului de vanatoare si pescuit”. De asemenea, atributiile padurarului enumerate la art. 6 din HG nr. 1076/2009 nu necesita folosirea armamentului, avizul de port-arma nefiind asadar o conditie de angajare a padurarilor.

Potrivit art. 6 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 1076/2009, padurarul poarta raspunderea pentru modul in care isi desfasoara activitatea de paza a cantonului. Dupa cum s-a aratat si in raportul de expertiza intocmit in apel, aceasta obligatie nu presupune activitatea exclusiva si personala a padurarului pentru realizarea pazei, ci identificarea, de catre acesta, a eventualelor vulnerabilitati privind paza padurii si sesizarea superiorilor ierarhici privind dificultatile in realizarea pazei, in scopul luarii masurilor necesare. In acest sens, pornind de la dificultatile in realizarea pazei padurilor, a fost creat si cadrul legal de limitare a raspunderii patrimoniale a persoanelor cu atributii de paza a padurilor, in conditiile in care acestea fac dovada ca "si-au indeplinit cu diligenta si cu buna-credinta obligatiile de serviciu si au luat masurile necesare pentru evitarea producerii pagubelor,,. Expertul numit in cauza a precizat ca nu rezulta, din dosarul cauzei, ca intimatul parat a realizat actiuni in acest sens.

In ceea ce priveste prejudiciul imputat intimatului parat, expertul a realizat propriile calcule, in baza documentelor prezentate de catre apelanta reclamanta, avand in vedere cele inscrise in documentele existente la dosar si imposibilitatea verificarii corectitudinii celor consemnate in actele de control, data fiind perioada de timp trecuta intre datele realizarii controalelor (anul 2013) si perioada realizarii expertizei tehnice (anul 2018) si faptul ca cioatele au fost supuse degradarii.

Pe de alta parte, intimatul parat a recunoscut paguba produsa reclamantei, culpa lui in producerea acesteia si cuantumul prejudiciului, semnand angajamente de plata, in cuprinsul carora si-a dat acordul cu privire la recuperarea acestuia prin retineri lunare din salariu. Intimatul parat nu a facut dovada faptului ca aceste angajamente de plata nu ar fi fost semnate de el ori ca ar fi fost afectate de vreun viciu de consimtamant.

Faptul ca in perioada respectiva s-au incheiat si o serie de procese.verbale de constatare a infractiunii/contraventiei silvice nu inlatura culpa paratului in ceea ce priveste neindeplinirea obligatiilor ce ii reveneau in virtutea calitatii sale de gestionar al cantonului incredintat, obligatii care, astfel cum s-a aratat mai sus, nu presupuneau in mod necesar portul unei arme.

Potrivit actelor de control, acordurilor si angajamentelor de plata semnate de parat, fiselor de calcul depuse de reclamanta, s-a retinut ca in gestiunea paratului exista cioate nejustificate si puieti de salcam distrusi in valoare totala de 21.095,03 lei. Potrivit adresei emisa de apelanta reclamanta - fila 182 apel - din totalul prejudiciului s-a retinut suma de 4.266 lei, reprezentand garantie, ramanand un prejudiciu in suma de 15.205,16 lei, raportat la o valoare totala de 19.471,16 lei, identificata prin raportul de expertiza.

Instanta va avea insa in vedere o valoare totala a pagubei de 13374,40 lei (din care se va scadea suma de 4.266 lei retinuta cu titlu de garantie), identificata prin raportul de expertiza, avand in vedere ca nu s-a facut dovada faptului ca ar trebui avuta in vedere o valoare calculata prin dublarea valorii pagubei, respectiv a faptului ca cioatele erau incluse in grupa I functionala, atata vreme cat acestea nu au mai putut fi identificate de catre expert la fata locului. In acest caz, se impune a fi luata in considerare valoarea cea mai putin impovaratoare pentru debitorul obligatiei, respectiv intimatul parat. De altfel, si valoarea prejudiciului calculata anterior de catre reclamanta si cu care paratul a fost de acord prin angajamentele de plata era mai mica decat cea indicata in cadrul raportului de expertiza, prin dublarea valorii pagubei (pe care apelanta si-a insusit-o ulterior).

Avand in vedere aceste considerente, Curtea va admite apelul, va schimba in parte sentinta civila nr. 2954/28.11.2016 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul civil nr. .,./118/2015, in sensul ca va admite in parte actiunea si va obliga pe parat la plata sumei de 9148,4 lei catre reclamanta, cu titlu de contravaloare prejudiciu. De asemenea, va mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile atacate.

Decizia civila nr. 343/CM/31.10.2018 Judecator redactor Claudia Bodean